1,910 matches
-
dintre ele: spontaneitatea și inteligența emoțională. Spontaneitatea este acea „stare psihică în care se găsește când își simte vie diponibilitatea de a-și utiliza propriile energii pentru a se pune într-un raport adecvat cu realitatea”, investind răspunsuri adecvate situației. Spontaneitatea nu este echivalentă cu impulsivitatea, reactivitatea. În cazul dirigintelui, spontaneitatea favorizeză apariția de acte adaptate și novatoare. Ea este premisa oricărei experiențe creatoare, catalizatorul care face operant potențilul individului. În orice act spontan se pot găsi două aspecte în diferite
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
psihică în care se găsește când își simte vie diponibilitatea de a-și utiliza propriile energii pentru a se pune într-un raport adecvat cu realitatea”, investind răspunsuri adecvate situației. Spontaneitatea nu este echivalentă cu impulsivitatea, reactivitatea. În cazul dirigintelui, spontaneitatea favorizeză apariția de acte adaptate și novatoare. Ea este premisa oricărei experiențe creatoare, catalizatorul care face operant potențilul individului. În orice act spontan se pot găsi două aspecte în diferite combinații, aspecte ale căror extreme pot fi: prezența unei stări
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
apariția de acte adaptate și novatoare. Ea este premisa oricărei experiențe creatoare, catalizatorul care face operant potențilul individului. În orice act spontan se pot găsi două aspecte în diferite combinații, aspecte ale căror extreme pot fi: prezența unei stări de spontaneitate și a carenței de înzestrări creative (individual poate da un răspuns nou la o situație, dar inadecvat „deficientul spontan”); absența stării de spontaneitate, caz în care creativitatea rămane ascunsă, inertă, oricare ar fi entitatea sa potențială („creatorul dezarmat”). Un caz
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
pot găsi două aspecte în diferite combinații, aspecte ale căror extreme pot fi: prezența unei stări de spontaneitate și a carenței de înzestrări creative (individual poate da un răspuns nou la o situație, dar inadecvat „deficientul spontan”); absența stării de spontaneitate, caz în care creativitatea rămane ascunsă, inertă, oricare ar fi entitatea sa potențială („creatorul dezarmat”). Un caz ideal ar fi acela în care este prezentă spontaneitatea și dotarea creativității. Inteligența emoțională este o condiție principală a creativității. Termenul de inteligență
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
da un răspuns nou la o situație, dar inadecvat „deficientul spontan”); absența stării de spontaneitate, caz în care creativitatea rămane ascunsă, inertă, oricare ar fi entitatea sa potențială („creatorul dezarmat”). Un caz ideal ar fi acela în care este prezentă spontaneitatea și dotarea creativității. Inteligența emoțională este o condiție principală a creativității. Termenul de inteligență emoțională a fost formulat pentru prima dată într-o teză de doctorat în 1985. De atunci și până astăzi s-au formulat mai multe definiții între
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
perseverența în urmărirea scopului. Majoritatea cercetătorilor au ajuns la aceeasi concuzie: la aceleași rezultate pe plan școlar ajung atât elevii preponderent inteligenți, cât și cei preponderent creativi. Doar calea e diferită: primii printr-o muncă susținută și ordonată, ceilalți prin spontaneitate și salturi în utilizarea efortului. Realizările trecute ale elevului Acestea constituie un criteriu sigur pentru o primă selecție a „vârfurilor”. O simplă enumerare a succeselor, ca răspuns la chestionarele date de diriginte, îl plasează pe elevul respectiv în rândul celor
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
tehnologic întreprins de profesor trebuie subordonat antrenării și exersării potențialului creativ al elevilor, astfel incât aceștia să adopte o atitudine creatoare în activitatea pe care o desfășoară. Principii orientative: ¾ Prin strategia adoptată profesorul trebuie să ofere câmp de manifestare a spontaneității și inițiativei elevilor. Strategia permisivă este indiscutabil superioară celei inhibitive și coercitive. ¾ Folosirea unor metode și procedee speciale pentru declanșarea și stimularea diverșilor factori ai potențialului creator. În ansamblul strategiei didactice adoptate, profesorul poate apela la modalități care să vizeze
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
să fie recunoscută și apreciată în plan social; * Ingeniozitatea - presupune eleganță și deosebită eficacitate a metodelor de rezolvare . (Mihaela Roco, 2001, p.18) Originalitatea și relevanța produsului creator acoperă cinci nivele ierarhice: 1. Nivelul expresiv - specific copiilor, se caracterizează prin spontaneitate și libertate de expresie; 2. Nivelul productiv - ține de notele originale în dezvoltarea proceselor psihice, în felul cum percepe subiectul lumea, în modul său de gândire prin care se caracterizează personalitatea ca fiind mai mult sau mai puțin distinctă; 3
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
să controleze cât mai mult posibil, emițând permanent cerințe față de copil și sunt total lipsiți de sensibilitate față de aceștia. Copiii acestor părinți nu au competență socială necesară interrelaționărilor cu cei de-o vârstă, ei fiind retrași, lipsiți de inițiative și spontaneitate. Manifestă o autoapreciere scăzută datorată și locusului extern de control. Stilul autoritar - se caracterizează prin comunicare deschisă, concretizată în discuții cu răspunsuri reciproce în familie și printr-un raport echilibrat între căldură și control. Copiii educați într-un astfel de
