10,656 matches
-
ne deturnăm de la scopul principal. Tentația există la un lider nou, și eu am avut-o, de a face gol în jurul tău, de a spune că ești singurul care are idei și ia decizii, numai că viața îți demonstrează că stâncile politice rămân acolo și nu dispar", a adăugat președintele Senatului. Referindu-se la afirmațiile conform cărora ar purta discuții referitoare la formarea unui nou partid, Geoană a comparat aceste declarații cu cele din 2005, când, "după schimbarea de ștafetă în
Geoană: Oameni ca mine trebuie valorificaţi. Dragoste cu sila nu se poate () [Corola-journal/Journalistic/48962_a_50287]
-
ameliorare sau rearticulare. În cei cîțiva ani de scriitură un capitol dispare, un altul își schimbă locul, este luminat diferit printr-o altă ordonare sau imagine. Cu titlu de exemplu, fraza „Poeta Sappho și-a luat viața aruncîndu- se de pe stînca din Santa Maura”, care constituie conținutul fragmentului VIII, rămîne neschimbată în toate versiunile, dar acoperă în versiunea 22 capitolul VII, iar începînd cu versiunea 26, capitolul VIII, primele douăzeci și două de versiuni, fiind scrise fără numerotarea capitolelor. Fraza care
Regal Quignard by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4905_a_6230]
-
o mare admirație și pentru Moșu, cum îi spunea lui Johann Sebastian Bach, convins fiind că „hrana spirituală a muzicantului, pâinea lui zilnică sunt preludiile și fugile lui Bach”18. Văzând în compozitori de talia lui Bach și Beethoven „niște stânci enorme în cursul unui fluviu”, silindu-l să-și schimbe direcția, Caragiale descifrează în finalul genial din opera Don Giovanni, un dramatism care va răzbate prin Beethoven până la Wagner. Deși recunoaște în Richard Wagner un reformator al muzicii, nu îi
Caragiale între Thalia și Euterpe by Vasile Lungu () [Corola-journal/Journalistic/4820_a_6145]
-
El se ridică repede și se oprește în fața ei: - Neta a spus că nu e, că doar a crezut că e. Întinde brațele pentru a o cuprinde în brațe, însă Ora se ferește și se poticnește într-o crăpătură din stîncă. Își acoperă gura cu mîna, ca și cum și-ar suge degetul sau ar încerca să-și înăbușe un strigăt. - Hai să mergem. Avram îngenunchează lîngă ea și îi vorbește rar, inspirîndu-i încredere: - Vom merge acasă la tine. Voi merge cu tine
David Grossman - Pînă la capătul pămîntului by Ioana Petri () [Corola-journal/Journalistic/4828_a_6153]
-
World Samson crescuse în California, la Los Altos, nu departe de Pacific. Mergea foarte des cu mama lui la ocean. Aveau un loc al lor, câteva mile mai la nord de Half Moon Bay. Își căutau cu grijă cărarea pe stânca abruptă, printre tufișuri spinoase și aloe, și apoi mergeau de-a lungul plajei. Băiatul alerga înainte și se oprea să examineze vreo scoică sau piatră, ca un arheolog care descifrează ere trecute. Uneori își luau și câinele cu ei, un
Nicole Krauss - Un bărbat intră în cameră () [Corola-journal/Journalistic/5263_a_6588]
-
în direct! Dacă aveți timp, faceți o excursie și până în Holy Cove, Massachusetts, pentru a o întâlni pe Clarissa cea castă, „o roșcată zveltă, cu sâni mari și indolentă”, care la douăzeci și ceva de ani încă mai crede că stâncile cresc, asemenea ierbii. Măritată, dar abandonată peste vară de un soț mai atras de ornitologie decât de căsătorie, Clarissa este o pradă sigură - chiar dacă la-nceput destul de imprevizibilă - pentru tânărul Baxter, care se simte foarte atras de ea, în pofida sau
Călătorie în lumea lui Cheever by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5277_a_6602]
-
