3,100 matches
-
amețit, cu piele de găină pe brațe. Terminând cu copiii, ghida levitase iar sin gură de-a lungul unui culoar, târând un picior, cobo rând apoi o scară îngustă spre subsol. Am mers să văd unde coborâse: scara era-n spirală și, de la a doua rotire, bezna se făcea realmente de nepătruns... Am visat-o întreaga noapte. Venea după mine. N-aveam unde scăpa de greutatea ochilor ei satur nini. Eram într-un muzeu vid, doar noi doi, urmă rin du
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
cu ea aprinsă, citind, pân-a albit de ziuă. Iar a doua zi, după lucrările conferinței, am mers să vizităm Mole Antonelliana, transformată de curând într-un muzeu al cinematografiei. Am pătruns sub fabuloasa cupolă umbrită, încon jurată de o spirală interioară pe care puteai urca vreo cinci etaje, am stat câteva ore în fața colecției de afișe de film, ne-am lungit pe fotolii întinse la orizontală ca să privim filme vechi, de Lumière și Méliès, proiectate pe ecrane uriașe, am străbătut
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
ca-ntr-un templu, ci ca-ntr-o cofetărie, am știut că niciodată de-atunci încolo n-aveam să revăd știma de lapte și miere din golful cu stabilopozi, înfășurată-n părul ei de sârme și vrejuri și cârcei și spirale și volute de aur... De ce iubim femeile Pentru că au sâni rotunzi, cu gurguie care se ridică prin bluză când le e frig, pentru că au fundul mare și grăsuț, pentru că au fețe cu trăsături dulci ca ale copiilor, pentru că au buze
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
stând în picioare în apă, iar alți câțiva mai departe, pe miriște. Un scrâșnet de frâne, zgomotul metalului strivit de asfalt, un strigăt frânt și apoi un altul trezesc cârdul din amorțire. Camionul se arcuiește prin aer, prăbușindu-se în spirală pe câmp. Un fior săgetează păsările. Își iau zborul clătinându-se, bătând din aripi. Covorul cuprins de panică se înalță, se rotește, apoi se așază din nou. Strigătele ce par scoase de niște ființe de două ori mai mari decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
de-a rândul. În creierul păsărilor trebuie să existe niște simboluri, ceva care le spune iarăși. Fac o singură buclă continuă și repetitivă de câmpii, munți, tundră, munți, câmpii, deșert, câmpii. Fără vreun semnal clar, stolurile astea urcă, într-o spirală lentă, coloane imense și șerpuitoare de curenți calzi pe care, dintr-o singură privire aruncată părinților săi, pasărea cea tânără învață să-i prindă în aripi. Odată, demult, pe când cocorii se adunau pentru călătoria lor de toamnă, au trecut pe deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
bună. Intrară într-un ultim viraj abrupt la dreapta. Una dintre mașini derapă mult în curbă și se dezechilibră. Șoferul supracompensă, lunecând înapoi pe șosea drept în mașinile tovarășilor săi. Toate cele trei mașini se uniră și zburară într-o spirală spectaculoasă. Se prăbușiră peste un șir de mașini mai lente, care se apropiau de linia de sosire. Una dintre mașini se desprinse de grup și lovi tribuna plină. Ecranul se transformă într-o pată luminoasă. Oamenii fugeau în toate direcțiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cu tenul alb? Cu părul lung și drept, până mai jos de umeri? Își croșetează singură hainele? Chelnerița își împinse un șold înainte și-și înclină capul. —Ei, știu sigur că până acum nu te-a cunoscut. Mâinile lui desenară spirale pe lângă urechi. —Puteri paranormale. —Bi-ne, spuse ea. Pe mine m-ai convins. O să mă duc să-ți cumpăr cartea aia nenorocită. Se apropie de cercul de bărbați și le umplu ceștile de cafea. Flirtau cu ea fără pic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Ți-am spus eu, șoptește ea. Orice ființă dansează. Una câte una, păsările încearcă aerul, mai întâi în salturi scurte, ca niște zdrențe în vânt. Apoi se înalță cu miile, ca un potop. Suprafața fâlfâitoare a lumii se înalță, o spirală propulsată în sus de curenți invizibili. Suntele îi poartă până la cer, croncăneli și pârâituri, vuiete, bubuituri, goarne, nori de sunet viu. Încet, masa se destramă în panglici și se risipește în albastrul cerului. Câtă bucurie există în viața asta. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
putea vedea și auzi limpede, erau ocupate. CÎnd intră pe culoar, femeia Însoțită de băiat se adresă unei alte femei din capătul celălalt al șirului. — Ascultă, May! N-ai văzut-o pe Grace? — Îhî! răspunse femeia cealaltă scoțînd pe nas spirale de fum și vorbind cu asprimea brutală, tăioasa, exagerată, despre care tocmai am vorbit. Cred că-i În cabina șapte, se... După ce transmise informația În această manieră delicată, se Întoarse spre Însoțitorul ei - un marinar voinic și zîmbitor, Îmbrăcat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
