2,695 matches
-
și În exterior. Bineînțeles că alinierea sau includerea principiilor eticii afacerilor În actul de guvernare a unei organizații implică obținerea unor avantaje: creșterea angajamentului salariaților față de organizație și valorile acesteia, consolidarea Încrederii și loialității investitorilor și reducerea comportamentului de tip speculativ (cu impact negativ asupra dezvoltării durabileă, creșterea gradului de satisfacție a clienților și Înregistrarea unor valori cât mai mari ale marjei de profit (Ferrell et al., 2011, pp. 17-21ă. 1.4. Profesia contabilă Între etică, morală și deontologie Ca orice
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
cu precădere În domeniul feroviar, fiind mediatizate la acea vreme cazuri precum Manhatan 1626, South Sea Bubble 1717-1720, Meyer versus Sfeton 1817 (Garber, 2000, pp. 85-91; Singleton și Singleton, 2010, pp. 3-5ă. Dovedite a fi tot de natură frauduloasă, bulele speculative de la Începutul secolului al XX-lea au condus la Marea Criză Financiară din ’29-’33, dintre cele mai cunoscute fiind scandalurile Charles Ponzi și US Postal Service 1920, Samuel Insull 1920-1929, Kreuger & Toll 1929, Securities Exchange Act 1934 (Partnoy, 2009
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
Singur printre poeți (1964) și pregătea cea dintâi carte de Poeme ce avea să apară în anul următor. În plus, a avut o pondere decisivă în accelerarea acestui proces și descoperirea de către scriitor a unei formule poetice ingenioase, de ținută speculativ - euristică, oarecum facilă, dar cu efecte imediate asupra destinatarului. Împrejurarea ar putea să surprindă, mai ales dacă avem în vedere că, în versurile sale, trăsăturile prea bine cunoscute ale liricii șaizeciste standard (confesiunea abstractă, transfigurarea realului, stilul scriptic, încifrarea mesajului
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
descrie scene dramatice în care femeile nasc lângă mașini. După cum evidențiază importante autoare feministexe "„feminist" (vezi Jane Flaxxe "„Flax,Jane", 1981, și Alison Jaggarxe "„Jaggar,Alison", 1983), multe dintre argumentele lui Engelsxe "„Engels,Friedrich" sunt greu de susținut, sunt pur speculative, și nu au consecințe mai puțin patriarhale. Nu este clar de ce proprietatea privată este asociată cu bărbatul și de ce matriarhatulxe "„matriarhat" se asocia cu un mod de producție, și nu de reproducerexe "„reproducere", de ce el stipulează existența unei diviziuni a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
diagnosticați, triați pe tipuri și grade de deficiență și educați În unități școlare instrumentate, sprijinite și specializate În consecință, adică În școli speciale. Aparent, se are În vedere binele copiilor cu cerințe educative speciale, dar Într-o manieră superficială, pur speculativă și eminamente tehnică. În fond, nici adepții segregării nu s-au gândit În mod explicit la o izolare intenționată a copiilor cu cerințe speciale decât cel mult În plan educativ, unde aceștia beneficiau de metode și strategii de lucru În conformitate cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
În integrare se referă la faptul că sprijinul se va acorda elevilor cu cerințe speciale doar acolo, atunci și atât cât aceștia au imperios nevoie de el; - principiul oportunizării resurselor În educația integrată se referă la abilitatea și inspirația pragmatic speculativă de a se profita de tot și de orice se află la Îndemână ca resurse, fie acestea speciale sau obișnuite. B.5. Principii de evaluaretc " B.5. Principii de evaluare" - principiul evaluării curriculare se referă la curriculum ca obiect al
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
cercetare empirică pot duce la noi direcții de preocupări teoretice, care, la rândul lor, vor potența cercetări concrete în domenii până atunci neglijate sau rămase prin tradiție doar în universul speculației pure; • ajută la clarificarea conceptelor. Dacă într-un discurs speculativ cu pretenții teoretice se pot folosi termeni definiți cu mai multă sau mai puțină grijă, prinimplicarea conceptelor în cercetarea empirică, acestea trebuie să dobândească claritatea necesară identificării obiectelor reale ale căror proprietăți se subsumează conținutului noțiunilor respective. Dincolo de recunoașterea unanimă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
valabilității principiului unității și determinării reciproce teoretic-empiric, câteva precizări ni se par foarte importante. 1. Așa cum s-a lăsat deja să se înțeleagă, termenul „teoretic” este mult mai cuprinzător decât cel de „teorie”, el incluzând și idei generale, reflecții, interpretări speculative. „Teorie” - chiar în înțelesurile curente - înseamnă un corp de propoziții cât de cât articulate, într-un raport de congruență. Acest grad de articulare poate merge de la modelul axiomatic, înalt formalizat (teorie în sens „tare”), până la simple enunțuri care să nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