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
pe frică, ci pe competență sa profesională, pe obiectivitatea și ținuta sa ireproșabilă. El trebuie să fie apropiat de elevi, îngăduitor ( în anume limite firește) și să încurajeze imaginația, sugestiile mai deosebite. Școlarii să-și poată manifesta în voie curiozitatea, spontaneitatea. Să fie ceva firesc ca o idee originală, mai aparte, să tragă un punct în plus la notare. Profesorul trebuie să depisteze școlarii cu potențialități creative superioare, care oricum pot fi observați prin felul de a rezolva probleme neobișnuite sau
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
curiozitatea liberă și înclinațiile spre activitățile ludice. Învățătorul își poate stimula elevii la descoperire personală, ceea ce solicită din partea lui entuziasm, talent și tact pedagogic. În concepția sa, orice acrivitate instructiv educativă trebuie să fie o investigație, care se bazează pe spontaneitatea copiilor și pe actele lor de creație. Ei au dreptul să pună întrebări, să-și exprime liber opiniile, angajându-se chiar în discuții contradictorii cu învățătorul lor. Prin lucrarea Educația creștină, Sfântul Augustin caută să ofere învățătorului, laic și cleric
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de antrenare a creativității elevilor prin utilizarea unor metode moderne specifice învățământului formativ. Organizarea rigidă a sarcinilor de învățare sau desfășurarea lor sub impulsul „inspirației de moment” a educatorului, solicitarea repetitivă a acelorași scheme cognitive conduc, în timp, la blocarea spontaneității, inițiativei, creativității elevilor. Atitudinea autoritară, despotică creează blocaje afective, copiii neîndrăznind să pună întrebări, temându-se de eșec, de ironii. Autoritatea profesorului nu trebuie să se bazeze pe constrângere, ci pe competența profesională, pe obiectivitate și ținută ireproșabilă. Cadrul didactic
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
pe constrângere, ci pe competența profesională, pe obiectivitate și ținută ireproșabilă. Cadrul didactic trebuie să fie apropiat de elevi, îngăduitor în limitele firești, să încurajeze imaginația. E nevoie de un climat democratic, destins, prietenos pentru ca școlarii să-și manifeste nestingheriți spontaneitatea și curiozitatea. Profesorul trebuie să depisteze școlarii cu potențialități creative superioare, să le asigure posibilități speciale de dezvoltare a capacităților lor, dar este dator să cultive disponibilități imaginative ale întregii clase, folosind metode adecvate acestui obiectiv didactic major. Cadrul didactic
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
a aptitudinilor pedagogice și a unor atitudini creative față de profesie și societate. Creativitatea, disponibilitatea subiectului de a căuta și produce valori noi, originale pentru sine și societate poate fi dezvoltată adecvat de cadrul didactic în procesul instructiv educativ prin: promovarea spontaneității, libertății de expresie și acțiune; folosirea de situații problematice; folosirea strategiilor divergente și euristice; statornicirea unui climat, atmosfere favorabile manifestării opiniilor personale și discuțiilor interpersonale; încurajarea, promovarea și aprecierea responsabilă a eforturilor și realizărilor originale ale elevilor; folosirea unei învățări
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
propriul eu creativ, aflat în slujba sa și a societății, devenind mai util prin faptul că aduce o contribuție socială superioară. Limita acestei teorii constă în faptul că reduce motivația creativității la cunoașterea complexului de inferioritate. Moreno atribuie fiecărui individ spontaneitate și creativitate, dar crede că aceasta din urmă se manifestă exclusiv în „actul creativ”. Fromm face distincția între acțiunea creativă (bazată pe talent) și atitudinea creativă (baza oricărei creativități care nu trebuie să se materializeze obligatoriu într-un produs). El
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
atitudinal și aptitudinal. În mod curent s-a subliniat că ea presupune o structură în care să interacționeze factorii: inventivitate, ingeniozitate, fluiditate și flexibilitate în gândire; capacitatea de a elabora soluții (imagini, idei) noi, originale; vigoare imaginativă, sensibilitate la probleme, spontaneitatea și sinceritatea autoexpresiei; trebuința de performanță, de realizare și autorealizare, de autoactualizare și autoafirmare. În literatura românească, s-au relevat factori structurali de bază ai creativității, insistându-se, mai ales, asupra rolului unora cum ar fi flexibilitatea și originalitatea, implicate
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
însușiri putem distinge, pe de o parte, cele care se referă la intelectul copilului (procese de cunoaștere, aptitudini, tehnici intelectuale etc.), iar pe de altă parte, cele ce se referă la fantezia sau imaginația sa (gândire intuitivă, sensibilitate față de nou, spontaneitate, etc.). cele două categorii de însușiri nu evoluează în mod liniar și în același ritm. O intensă dezvoltare a gândirii convergente, întemeiată pe raționament și spirit critic, poate înăbuși exprimarea spontaneității și intuiției imaginative. Relațiile tensionale dintre ele se restructurează
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
