2,663 matches
-
la rost și nici n-a fost indiscret. I-a zis doar atât, și oarecum confidențial: „Salut, colega!“. Domnul Coteț n-a fost foarte încântat de tonul cu care i-a dat de înțeles spionului că pentru el meseria de spion nu mai avea de mult nici un secret. Domnul Coteț pusese în acel „Salut, colega!“ 30% ironie, 15% superioritate profesională, 18% sentimente antidemocratice, 13% invidie sinceră, 4% teamă de necunoscut și 25% necaz pe om că nu-i lăsa un leu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
că e mai bine să prisosească, decât să lipsească. Se vede treaba că ar fi trebuit să pună în salutul său mai puțină ironie și mult mai multă teamă de necunoscut, deoarece, la numai o săptămână de la discretul incident între spionii blocului, domnul Coteț s-a trezit cu un control fiscal la sânge, care l-a și băgat doi ani la pușcărie. De unde să fi știut bietul domn Coteț că, așa cum la civili există contabili turnători, și la spioni există civili
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
incident între spionii blocului, domnul Coteț s-a trezit cu un control fiscal la sânge, care l-a și băgat doi ani la pușcărie. De unde să fi știut bietul domn Coteț că, așa cum la civili există contabili turnători, și la spioni există civili contabili. Zidul fără porți La Brăila, pe o stradă mai puțin frecventată, care pleacă din centrul orașului, se ridică un soi de movilă misterioasă, înconjurată cu un zid scund și gros. Poate și din cauză că zidul nu are o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de ticăloși și atât de porniți în a ne distruge valorile în 1945. Ticăloșia de a te pune în slujba Rusiei Sovietice și a distruge sistematic naționalul românesc nu a fost egalată decât de ticăloșia din Decembrie 1989, când foștii spioni ruși, cu școli la Moscova și soții rusoaice, au pus mâna pe putere. Ce șanse să ai cu acești oameni? Societatea românească de azi le seamănă, pentru că ei au creat-o, după chipul și asemănarea lor. Nimeni nu mai reprezintă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
Armata Roșie, NKVD-ul etc. De aici mai rezultă însă un alt aspect important: membrii P.C.d.R, fiind cetățeni români aflați în slujba unui guvern străin, au fost, potrivit legilor românești din perioada interbelică, agenți ai respectivului guvern. Mai exact: spioni sovietici. Plătiți de un stat străin (U.R.S.S.), executând ordinele care veneau de la un organism străin (Komintern) și având sediul declarat într-o capitala străină (Moscova) membrii P.C.d.R. au îndeplinit perfect, în toată perioada interbelică, calitatea penală de agenți ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
în primul rând, pentru a fi antrenați în munca de cadre, instruiți acolo de sovietici cum să comande și să manipuleze o comunitate de indivizi. Este cunoscut faptul că NKVD-ul și GRU-ul și-au recrutat cei mai importanți spioni (cârtite) în cursul Războiului civil din Spania din anii '30, exact din rândurile așa-ziselor brigăzi internaționale, care au acționat, dirijate de Komintern, NKVD și GRU, împotriva lui Franco. Fenomenul a continuat după 1945, numai că acum acestea erau botezate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
influența din interior organizațiile infiltrate, ca să adopte poziții prosovietice, prin toate mijloacele posibile (...). În 1939, de pildă, misiunea constă în susținerea, pe plan internațional, a atacului sovietic împotriva Finlandei. "Submarinele" erau, așadar, mai degrabă agenți de influență ai Moscovei, decat spioni veritabili, contrar "cârtitelor", însărcinate și ele să se infiltreze în mecanismele administrative ale statelor democratice, dar în scopuri de spionaj". Să reținem această distincție. Astfel, vom descoperi rolul pentru care fusese, pregătit Iliescu de către sovietici încă din 1945, când acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
și susținerea celor inițiate de sovietici. · ASOCIAȚIA INTERNAȚIONALĂ A JURIȘTILOR DEMOCRAȚI, creată în 1946, cu sediul la Bruxelles, numără 64 de grupări asociate. De regulă, condamnă în termenii dreptului internațional acțiunile SUA care deranjează Moscova. Intra în acțiune imediat ce un spion sovietic este demascat și judecat în Occident, ca și în alte situații, cănd Kremlinul are nevoie să-i fie cauționate acțiunile în termenii dreptului internațional. · FEDERAȚIA MONDIALĂ A OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ, cu sedii la Londra și Lyon, care reunește 33
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