comun a fi înfrânate în libertatea lor prin lucrări omenești, bătrânul Danubiu se arată totuși binevoitor Romanilor și sprijină cu puternica lui mână podul pe care calcă legionarii lui Traian. Chipul zeului este poate cea mai frumoasă figură a întregii spirale de pe columnă . Cum calcă pe pământul Daciei, Traian adună în jurul său pe comandanții săi cei mai de frunte și ține un sfat de război în care hotăreăște, după poziția locurilor, modul înaintării, și apucă calea înainte care conducea către Tibiscum
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
o încăpere cu aer ponosit, înțesată de scaune și măsuțe joase. Camera părea ponosită nu din pricina faptului că era murdară, ci din pricina luminii. Pe podea era un covor roșu-aprins, scaunele erau tapițate cu stofă stacojie, tavanul jos era ornamentat cu spirale din ipsos roz, dar lămpile din pereți, ce răspîndesc o lumină verde și obscură, transformau culorile în nuanțe de cafeniu și făceau ca pielea clienților să pară cenușie, moartă. Intrarea se afla într-un colț al încăperii, iar colțul opus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
nu-și mai amintea decît faptul că erau inevitabile. Molly Tierney oftă și spuse: — Cred c-o să mă călugăresc. Cred c-o să mă fac paznic de far, zise Thaw. Se lăsă tăcerea, apoi cineva întrebă de ce. — Ca să pot merge în spirală. Molly chicoti și Thaw se aplecă spre ea. Critică tema picturii lunare, citîndu-i pe Blake și Shaw și trasînd cu mîinile forme în aer. Cei de-acolo obiectară, iar el începu să citeze povești populare din multe părți ale lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în trafor. V-aș fi instalat acolo atunci cînd ați venit, dar mă temeam că sînteți prea slăbiți să urcați treptele. Deschise o ușiță și văzură o scară care n-avea nici măcar șaizeci de centimetri lățime, și care urca în spirală în grosimea zidului. — Scuzați-mă, dar nu putem obține o cameră decentă într-o casă decentă? — E greu să găsești camere acum. Casa lui Dumnezeu este tot ce vă pot oferi. Cînd am mai fost aici, un sfert din oraș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Lanark nu prea politicos. Nu-i făcea plăcere s-o vadă pe Frankie. CAPITOLUL 36. Sala canonicilor Ritchie-Smollet îi conduse la capătul podului, trecînd printr-o mică bucătărie, unde Jack spăla farfuriile, și apoi coborîră pe o altă scară în spirală săpată în zid. Ajunseră într-o cameră pătrată cu plafonul boltit și susținut de o coloană imensă în centru. Un șir de scaune de piatră cu spătare de lemn era încastrat în zidul fiecărui perete. Lanark se gîndi că aranjamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
poți să pleci. — Dar... — Abia putem încăpea noi aici, nu-i loc pentru tine. își urmări o clipă fiul plin de invidie, apoi o porni încet, dar nu spre bucătărie, pentru că nu simțea nevoia de companie. Descoperi o scară în spirală lîngă spațiul în care se afla orga și urcă repede spre o altă pasarelă de sub stele. Aceasta traversa, printr-un vînt rece, spre o altă ușiță. O deschise și pătrunse într-o cameră mare, întunecată, pătrată și plină de praf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ca un pîrîu care curge la nesfîrșit, și ia toții fiii, și zboară, uitați, cum moare visul în zori de zi. Trecu în grabă pe lîngă ei cu gura schițînd acuze, și se duse la ușiță, alergă pe scara în spirală și apoi merse pe marginea ferestrei, prin podul cu orgă și pe lîngă nișele mansardei. Rima și Alex nu erau în nici una. O apucă spre bucătărie și se uită lung la Frankie și Jack, care își ridicară privirea, speriați, de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
văzu mici forme păsărești mergînd încolo și încoace. îl atinse o umbră și, privind în sus, văzu spre est un vultur imens care avea gravat sub piept Z-1 și-i tăie calea. își dădu seama că propria aeronavă urma o spirală ce ducea spre centrul orașului și cobora tot mai mult. Se avîntă de-a lungul cheiului împădurit al unui alt rîu, unul mic ce lega parcurile pline de oameni care se plimbau sau făceau plajă. Copiii de pe pantele verzi îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Liniile care delimitează societatea se înscriu în oraș, dar schimburile sînt neîncetate. Impresia de multitudine, de haos cîteodată, maschează liniile de forță ale organizării orașului. Dar cîteva puncte de reper practice constituie pentru parizieni un inconștient topografic colectiv. Melcul arondismentelor Spirala celor douăzeci de arondismente pare să mimeze centralitatea puterii. Le parcurgem de la cel dintîi pînă la cel de-al douăzecilea urmînd o linie continuă care se îndepărtează de inima capitalei. Melcul arondismentelor Parisului Numerotarea pleacă de la vechile cartiere centrale de pe
