15,307 matches
-
de la diferite persoane, pentru orele de pregătire mai la toate obiectele, ca într-un fel să-l determine să învețe, ca să nu rămână repetent. Cu toate acestea a avut parte și de corigențe și de amenințări cu repetenția, ceea ce a sporit stresul Tatianei. Ca și când toate acestea n-ar fi fost de ajuns, părinții au fost chemați la poliție pentru o încurcătură în care intrase Gelu datorită anturajelor sale. Faptul acesta a pus capac la toate. Tatăl i-a tras o bătaie
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
așteptat că nu avea ce face. când a fost strigat în sala de judecată s-a prezentat, a depus și jurământul și avocatul apărării s-a îndreptat spre el să-i pună întrebări. Doi ochi frumoși, albaștri, îl priveau mirați sporind aceeași mirare în privirea lui. —Cecilia! i-a șoptit, copleșit de o profundă emoție. — Băiatul din parc de astă-toamnă!? A exclamat Cecilia, această întâlnire neașteptată inundându-i chipul de lumină și făcând-o să râdă ușor. Judecătorul observând, i-a
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
m-a prins foamea. Hai, să mâncăm. Mergem sub salcâm, la umbră, că soarele arde tare, i-a invitat Matei. S-au așezat, au întins pe iarbă fața de masă, bucatele și au început să mănânce cu o poftă nebună, sporită de aer, de apă, de soare, de discuții și în special, de iubire. De câte ori văd un salcâm ca acesta îmi amintesc de salcâmul lui M. Preda, începe să povestească Cecilia. „Salcâmul” este un din schițele prozatorului pe care a publicat
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
a luat la revedere, Ilinca însoțind-o până la ieșire. Simona a îmbrățișat-o, compătimind-o în gândul ei, stare ce i a adus lacrimi în ochi, dar stăpânindu-se ca să nu observe Ilinca, i-a adresat cuvinte vesele de îmbărbătare, sporindu-i iubirea față de această fată. —Azi, bine la ei, rău la noi; mâine rău la ei, bine la noi. —Ha! ha! ha! m-ai făcut să râd Simona. Roate se nvârtește, nu trebuie să ne dăm bătuți, Ilinca. —Ai dreptate
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
la propriu și la figurat până peste urechi. Ce vrei să spui, dragul meu? Atât de mult îmi place când mi te adresezi așa. Vreau să spun că de când te-am cunoscut, am simțit 94 dulcea vrajă a iubirii care sporește cu fiecare întâlnire a noastră, cu fiecare gest al tău, cu fiecare vorbă a ta. — Iar faci declarație de dragoste? —Te deranjează? Nu, dar nu este momentul potrivit. —Eu încă retrăiesc clipele de la Gârla Mare! Tu nu? Te-aș minți
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
nu pot lipsi țurțurii de diamant ce împodobesc streșinile caselor, amenințători ca sabia lui Damocles. Peste toate acestea tronează cerul de un albastru pronunțat în zilele senine sau împodobit de stele ce „par înghețate” în nopțile geroase. Acest anotimp își sporește frumusețile și prin sărbătorile de iarnă. În Germania, cea mai mare sărbătoare este Crăciunul. Cecilia avea ocazia să-l petreacă de data aceasta acolo, departe de ai săi, departe de omul drag. Într-o zi primește un telefon de la Robert
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
nu știu ce înseamnă aderarea. Nici orășenii nu știu, în afară de București și de câteva orașe mai mari. E necesar să cunoască aspectele privind aderarea, să fie bine informați. De exemplu, cei care au plecat afară și-au format o viziune, și-au sporit spiritul antreprenorial, văd altfel lucrurile. Se va vedea cum veți trăi, dar să nu vă așteptați că de prima dată veți fi în paradis. Nu ne gândim la așa ceva. Nivelul salariilor, la noi, va ajunge abia după cincisprezece ani la
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
după mult timp, îl cuprinseră din nou din toate părțile, strecurându ise-n suflet una câte una și formând, ca într-o horă sinistră, cercuri negre de îndoială, care îi stingeau, puțin câte puțin, flacăra de dragoste proaspăt aprinsă-n el, sporindu-i, totodată, vigilența și aplecarea către respingere, ce trebuia - credea el - să le aibă pentru biata Silvia. Căci, în viață, cu toate că valorile morale sunt mai presus decât valorile estetice, cărui bărbat, oare, nu i se umple inima de trufie, atunci când
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
în ea, așa cum se aruncă cel mai mare imbecil în apa adâncă, fără să știe deloc a înota. În scurt timp, m-am înecat. De parcă ar fi fost cu adevărat vina mea... Nu, n-a fost, căci toate tainele universului sporesc tot mai mult, pe măsură ce te afunzi tot mai curajos în simțământul inefabil al dragostei!” Aici, într-adevăr, este nevoie de făcut o remarcă. Este curios cum de cineva poate să scoată la iveală, cu atâta ușurință, astfel de cuvinte, toate