penetu-n infinit. Și Mozart, împărățit de ferestrău, Peste răni de oțel se revărsa zângănitor, - Cânta ca pentru prima oară Din căscătura depărtărilor. (1920) Dmitri KRIUCIKOV (1887-1938) ÎN TOAMNA Din nou sunt al tău, oraș al toamnei, Venii la tine de pe stânci polare, Unde-i densă, tulbure aroma pinetului, Unde-i de ne-mblânzit talazul din zare. Îmi place electricul tău refren, Severul joc tresăltat al tramvaielor Și-al canalelor plescăit elegiac Și coerenta vorbă-a înserărilor. În suflet, precum tundre-acaparatoare S-au
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
recent, imagini din documentarele despre Norvegia și Islanda, țări mai spectaculoase, mai frumoase se spune, decît Suedia, cam „monotonă” (mie mi s-a părut fermecătoare) cu nesfîrșitele ei păduri de brazi și mesteceni, cu lacuri și ochiuri de apă, cu stînci plîngătoare, ițindu-se pe marginea unei străzi, în mijlocul unei poieni ori la malul mării... Islandei i se datorează negreșit reușita cu totul specială a ediției recent încheiate a Salonului de Carte de la Frankfurt. Cunoscătorii au constatat că, deși numărul vizitatorilor a
Pe drumul cărții - De la Göteborg la Frankfurt pe Main by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5173_a_6498]
-
și sobru, cu multe reclame și câteva informații despre puținele evenimente dintr-un oraș de 35 de mii de locuitori. Privirea îmi e atrasă imediat de titlul „Ultima scrisoare a lui Nelson”. E o scurtă notă adresată de amiral guvernatorului „Stâncii”, cu trei zile înaintea bătăliei de la Trafalgar, scrisoare ce va fi pusă în vânzare la o casă de licitații din Londra. Amiralul aștepta un vânt prielnic pentru a lansa atacul împotriva flotei franco-spaniole, pe care o învinge, după cum se știe
Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5385_a_6710]
-
veche curiozitate de reporter mă împinge la investigații devenite azi la îndemâna oricui: internetul. Și astfel aflu două lucruri uimitoare: acest minuscul ziar apare neîntrerupt din 1801 și, întrucât Cabo de Trafalgar se află doar la câteva zeci de mile de „Stâncă”, se poate mândri cu un scoop, probabil inegalat în istoria presei: vestea victoriei de la Trafalgar apare în „Gibraltar Chronicle” cu o săptămână înaintea marilor ziare londoneze! ...O zi mai târziu, pe plaja de la Alcaidesa, câțiva kilometri la nord de Gibraltar
Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5385_a_6710]
-
căruia i-a fost dedicată Calea Lactee. O privire deci spre Calea Lactee. Un portret scris de Nichita Stănescu compozitorului Aurel Stroe și apărut în volumul Respirări cu un an înaintea morții poetului. CALEA LACTEE I. Portret exterior : chip pietros, cub de stâncă spart de un surâs de adolescent, timid, neconfesiv. Prezență masivă și iradiantă impunâd insesizabil. Cine are norocul să stea câteva ore în preajma lui Aurel Stroe poate contempla cu ochiul liber seriozitatea și măreția unui artist autentic, conștiință care fărâmă limita
Aurel Stroe pe „Calea Lactee“, scrisă pentru el de Nichita Stănescu – pagini de jurnal prezentate de Ana Trestieni – by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5406_a_6731]
-
Procurorii au ajuns la o concluzie finală în cazul morții Monicăi Gabor. În ceea ce privește decesului Veronicăi Bulai, nu există niciun vinovat. Moartea a fost cauzată de fenomenul îngheț-dezgeț. Femeia a murit în luna august 2013 în apropierea Peșterii Polovragi, după ce o stâncă s-a desprins și a lovit-o în cap. După jumătate de an de la tragicul eveniment, procurorii au închis dosarul, stabilind că femeia a murit ca urmare a unor împrejurări naturale. Polițiștii au considerat în august 2013 că moartea Veronicăi
Concluzia finală. De ce a murit mama Monicăi Gabor by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/51021_a_52346]
-