care era ritmul acelei microgarnizoane. Vom încerca, apoi, să identificăm anumite acțiuni ce puteau fi considerate semne premergătoare a ceea ce urma să se întâmple în decembrie. În anul 1989 au fost anumite evenimente (achitarea datoriei externe, acuzarea publică a unui spion, parada militară de la 23 august), însă vom încerca să ne amintim dacă au apărut anumite schimbări în viața microgarnizoanei care să fi anunțat mișcările din decembrie. După ce vom prezenta toate acestea, vom vorbi mai în amănunt despre zilele Revoluției și
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
fost condamnat la moarte pentru spionaj în favoarea serviciilor străine. În astfel de cazuri, aveați instruiri, aveați informări? M. M.: Absolut nimic. S. B.: Cu toate că a fost un caz pe care regimul l-a scos în față: "Iată, am prins un spion!" N-ați avut niciun fel de prelucrare? M. M.: Nimic. S. B.: Probabil astea erau informări doar pentru trupele de Securitate de la Interne. M. M.: Nu-mi dau seama pentru cine dar, la unitățile operative, nu aveam asemenea date. Cred
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
proceda În stil mafiot; la nevoie, se și ucidea. „Supușii“ luau cunoștință de o versiune aranjată a lucrurilor abia după deznodământ. Cei care pierduseră partida, eliminați din sfera puterii, persoane oficiale până cu o zi Înainte, erau prezentați drept „deviaționiști“, spioni și așa mai departe. Erau apoi „uitați“, scoși din manualele de istorie, din memoria oamenilor (potrivit modelului sovietic; așa procedase și Stalin, și chiar mai rău, cu Troțki, Buharin, Zinoviev, Kamenev, cu aproape Întreaga veche elită bolșevică). În 1946, Însuși
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ridicat pe Eminescu, cu o cămașă de forță? Păi, cum de ce am zice noi fiindcă a fost chemat să potolească un nebun... Plin de interes este și plusul de argumentare în sprijinul tezei că Ocășanu, prieten al poetului, a fost spion austro-ungar, doar numele i se trage de la substantivul "ochi" care va să zică, trage cu ochiul. Clar, spionează! Iar biletului trimis de soția lui Slavici, prin care cerea să-i fie luat nebunul din casă, nu i se cuvine crezare, deoarece dna Slavici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în defavoarea altora" scrie C.M. Vulcu. În cazul nostru, "mapă profesională" în loc de "dosar de cadre". Dar câtă vreme România (încă) nu-i un stat totalitar, nu ne rămâne decât să bănuim o eroare a cercetătorului clujean... * A , dumneavoastră îl căutați pe spionul Herșcovici, de la etajul cinci" se încheia cunoscutul banc al conspirării neconspirate. Mi l-am amintit aflând, dintr-o colecție de documente de curând publicată, vechi și simpatice... noutăți despre spionajul românesc. "Raportul privind analiza muncii Direcției I-a", semnat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
curiozitate, am speculat capacitatea internetului de a-ți spune și ce pastă de dinți folosea străbunica, pentru a accesa, la nivelul anului 1955, compendiile presei asiatice de limbă franceză. Și am constatat că mai toate temele înșirate ca izbânzi ale spionilor mioritici erau pe larg dezbătute în ziarele epocii chiar în zilele conferințelor cu pricina, ba, mai mult, ME din Indonezia a oferit participanților, cu prilejul închiderii lucrărilor, broșura "Asia și Africa vorbesc de la Bandung" în care-s cuprinse pe larg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lucrători" din cei 74 "au numai școală elementară". De fapt, nici pe asta n-o prea aveau, câtă vreme documentul ne informează că 34 ofițeri (din 36) au fost înscriși pentru... terminarea celor 7 clase. Ceva-ceva tot aveau bieții noștri spioni: dosare beton, fiind aduși direct din producție. Închipuiți-vi-i trăgând cu urechea la Bandung! Cum credeți că s-a soluționat chestiunea necunoașterii limbii engleze? Printr-un curs intensiv (5 luni) de limbă... rusă! Absolvenții erau, apoi, trimiși la Moscova
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
teoriei dominoului". Interesant este că din rechizitoriu a fost eliminată total acuzația de "naționalism șovin" (discursul de la Cluj) care, după 1968, a fost prezentată ca esențială în desfășurarea procesului. Nu mai era nevoie, câtă vreme Pătrășcanu a fost "dovedit" ca... spion englez, așa că procurorul putea să literaturizeze, pe cât de patetic, pe atât de ridicol: "ce trist este să constați că există printre oameni și asemenea monștri ce respiră același aer ca noi și sunt încălziți de aceleași raze binefăcătoare ale soarelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nu prea m-a entuziasmat, poate și fiindcă, în anii aceia, căutam fapte, dezvăluiri, "bombe" și mai puțin nespectaculoasă analiză politică. Noua apariție este, în opinia mea, cartea cea mai solidă, mai bine scrisă și mai probantă pentru super-calificarea de spion a lui Pacepa, care-și pune în valoare exact ceea ce a lipsit anchetatorilor americani: priceperea, experiența și deplina cunoaștere a metodelor întrutotul specifice utilizate de spionajul comunist. Evident, reproșul nu poate fi adresat Comisiei Warren, care, în pofida miilor de pagini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cărți și filme polițiste gen "Agentul 007". Sigur că nu-i ușor să treci peste acte pe care morala oricărei epoci le-ar condamna fără șovăire (de pildă: Pacepa i-a turnat, după defectarea în RFG, chiar și pe mărunții spioni recrutați de el însuși...) dar altele-s legile de regulă, nescrise ce funcționează în această lume paralelă unde nu-s principii, nu-i îndurare și nici... cale de întors. Oswald a fost diagnosticat cu instabilitate psihică încă de la prima internare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