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
afirma, cu toată tăria, că nu. Toate mamele își sădesc în suflet, la nașterea odorului lor iubit, un amestec omogen de speranțe, de așteptări și de viziuni pozitive asupra nou-născutului. Pe măsură ce se scurg anii, acest amestec din sufletul lor fie sporește în dimensiuni, alimentat fiind de succesele repetate ale odraslei, fie scade, se împrăștie treptat și dispare, căci toate iluziile părintelui sunt spulberate de însuși cel pentru care ele au existat. Lucrul acesta întristează nespus de mult. Pentru toată lumea, era mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
operei sale. Era, în sfârșit, gata! Se afla acum în culmea fericirii, dar o fericire matură, care izvorăște întotdeauna ca urmare a unui efort îndelung și anevoios. O reciti și i se păru a fi fără cusur. Astfel, bucuria îi spori și mai mult. „M-am născut ca să fiu un creator!”, exclamă el în extaz, amețit cu totul de priveliștea lucrării încheiate. În dorința sa de a și-o publica, i-o înmână și editorului care, la rândul său, o citi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
doar uneia! -, o persoană pe care o credea apropiată ei, dar care, în cele din urmă, realitatea o dovedi a fi, totuși, mult mai apropiată de cercurile clevetitoare din oraș. Așa se află totul. Iar iuțeala împânzirii știrilor - se cunoaște - sporește cu atât, cu cât locul unde aleg ele să se împânzească este mai mic, mai înghesuit... Nimeni n-ar fi bănuit vreodată măcar că, în această familie, odinioară fără cusur, ar putea să poposească necazul și să prindă rădăcini într-atât
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
scot în evidență numai ceea ce socotesc eu că trebuie și că este sugestiv cu adevărat, pentru povestirea aceasta. Așa încât, voi spune direct că, de când se știa ea, Victoria fusese o femeie foarte credincioasă, foarte bisericoasă și o femeie căreia îi sporise credința și i se înflăcărase peste măsură, odată cu înaintarea ei în vârstă. Mai pe scurt, de ceva vreme încoace, dânsa ajunsese o habotnică veritabilă și cu convingeri religioase de oțel. Iar această trăsătură a ei de frunte - se poate spune
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Cuvinte atribuite lui Iulius Cezar. Istorisiri nesănătoase fericirii 169 schimbarea este de natură negativă. Foarte ciudat. Asta chiar căi interesant și nemaiîntâlnit. Merită investigat...”, îi trecu lui un gând prin minte. De când începuse a se droga, printre altele, lui îi sporiseră, în proporții apreciabile, mai vechile sale probleme cu odihna. Dacă, pentru cei mai mulți dintre oameni, somnul este un lucru atât de dulce și de iubit mereu, pentru Șerban devenise cel mai chinuitor lucru dintre toate și față de care ajunsese chiar să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
largi, ce include culorile secundare. Mutatis mutandis, prin alăturarea "punctelor" narative de bază, am intenționat transcenderea contextului imediat, fiecare fragment dobândind noi semnificații, proaspete valențe interpretative în integritatea ansamblului. Cu alte cuvinte, mesajul, dacă există unul în rândurile de față, sporește considerabil în coerență și se autonomizează dacă lectorul are bunătatea să se "distanțeze" simbolic de text, să-l contemple și evalueze de la o anumită depărtare semantică. Se vor distinge cu mai mare acuitate atunci liniile principale ale discursului, care, fără
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
eseul intitulat "Pictura, meșteșugul săbiilor, ceremonia ceaiului": "Acum, ascultăm sunetul apei care fierbe în ceainic [...]. Sunetul nu aparține, propriu-zis, apei, ci vine de la ceainicul greu de fier, fiind asimilat, de cunoscător, adierii care străbate crângul de pini. Astfel, liniștea încăperii sporește, omului părându-i că se găsește singur într-o colibă din munți, unde norul alb și muzica pinilor sunt singurii oaspeți care aduc mângâiere". Acesta este secretul care ne plasează pe traiectoria ceremonialului nipon. Descoperirea propriu-zisă a căii începe însă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
porumbari și măceși, brotăceii anunțau ascultătorii că timpul urmează să fie frumos, tocmai bun pentru lucrul pe ogoare. De o parte și de alta a pârâului se auzeau vocile fetelor care cântau, care mai de care mai frumos, pentru a spori voința în muncă și a mulțumi Tatălui ceresc pentru vremea bună ce le-o dăruiește. Din pădurea Suharău se auzea clar duioșia cucului cântându-și singurătatea. Magnolia era tare bucuroasă că aude strigătul cucului din față, ceea ce însemna că până la