validității instrumentelor și a acurateței rezultatelor. Să ne întoarcem, în finalul acestui subcapitol, la constatarea că, în rândul specialiștilor sociologi, consubstanțialitatea teoretic-empiric este o premisă de bază a activității lor. Nu se mai practică de mult sociologia „de fotoliu”, pur speculativă. Comunitatea științifică este conștientă de raportul strâns dintre cele două planuri și în sociologie. Sunt însă voci - provenind mai cu seamă din rândul celor ce se situează pe poziția lirico-speculativă - care continuă să afirme că cercetările empirice (cu deosebire cele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
valorilor și atitudinilor - și a schimbării lor - nu poate fi realizată în mod pertinent doar prin întrebări de opinie, cu atât mai puțin prin unele simpliste. Să mai observăm, totodată, că modelul și distincțiile conceptuale sunt mai ușor de realizat speculativ, ca tipuri ideale, ele fiind mai greu de transpus și de regăsit în instrumente metodologice. De altfel, nici la nivel teoretic și semantico-lingvistic distincțiile nu sunt atât de tranșante și clare. De exemplu, prin expresia atât de des utilizată „atitudinea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu o necesitate de a depăși orice convenție, chiar și pe cea mai de seamă, cu o nevoie de absolut într-un fel asemănătoare celei specifice și altor mari spirite calabreze: Pitagora, Gioacchino da Fiore, Telesio. Uluitoare sunt complexitatea temelor speculative și multitudinea preocupărilor politico-religioase ce se împletesc, adesea indivizibil, în vehementa gândire a lui Campanella. Titanismul său nu se manifestă numai în dimensiunile operei sale speculative (din care cele treizeci de cărți reunite sub titlul Theologia sunt doar o mică
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și altor mari spirite calabreze: Pitagora, Gioacchino da Fiore, Telesio. Uluitoare sunt complexitatea temelor speculative și multitudinea preocupărilor politico-religioase ce se împletesc, adesea indivizibil, în vehementa gândire a lui Campanella. Titanismul său nu se manifestă numai în dimensiunile operei sale speculative (din care cele treizeci de cărți reunite sub titlul Theologia sunt doar o mică parte), ci în toate scrierile sale, acestea întinzându-se pe toți versanții cunoașterii din vremea sa. Dar activitatea sa nu se reduce la opera scriitorului; spre deosebire de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
el ca despre o persoană ce-și petrecea ziua în rugăciune și studiu și nu se băga în treburi care nu-l priveau, cu atât mai puțin s-ar fi ridicat în contra Bisericii și a autorităților. Singurul său scop era speculativ, și asta îi era de-ajuns. Din păcate Clario și Longo au fost și ei încarcerați. Între timp Campanella fu acuzat de alte și alte nelegiuiri. Inchizitorul, tocmai din Veneția, trimisese o dare de seamă despre purtările nocive ale lui
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ar putea fi de cotitură! De întoarcere la cenușiul blocant dar cel puțin neutru moral. Căte momente de cotitură, atătea ispite cărora le tot cade pradă bietul personaj. Întoarcerea e imposibilă. Odată purtat pe aripile largi ale marketingului, ori ale speculativului financiar, e greu să cobori de bunăvoie. Mecanismul minciunii are cumplitul viciu de a se perpetua de la sine, odată pornit. Începi să locuiești în poveste ca în propria ta viață. Începi să locuiești pe un balon de săpun. Sau să
Lacrimi şi bani. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
mai evidente și totuși dintre cele mai subtile în același timp manifestări ale Universului, cu gândul la sănătatea sa și a semenilor. Teoriile cele mai vechi asupra naturii luminii și puterii acesteia - (bio)laserterapia datează din antichitate și reprezintă formulări speculative ale observațiilor pur calitative existente în acea perioadă. Dintre primele teorii, ce s-au impus prin modul de fundamentare au fost cele ale filosofilor greci. Ei explicau prezenței mediului fizic (ambientul), fie pe baza acțiunii unor probe (tentacule), care ar
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
John Vinocur, "German Official Says Europe Must Be U.S. Friend, Not Rival", New York Times, 19 iulie 2003, p. A5. 26. Niall Ferguson, "The Empire Slinks Back", New York Times Magazine, 27 aprilie 2003, p. 52. 27. Ernest May, American Imperialism: A Speculative Essay, Chicago: Imprint Publications, 1991. 28. Michael Ignatieff, "American Empire: The Burden", New York Times Magazine, 5 ianuarie 2003, p. 22. 29. Walter Russell Mead, Special Providence: American Foreign Policy and How It Changed the World, New York: Knopf, 2001. 30. Eric
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
de nicio știință întrucăt legile dezvoltării lui sunt mai adănci și mai complexe decăt cele ale dezvoltării științei. Filosoful și-a pus problema relației dintre psihologie și metafizică (filosofie). Ca psiholog, el nu a negat metafizica, ci doar pe cea speculativă, materialismul și spiritualismul în speță, argumentănd nu doar ideea autonomiei științei, dar și pe cea a specificului obiectului filosofiei, a identității demersului filosofic. El a optat pentru perspectiva filosofică, umanistă, capabilă să ofere omului un ideal de viață comun, să