că moartea Veronicăi Bulai este una suspectă, mai ales că un astfel de accident nu mai avusese loc în zonă. Au deschis un dosar penal, iar în urma verificărilor efectuate s-a stabilit că singurul “vinovat” este fenomentul îngheț-dezgheț care disloca stânci de pe versant. "Este o explicație materialist-științifică. Înghețul și dezghețul erau pe tot muntele acela, dar cum se explică faptul că bolovanul a picat fix în capul mamei Monicăi Gabor? Nu putem admite un efect fără cauza. Locul acela nu era
Concluzia finală. De ce a murit mama Monicăi Gabor by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/51021_a_52346]
-
prăvălindu-le casele în râpi argiloase, colorate în roșu, auriu ori verde crud. Dar casele și oamenii s-au agățat de dealuri, s-au încolăcit, s-au înfipt, s-au chinuit, s-au așezat pe verticală, s-au prins de stâncă cu orice chip. Portul e o zbatere între mare și natura vagă a munților, dar omul e învingător în toate. Dealurile și marea au creat orașul, modelându-l; oferindu-i nu rigiditatea unei cazărmi, ci insolitul primăverii, cu desenele ei
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
și de aceea mă hazardez în asemenea afirmații, pe care unii le pot găsi ridicale, nu și tu. Tocmai fiindcă ceea ce vrei să demonstrezi în preambulul cărții nu este doar nevoia unei comunități etnice de a găsi un colț de stîncă de care să se agațe sau un cîine ciobănesc care s-o conducă, atunci cînd se află pe buza prăpastiei. E curios că tu - care ești un om aparent într-un echilibru foarte stabil - atunci cînd scrii, indiferent ce, trădezi
Cînd numele se-mbracă în chipuri by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/6696_a_8021]
-
Baudrillard, pentru care nostalgia ar fi o: "fantasmatică reabilitare parodică a reperelor pierdute". Răbdarea Cu răbdarea treci marea". De-atâtea ori am auzit vorba asta, spusă și răspusă în copilărie, dar, cu toate că m-am născut doar la câțiva pași de stâncile în care mureau valurile, n-am trecut niciodată marea. Cum s-o treci doar cu răbdarea? Graba strică treaba" era altă vorbă de multe ori repetată. S-ar putea spune că, fiind născuți poeți, bunii și străbunii noștri au iscat
„Prezent Trecut, Trecut Prezent” by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/6707_a_8032]
-
patrimoniul natural. PADINA FEST 2014. Festivalul de pe platoul Padina din Munții Bucegi, zona care aparține de județul Dâmbovița, va oferi publicului, pe lângă concerte, o mulțime de activități în aer liber: de la piese de teatru la Maratonul Bucegilor, tiroliene, cățărat pe stâncă sau workshop-uri. PADINA FEST 2014. Pentru acest an, organizatorii festivalului au mutat evenimentul în luna iulie, puțin mai devreme decât erau obișnuiți fanii Padina Fest. Între trupele românești și internaționale care și-au anunțat participarea se numără și Suie Paparude
PADINA FEST 2014, cinci zile de muzică și aventură între 23 și 27 iulie by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/67177_a_68502]
-
un abonament și este cuprins între 15 și 30 lei pentru zilele de joi, vineri și sâmbătă. Acestea pot fi achiziționate online pe www.myticket.ro. PADINA FEST 2014. Pentru cei cu spirit de aventură, organizatorii au pregătit cățărare la stâncă, rapel, tiroliene și megatiroliene, workshopuri de istoria armelor și competiții cu premii. PADINA FEST 2014. Maratonul Bucegilor nu a fost omis nici la această ediție. O întrecere sportivă cu două probe independente, Trail Running și MTB Cross-country. Ambele întreceri se
PADINA FEST 2014, cinci zile de muzică și aventură între 23 și 27 iulie by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/67177_a_68502]
-
de împărat fără de stea îi dezvăluie viitorului împărat taine ale lumii, lume peste care va stăpâni în curând, în pântecele muntelui în vârful căruia sălășluiește: "El zice ș-alene coboară la vale,/ La porți uriașe ce duc în spelunci./ De stânci prăbușite gigantici portale/ Descuie și intră în mândrele hale/ De marmură neagră, întinse și lungi". Peștera lui Platon capătă la poetul nostru amprenta, naturală, a acestuia. Ea are o cromatică interioară. Pereții sunt argintii și arămii cu, fin desenat, arabescul