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de semnificativ Te Deum Laudamus: "In Te, Domine, speravi; non confundar in aeternum! În tine, Doamne, am sperat, și nu voi regreta în veci!...". Pe baza acestei încrederi, care susține și îmi diminuează teama de viață, în același timp îmi sporesc curajul și bucuria vieții. Baza pentru o autentică artă de a trăi. Capitolul 9 Arta de a trăi "Toate însă examinați-le și păstrați ceea ce este bun. Țineți-vă departe de orice fel de rău". Întâia Epistolă către tesaloniceni a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
adoptatoare. Lucrarea atrage atenția instituțiilor de protecție a copiilor la posibilitățile și șansele de extindere a categoriilor de familii adoptatoare și de copii adoptabili, cu condiția îmbunătățirii asistării familiilor adoptatoare. În acest sens cercetările în domeniul adopției ar trebui să sporească, ceea ce ar necesita accesibilizarea bazelor de date din protecția copiilor în vederea cercetării, fără ca aceasta să însemne lipsirea familiilor de confidențialitatea care trebuie și poate să le fie asigurată în condițiile cercetării. In concluzie, în cadrul unor ecuații complexe, lucrarea explorează atitudinile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu ale mamelor și taților biologici. Totodată însă, respondenții au respins constructul social potrivit căruia, copiii adoptați prezintă mai multe riscuri în dezvoltare decât copiii biologici. Mai mult, studiul realizat de Miall 371 indică acordarea de către respondenți a unei importanțe sporite funcționalității și angajamentului manifestat față de familie decât aspectelor biologice. Concret, respondenții au considerat că, atât familiile biologice, cât și cele adoptive se confruntă cu schimbări și provocări similare. În acest context, experiența parentală și mediul familial au fost considerate ca
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
-n fiu credința în învierea morților și într-o viată viitoare, în care nu vor mai fi sclavi și liberi, stăpâni și sluji, bogați și săraci, fericiți și nenorociți. Potrivit acestei credințe care da un nou impuls de viață și sporea energia creatoare, omul înainta cu pași repezi spre civilizație. Evenimentul istoric, mai ales al apariției pe pământ a Omului Dumnezeu Isus, schimbă pe de-a-ntregul cugetarea omenească și deschise sufletelor un orizont nemărginit de milă și bunătate; de caritate și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
transformă și ceea ce este transformat. "Cultură" nu desemnează nimic altceva. "Cultură" desemnează auto-transformarea vieții, mișcarea prin care ea nu încetează să se modifice pe sine pentru a ajunge la forme de realizare și de desăvârșire mai înalte, pentru a se spori pe sine. Însă dacă viața este această mișcare necontenită de a se auto-transforma și desăvârși pe sine, ea este cultura însăși, sau cel puțin o poartă înscrisă în ea și vrută de ea exact așa cum este. Despre ce viață vorbim
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sine și îndurare de sine și atâta vreme cât acest a se suferi și a se îndura pe sine înseamnă un a se încerca pe sine și astfel un a ajunge în sine, un a pune stăpânire pe sine, un a se spori pe sine și un a se bucura de sine, se întâmplă așadar și că, în auto-simțirea și auto-îndurarea sa, suferința subiectivității este în mod identic bucuria sa, cufundarea în propria ființă, uniunea și comuniunea cu ea în transparența afectivității sale
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de asemenea condiția lucrătorului în lumea modernă. Ceea ce o caracterizează pe aceasta din urmă este faptul că rolul muncii vii, adică al praxisului subiectiv, se diminuează progresiv în interiorul procesului real de producție, în timp ce rolul dispozitivului instrumental obiectiv nu încetează să sporească, sub forma mașinilor marii industrii clasice mai întâi, a ciberneticii și a roboticii mai apoi. Legea scăderii tendențiale a ratei profitului în perioada capitalistă nu este decât expresia pe planul economic a fenomenului crucial care afectează producția modernă: invadarea acesteia
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
pe sine drept scop, așa cum nici nu rezultă din sine ca dintr-o "cauză". Care este scopul său? Care este cauza sa? Faptul de a da fiecăreia dintre puterile vieții libertatea să se înfăptuiască după propria voință, adică să se sporească pe sine, de vreme ce ființa oricărei puteri și a vieții înseși ca putere a tuturor puterilor, ceea ce face din fiecare dintre ele ceea ce este, este sporirea de sine. Astfel în orice fapt de cultură nu este vorba de nimic altceva în ceea ce privește
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]