Ştiinţa şi metafizica în concepţia lui Constantin Rădulescu-Motru. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adina Lilă, Oana Iacobescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2309]
-
alterității și a diversității. Cea de-a doua optică este înainte de toate un efect de retorică: antropologia nu mai este știința "celorlalți", ci apare ca știința alterității. Pe această bază, ambiția antropologică devine cu atât mai specifică în activitatea ei speculativă și teoretică cu cât se asociază unui concept golit de sens. Nu există în realitate un interes prea mare pentru a privi diversitatea formațiunilor sociale ca un ansamblu de "altele" în raport cu sine (vechea dihotomie fondatoare a etnologiei), ca absolut "altele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a-l amenda "descentrându-l" (după expresia lui M. Kilani). Este vorba de o încercare de decontextualizare care nu schimbă problema fundamentală, ci o împinge cu o treaptă mai sus pe scara abstractizării. O antropologie astfel programată după un mod speculativ nu va reuși de fapt niciodată să-și construiască obiectul: acesta se dovedește imposibil de circumscris, fiindcă indică un raport social al cărui conținut concret trebuie să fie constant eliminat pentru a fi ridicat la statutul de finalitate disciplinară 95
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
constitutivă a întregului social; ea nu mai desemnează conținutul și vocația ultimă a corpusului antropologic. Există însă o tendință răspândită de a aborda cuplul alteritate / identitate într-un mod atât de relativizat, încât este ridicat la rangul de nouă dogmă speculativă: fațeta raporturilor sociale care îl desemnează se pretează de fapt, ca și altele, la o practică descriptivă care îl autonomizează și se inserează într-un proces științific de alterizare. Pentru a rezolva dilemele care rezultă de aici, noile incantații reflexive
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
datorită, desigur, polisemiei acestor doi termeni opuși și a sistemului dialectic pe care îl sugerează apropierea lor, califică adesea o metodă de elucidare a socialului caracteristică disciplinei. Plasticitatea acestui cuplu de termeni necesită unele clarificări. Vom înlătura de aici accepțiunile speculative care îl consacră ca o reformulare a binoamelor unitate / diversitate și universalitate / particularism 101. Poate fi mai euristică semnalarea altor trei direcții analitice privind regimurile de interdependență dintre diferitele fațete sub care se prezintă realitățile sociale: conjugarea dintre dimensiunile fenomenelor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să răspundă unei cereri (private sau publice). Lucrările universitarilor pot fi prezentate, destul de schematic, pe o axă, în funcție de gradul lor de preocupare practică: în stânga axei, disciplinele și universitarii animați de motivații academice și euristice, ceea ce am putea numi un "pol speculativ"; în dreapta axei, un "pol practic" sau "practico-teoretic", preocupat în primul rând de utilizările publice sau private. Sociologia este împărțită între acești doi poli: speculativă, când se interesează de categoriile sau de modalitățile practicii; aplicată, când răspunde unor cerințe instituționale precise
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
axei, disciplinele și universitarii animați de motivații academice și euristice, ceea ce am putea numi un "pol speculativ"; în dreapta axei, un "pol practic" sau "practico-teoretic", preocupat în primul rând de utilizările publice sau private. Sociologia este împărțită între acești doi poli: speculativă, când se interesează de categoriile sau de modalitățile practicii; aplicată, când răspunde unor cerințe instituționale precise privind un tip anume de public, pentru a se putea acționa asupra lui. Poziția sa pe axa noastră ideal-tipică este nehotărâtă și depinde de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și depinde de orientarea pe care i-o va da fiecare sociolog în parte. Fără să prezentăm aici toate problematicile ridicate de toți universitarii specializați în materie, vom oferi câteva exemple concrete din diversitatea abordărilor legate de multiple motivații. Polul speculativ Ar fi absurd să pretindem a prezenta în câteva rânduri aporturile teoretice ale filozofiei, istoriei sau antropologiei asupra practicilor și publicurilor. Vrem doar să indicăm câteva orientări speculative, pentru a arăta că pistele urmate nu i-ar putea interesa direct
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
oferi câteva exemple concrete din diversitatea abordărilor legate de multiple motivații. Polul speculativ Ar fi absurd să pretindem a prezenta în câteva rânduri aporturile teoretice ale filozofiei, istoriei sau antropologiei asupra practicilor și publicurilor. Vrem doar să indicăm câteva orientări speculative, pentru a arăta că pistele urmate nu i-ar putea interesa direct pe practicienii culturii. Logicile sunt aici academice, și ne vom referi doar la filozofie. Aceasta și-a pus mereu întrebări, încă din epoca lui Socrate, cu privire la categoriile artei
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]