1,803 matches
-
plagiat se datorează unei simple confuzii, trimițând, adică, din greșeală, revistei ieșene, În loc de paginile proprii, originale, altele cu tra duceri din scriitorul francez și semnându-le (tot din greșeală) cu numele său. N-am acceptat, bineînțeles, această explicație, cum și stăruința delincventului de a mai continua să scrie și să semneze În revista noastră cu numele lui Întreg de Ion Dragu, cu care Însă, mai târziu, avea să-și croiască o veritabilă reputa ție de gaze tar În presa noastră politică
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și prea des mărturisită aci spre femeile tinere, frumoase și inteligente, pe urma cărora te alegi cu deprimarea stoică de a ști să te desparți sau să renunți la tot ce-i mai plăcut pe lume; la care aș adăuga stăruința mea continuă de a neglija orice dogme din afară și a urma, În schimb, lecțiile naturii mele proprii și ale bunului meu simț țărănesc; cum și facultatea mea nativă și neștirbită de vremi de a mă Înminuna, de a mă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de rebelă la acel „puțin“, prea puținul și esențialul puțin, constând În nu mai știu ce și nu mai știu cum, care ar fi făcut, poate, din Lilica R. o ființă perfectă, așa cum o Între zărisem și cum o voiau stăruințele și apelurile mele nebu nești - infructuoase și zadarnice până la catastrofa noastră finală. [...] „Ființa bolnavă“, cum Îi spunea Pascal neamului femeiesc, refuză cu Îndărătnicie să smulgă din sine buruiana cea rea, ancestrală, care cu vremea o Înăbușă. Căci prea vremelnic sau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
repede unei exis tențe socotite ca un blestem, ca o pacoste. Toate femeile Își cunosc și Își detestă animalul impur și impudic, care dormitează și abia așteaptă să se tre zească din adâncul ființei lor atunci când se abandonează, plictisite de stăruințele vreunui mascul cât de nevrednic. și toate sunt mirate de Înălțimile la care le ridică imaginația inspirată și neghioabă a unora dintre noi, acceptând această neașteptată și nemeritată promovare a lor cu Îndoieli și cu neîncrederi, „cântându-vă În strună
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Târnave, servit cu zâmbetul confident și complice al pa troanei preazeloase cu clientul, pe care l-ați ghicit, În plină faimă a lui libertină, la 32 de ani, atent nevoie mare cu juna și trupeșa fecioară adusă până aci cu stăruinți și șiretli curi, uimită și nedumerită Încă de tot ce abia cunoscuse și pătimise, rușinată să privească la lume, mâncând cu nasul În farfurie și ascultând, aiurită, nesfârșita incantație a șarpelui, fruntea răutăților lumii, iscoditorul, Îndemnătorul și vinovatul de toate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cetatea, maiorul Măinescu, un abonat al Ideii, care se aflase În Caracal când cu conferințele noastre, se oferi să mă conducă. Ce să-ți spun? Îl știi pe Procopiescu - e la fel și, potri vire ciudată, sunt concetățeni. Pune aceeași stăruință să venim aci cu conferințe, dorință care Însuflețește și pe cei din Brașov, după spusa lui M-me Soreanu, cu care a fost ca să mă-ntâlnesc tot prin Măinescu, așa că se găsesc și aici covrigi pe stradă, cum vezi... Scumpul meu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
am fost de un ridicol desăvârșit, În timp ce am citit din Apostol pentru prima oară Înainte de Evanghelie. Sunt de-a dreptul catastrofal și nu știu câte zile Îmi vor mai trebui ca să deprind mersul fluxului fiecărei slujbe. Trebuie, tocmai de aceea mai multă stăruință și implicare, Întrucât, vorba Avvei Zozima, Dacă cineva vrea să facă fapta bună, să nu creadă cu mintea sa că o va lucra Îndată, căci este cu neputință, ci să Înceapă. Și cu toate că la Început o va strâmba de multe
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
bunăvoința. „Nu grinda matale e strâmbă -mi-a zis el ca unuia capabil să țină un secret și să se bucure de toate consecințele viitoare ale acestuia -,tavanul lu’ omu’ de deasupra e înclinat!“ Într-o zi, inginerul, excedat oarecum de stăruința cu care verificam unghiurile, mi-a făcut un hatâr: mi-a repartizat o echipă de zidari adventiști. „Cu ăștia, tovarășu’ - a zis inginerul cu un glas conspirativ, de om câștigat târziu, dar definitiv la o cauză înaltă -, n-ai probleme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
s-a trecut la alt subiect. Numai eu n-am fost deloc mulțumit de direcția în care o luase întâmplarea, de fundătura, mai bine zis, în care se poticnise, și am continuat să-l fixez. Mai ales că moțăia, și stăruința mea nu avea cum să-l deranjeze. Nu mai aveam nici un dubiu, era chiar actorul acela faimos din filmele cu cowboy, despre care se știa că murise, cu același succes cu care trăise, pe platoul de filmare. Nu cred în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