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
este, fără ca s-o știe, "Dumne...", ceea ce abolește peisajul selenar și precipită deznodământul. Dar lucrurile pot fi privite și din perspectiva inversă, așa cum ne-o demonstrează Miradoniz, poem din epoca vieneză (1872). Totul se amplifică aici: "Miradoniz avea palat de stânci/ Drept streșină era un codru vechi/ Și colonadele erau de munți" (această descriere "macroscopică" se reia și în Memento mori, în episodul dacic prezentând "raiul Daciei", precum și în Sărmanul Dionis, atunci când Dan va edifica un rai al îndrăgostiților pentru el
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
în Memento mori, în episodul dacic prezentând "raiul Daciei", precum și în Sărmanul Dionis, atunci când Dan va edifica un rai al îndrăgostiților pentru el și Maria. În Memento mori, palatul Dochiei copiază palatul zânei Miradoniz: "Acolo Dochia are un palat din stânce sure,/ A lui stâlpi-s munți de piatră, a lui streșin-o pădure". În Sărmanul Dionis, din nou, cu deosebirile arhitecturale inerente: "(...) el a pus doi sori și trei luni în albastra adâncime a cerului și dintr-un șir de munți
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
de piatră, a lui streșin-o pădure". În Sărmanul Dionis, din nou, cu deosebirile arhitecturale inerente: "(...) el a pus doi sori și trei luni în albastra adâncime a cerului și dintr-un șir de munți au zidit domenicul său palat. Colonade - stânci sure, streșine - un codru antic ce vine în nouri"). Miradoniz nu seamănă cu creația eminesciană, este atipică în cadrul acesteia. Eminescu descrie ținutul castelului zânei Miradoniz pe parcursul a 40 de versuri, de la versul 41 la versul 62 se referă la lună
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
psihicul poetului să reacționeze. Supradimensionarea, repetițiile numeroase și finalul lui Miradoniz, "vătuit", "amnezic", iată trei expresii stilistice ale filosofiei compoziției sau/și ale curei medicamentoase. Să le luăm pe rând. Hiperbola îmbracă haina imaginilor vizuale (castelul zânei e făcut din stânci, coloanele din munți), a comparației ("O vale cât o țară e grădina/ Castelului Miradoniz", "florile/ Ca arborii-s de mari"), a metaforei ("păduri/ De flori") într-o revărsare impetuoasă, tropicală. Repetițiile la distanță depășesc orice închipuire. Nicăieri nu vom mai
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
cât o țară e grădina/ Castelului Miradoniz", "florile/ Ca arborii-s de mari"), a metaforei ("păduri/ De flori") într-o revărsare impetuoasă, tropicală. Repetițiile la distanță depășesc orice închipuire. Nicăieri nu vom mai întâlni ceva asemănător. "Miradoniz avea palat de stânci./ Drept streșină era un codru vechi/ Și colonadele erau de munți în șir,/ Ce negri de bazalt se înșirau,/ Pe când deasupra, streșina antică,/ Codrul cel vechi fremea îmflat de vânt". Pentru început, cititorul remarcă trei cuvinte care se repetă: streșină
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
Geniu pustiu, Făt-Frumos din lacrimă și Sărmanul Dionis. Imaginează prin urmare o vale tăiată de un fluviu cu insule pe el: "O vale-adâncă ce-ngropa în codri,/ Vechi ca pământul, jumeta din munte,/ Mâncând cu trunchii rupți scările negre/ De stânci, care duceau sus în palat -/ O vale-adâncă și întinsă, lungă,/ Tăiată de un fluviu adânc, bătrân,/ Ce pe-a lui spate văluroase pare/ A duce insulele ce le are-n el -/ O vale cât o țară e grădina/ Castelului Miradoniz
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]