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
și se mișca normal. Gândurile îi deveniră mai directe și mai hotărâte. Nu avea nici un fel de îndoială. Un om care izbutise să-și alunge spaima de moarte nu putea da greș. Soarele străpungea din ce în ce mai puternic bezna, aruncând raze în spirală. Marte părea că se retrage, devenind apoi doar un punct, un punct roșiatic într-o mare a nopții - greu de identificat printre miriadele de stele cu străluciri de briliant. Treptat-treptat, Pământul apăru ca o imagine luminoasă, din ce în ce mai mare, apoi ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
închegat și întunecos. Le înfipse în amalgamul de linii, curbe și zvârcoliri, până ce o inimă albă apăru ca un miez în pâine, în mijlocul labirintului. Chiar acolo, în centru, ca-ntr-o cupă de mac care tremură, susținându-și semințele, înălță spirala, străvezie ca un os șlefuit. — Ce năzbâtie ai născocit? îi zisese Godun, când ajunsese aproape. — E un labirint, îl asigurase Omar, pariez că ai să te încurci încercând să îi dai de capăt! — E noapte, zic să facem asta în
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
și întortocheli vegetale, spațiul se lărgise de zeci de ori. Văzut dinspre casă, îți părea un golf înverzit, un joc de cotloane și ascunzișuri. Mulți veneau, mai nou, ca să intre în vicleșugul acestor rotiri și îndepărtări față de o scară în spirală, care apărea ca un ax al întinderii de vile și curți, de lanuri de rapiță și de grâu. Scara pentru ce e, Omar? întrebă Isabelle. Când ajungi în mijloc, te urci și vezi totul de sus, mai prinzi suflu, îți
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
mâinile reglatorii - (controlarea interacțiunii cu interlocutorii prin gesturile palmelor); e) expresiile cu mâinile adaptorii- acele gesturi stereotipe în condiții de concentrare sau tensiune psihică (răsucirea unor șuvițe de păr, depărtarea paharului cu apă etc.). Forma reală a mâinii sugerează o spirală și ajută la un control al relației cu ceilalți prin poziția palmelor. Având un număr de 27 (!) de oase, mâinile sunt părțile corpului care ne permit cel mai mult să controlăm mediul, în care trăim sau ne desfășurăm activitatea - inclusiv
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
în fazele de trecere ale momentelor de trecere, când funcționează acțiunile sacre: nașterea, căsătoria, copiii, moartea, evenimente esențiale, legate de ciclul muncii, dar și de momentele de criză. În viață, cunoscute sau percepute, întâlnirile emit mesaje secrete, pornind de la stele, spirale, cercuri, lanțuri, ele sunt semne ale mentalității, ale preferinței și ale problematicii vieții, ca o proiecție a ființelor, un comportament al începutului și al sfârșitului. Mâna creează cercuri prin mișcare, figuri geometrice plane, formate din mulțimea tuturor punctelor egal depărtate
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
de secrete, poate fi infinită, în funcție de felul în care semnul lingvistic este simțit ca semnal (nu se citesc toate semnele), ca simptom (ce boli există?) la nivel simbolic (ce căi vei parcurge?), ca index (care sunt direcțiile?), ca imagine (apar spirale, stele și cercuri), numele (ce litere apar?). Mână dreaptă de bărbat. A da pe mâna cuiva Michelangelo (1475-1564), David ESTE O PARTE A UNEI STATUI, care ar sugera plastic un chip grecesc, cu figura încordată, precum membrele, înaintea unei lupte
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
stai pe maimuțe! Erau țicniți, nu? Inginerul zâmbi. ― E o copie excepțională. Originalul se află la Versailles. Salonul maimuțelor. Haidem! Pătrunseră într-un hol rotund, pardosit cu marmură. O scară splendidă ducea la etajul superior. Treptele se deschideau într-o spirală îndrăzneață, amintind grația sinuoasă a fustelor spaniole surprinse în mijlocul unei piruete. Raul Ionescu clătină din cap admirativ. ― Fantastic! Și de-afară nu dădeai doi bani... ― Unde-i tipa cu evantaiul? ― Sus. ― Ești sigur? ― Știu planul pe dinafară. ― De-aici nu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]