fantezia sau imaginația sa (gândire intuitivă, sensibilitate față de nou, spontaneitate, etc.). cele două categorii de însușiri nu evoluează în mod liniar și în același ritm. O intensă dezvoltare a gândirii convergente, întemeiată pe raționament și spirit critic, poate înăbuși exprimarea spontaneității și intuiției imaginative. Relațiile tensionale dintre ele se restructurează pe măsura dezvoltării ontogenetice a copilului în funcție de factorii externi care intervin. Unii cercetători sunt de părere că pe măsura trecerii de la un stadiu la altul spontaneitatea și fantezia sunt inhibate și
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
spirit critic, poate înăbuși exprimarea spontaneității și intuiției imaginative. Relațiile tensionale dintre ele se restructurează pe măsura dezvoltării ontogenetice a copilului în funcție de factorii externi care intervin. Unii cercetători sunt de părere că pe măsura trecerii de la un stadiu la altul spontaneitatea și fantezia sunt inhibate și subordonate instanțelor raționale. De aici concluzia unei stagnări sau chiar regresii în exprimarea creativității copiilor. Asemenea fenomene sunt puse pe seama contextului psihosocial și al organizării procesului instructiv - educativ. Elevul trebuie să știe că i se
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Dumitru, 1999): asigurarea în activitățile instructiv - educative a ponderii unor solicitări care angajează permanent demersuri de ordin constructiv, de elaborare creativă, situații problematice de tip divergent; - menținerea climatului favorabil și atmosfera psihosociale optime care să angajeze, să stimuleze independența și spontaneitatea creatoare a elevilor. Această ambianța relațională înseamnă: tratarea cu respect a întrebărilor sau problemelor formulate de elevi, a ideilor sau opiniilor acestora, caracterizate prin inventivitate, imaginație, originalitate și valoare; acordarea libertății și a condițiilor necesare (materiale și spirituale) de către profesori
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
ale tuturor elevilor de către învățător; - crearea unei atmosfere propice pentru dezvoltarea creativității; - folosirea metodelor și procedeelor activ - participative în scopul declanșării și stimulării diverșilor factori ai potențialului creator; - învățătorul să adopte o strategie permisă care să ofere câmp de manifestare spontaneității și inițiativei elevilor; - preocuparea învățătorului pentru prevenirea și înlăturarea eventualelor blocaje care ar putea interveni în exprimarea creativității elevilor; - alterarea judicioasă a relației dintre competiție și cooperare în procesul de învățământ; tehnologia didactică să se concentreze asupra procesului creativității și
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
formări; climatul nefavorabil, determinant al blocajelor culturale și emotive; - înăbușirea inițiativei și a participării active a elevilor; - neimplicarea familiei în activitățile instructiv - educative (pentru conștientizarea factorilor care împiedică dezvoltarea intelectului, manifestarea independentă a gândirii și fanteziei); - neîncurajarea de către educator a spontaneității, sensibilității și curiozității individuale; - insuficienta stimulare și valorificare a imaginației creative; - recompensarea preponderentă a rezultatelor activității în defavoarea conținutului, calității și originalității procesului învățării; lipsa unei activări, încurajări și prețuiri corespunzătoare a motivației intrinseci; - cultivarea unui stil algoritmic de gândire și
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
devine mai critică, pentru că școlarul își evaluează mai sever propriile produse din punct de vedere al recognoscibilității ca formă. Copilul adoptă acum, față de propria imaginație, o atitudine mai circumspectă, de autocontrol. Se poate spune că are loc o suprimare a spontaneității, A. Gessell numind vârsta de șapte ani „vârsta radierii”, adică a sesizării greșelilor și a dorințelor de a le îndrepta. Totuși, la această vârstă fantezia își găsește noi domenii de afirmare. După 8-9 ani, se formează capacitatea de a compune
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
este creativitatea - o întrebare pe cât de simplă tot atât de complexă? Specifică materiei vii superior organizate, creativitatea reprezintă o necesitate imperioasă pentru societate. „Creativitatea este materializarea evidentă a potențialului imaginativ uman, este integrarea părții logice în cea intuitivă. Este mai mult decât spontaneitate, este deliberare în aceeași măsură. Este mai mult decât originalitate care poate exprima numai bizarul. Creativitatea înseamnă avantaj, înseamnă schimbare și în aceeași măsură este expresia continuității cu trecutul” - definiție dată creativității de marele psihanalist J.G.Young. Misterul creativității „acest
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
fără ca aceasta să fie preocupată ca produsul activității sale să aibă un anume grad de utilitate sau valoare; desenul sau lucrările de colaj, plastilină, versurile spontane ale copiilor pot fi exemple în acest sens. Acest nivel este, așadar, caracterizat prin „spontaneitatea, gradul de libertate și valoarea intrinsecă a proceselor psihice și a comportamentului, indiferent de valoarea produselor activității * creativitatea productivă caracterizată prin produse utile, realizate în baza folosirii unor deprinderi și priceperi care nu evidențiază pregnant personalitatea celui ce desfășoară activitatea
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]