să fie alungați din comunele de lângă granițe. Motivul acestei măsuri anticonstituționale a fost dat de presa oficioasă. Iată-l rezumat de Adolphe Stern : „Evreii (toți evreii !) sunt primejdioși pentru siguranța statului, adică bănuiți, ca evrei, că ar fi trădători și spioni !” <endnote id="(754, II, p. 19)"/>. Cu prilejul mobilizării pentru Războiul Balcanic din 1913 (la care au participat circa 13.000 de evrei din România), Emil Lahovary făcea următoarea declarație În Senatul României : „Trebuie să constatăm că evreii au răspuns
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreul a fost „țapul ispășitor” la Îndemână. Iudaeus ex machina. Clișeu al mentalității colective, imaginea evreului fricos și-a jucat din plin rolul : militarii evrei au fost acuzați de „lașitate” și „dezertare În masă”. Din „dezertori”, evreii au devenit apoi „spioni În solda nemților”, „germanofili și germanofoni”, „colaboratori cu inamicul”, „trădători și vânzători de țară”. Aceste etichete depreciative n-au fost greu de aplicat. Să nu uităm că, În imaginarul colectiv, iudeii erau receptați ca fiind „urmașii lui Iuda”, prototipul suprem
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
europene În perioada 1894-1906 - a pregătit terenul, făcând un inventar complet al acuzelor, injuriilor și sentimentelor ostile la adresa militarilor evrei. Pe bună dreptate, evreii s-au simțit umiliți și nedreptățiți. „În masă ne-au adus suprema injurie : «Lași și trădători, spioni și vânzători de țară». Așa ne-au arătat pe toți, așa ne-au judecat pe toți. Chiar și pe martirii noștri, chiar și pe eroii noștri...”, nota după primul război mondial scriitorul evreu Horia Carp <endnote id="(449, p. 7
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(448, p. 24)"/>. Acest tip de discurs Încerca să contrabalanseze zgomotoasa propagandă antisemită. Iată ce scria, În 1921, un oarecare J.D. Protopopescu Într-o carte intitulată sugestiv Pericolul ovreesc : „[Ovreiul] dă cel mai mare contingent, În toate țările, de spioni, delatori și trădători. Ori de câte ori străinii au invadat țările românești sau România, ovreiul a fost cel ce a servit ca spion și delator armatelor străine, fie În 1916-1918, fie În epoci anterioare” <endnote id="(252, p. 37)"/>. Sunt cunoscute, de asemenea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oarecare J.D. Protopopescu Într-o carte intitulată sugestiv Pericolul ovreesc : „[Ovreiul] dă cel mai mare contingent, În toate țările, de spioni, delatori și trădători. Ori de câte ori străinii au invadat țările românești sau România, ovreiul a fost cel ce a servit ca spion și delator armatelor străine, fie În 1916-1918, fie În epoci anterioare” <endnote id="(252, p. 37)"/>. Sunt cunoscute, de asemenea, cuvântările parlamentare și scrierile pe această temă semnate de A.C. Cuza (vezi Jidanii În război, 1923 ; <endnote id="cf. 521
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toate - spune un țăran ucrainean Într-o povestire de Isaac Babel -, că sunt și cu ăia și cu ăștilalți. După război o să rămână din ei o nimica toată” <endnote id="(793, p. 143)"/>. În Rusia, pentru imaginarul colectiv, „evreu” și „spion” erau - cum spunea poetul Aleksandr Pușkin - „noțiuni indisociabile” <endnote id=" (455, IV, pp. 69 și 142)"/>. Paradoxal este faptul că și nemții au acuzat, la rândul lor, „Înjunghierea pe la spate”, dând vina pe „evreii trădători” pentru Înfrângerea suferită. „Noi, germanii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
11890. Îi mulțumesc domnului farmacist Pincu Pascal, din Piatra-Neamț, pentru semnalarea acestui document. 468. Și În 1821, când turcii au Învins Eteria din spațiul românesc, grecii și românii au dat naștere legendei conform căreia evreii ar fi jucat rolul de spioni și cozi de topor În mâna turcilor. Iată un fragment dintr-o poezie anonimă din epocă (culeasă de V. Alecsandri și reluată de B.P. Hasdeu În 1868), descriind intrarea turcilor În Iași și o presupusă alianță iudeo-islamică anticreștină : „Spart-au
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]