un capitol glorios din istoria politică și culturală a acestei țări. Menționată de Ion Neculce în Letopisețul Țării Moldovei (1662-1743), această familie a adus importante servicii românismului. Încă de la început ea a fost în fruntea culturii bucovinene, a luptat cu stăruință în zile bune și în zile rele pentru păstrarea naționalității române și dezvoltarea individualității acestei țări, rămânând în același timp credincioasă casei împărătești de Austria. Humuzăkeștii fac parte din pleiada luptătorilor care au apărat românismul în Bucovina și au întreținut
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
săi. Profesorul Traian Galan, era de fapt specializat în fizică, dar datorită pregătirii sale multiple a predat mulți ani matematică, a predat fizică, astronomia și mașini tehnice, fapt care arată orizontul complex de cunoaștere al acestui dascăl riguros. Cu multă stăruința și o mare capacitate în domeniul matematicii, profesorul Traian Galan a elaborat o culegere de probleme de matematică mai deosebită, era un volum rezervat pentru predarea matematicii în liceu. Distinsul profesor cărturar, Vasile Precop, spunea că această carte a fost
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
din motive independente de autor, nu s-a mai realizat. Profesorul Traian Galan a fost un cadru didactic în învățământul liceal extrem de meticulos, corect și exigent, fiind o personalitate puternică. La Liceul “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, a lucrat cu multă stăruința, s-a ocupat de fiecare elev în însușirea matematicii sau fizicii și în special de cei care aveau unele calități pentru aceste științe, pe care ii supunea la adevărate maratoane de pregătire, orientandu-si absolvenții spre învățământul superior politehnic sau
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
cutii goale de tinichea, fixate pe o scîndură. Muzicianul folosește un fel de box de metal cu care ciupește corzile, producînd un sunet ca al unei chitare de jucărie. Pe la 12 a apărut un camion al cărui șofer, după multe stăruințe, a căzut de acord să ne ia pînă În orașul următor, Lautaro. Am găsit loc În cel mai bun atelier mecanic din zonă și un om care să se ocupe de sudură, un băiat scund și prietenos, pe nume Luna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
în această cameră, eliberând astfel cămăruța - fosta baie, care nu era de fapt decât o prelungire a apartamentului nostru, separată printr-un perete de scânduri. Noi, adică familia noastră, n-am fi avut decât de câștigat din aceasta. Dar, la stăruințele lui Mihai și ale prietenului său Mircic, am încercat să obțin această încăpere pentru Ion Omescu, fost actor de mare talent, fost deținut la Canal, care voia să se sta bilească la București și nu avea unde. Totodată, madame Simon
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
care au scăpat refugiindu-se de asasinii lui Hitler. Referitor la ei, „Limba e Patria“ se reduce la actul gol-goluț al unei autoconfirmări. Neînsemnând decât atât: „Încă exist“. „Limba e Patria“ însemna pentru emigranții aflați într-o străinătate fără de speranță stăruința asupra lor înșiși introdusă în propria gură. S-ar cuveni ca aceia a căror patrie le îngăduie să vină și să plece în voie să nuabuzeze de asemenea cuvinte. Fiindcă ei au un teren ferm sub picioare. Rostite de gura
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
este și suma eforturilor făcute de partidul nostru pentru creatorul de bunuri spirituale.“ („Cultura și intelectualii de-a lungul veacurilor“, Scînteia tineretului, 11 octombrie 1959) VLASIU Ion „Acest adevăr de bază pe care au construit toate culturile lumii este cu stăruință repetat, cu căldură, ca de la om la om, de conducătorul republicii, de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român. Este bun, generos îndemnul pe care tovarășul Ceaușescu îl repetă cu atâta căldură. Rareori se întâmplă ca un conducător
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
născ. Oana și sa dăruit Sf Biserici din Streza Cârțișoara cu data de 1 aprilie 1897. Pavel Monea paroh gr. ort. Ioan M. Șari» 12. Orologiu - 1896 - 355 file. a. »Spre memorie, această carte Orologiu (Ceaslovul bogat) sau procurat prin stăruința parohului Pavel Monea în 1912 care însuși în persoană a fost la București și compunând o rugare bine motivată către domnul ministru de culte Constantin Disescu și Mitropolitul primat al României s-au îndurat a ne donaun rând de cărți
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la percheziție și arderea acestora de către autoritățile ungurești. La 1901 învățătorul Adrian Udriște, cu alți oameni mai înstăriți ai satului cumpără întreaga moșie a grofului Teleky, ceeace i-a determinat pe administratorul și birișii maghiari să părăsească satul Oprea. La stăruința preoților catolici și reformați care administrau cele două parohii de acest rit, din Streza, sprijiniți și de autoritățile administrative înființează o școală de stat aici în Streza, dotând-o cu tot ce era necesar, teren, clădire, materiale didactice, învățători cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu cîte un ochi și parcă îl înțelegea. Rămînea așa, pier dut, uitîndu-se la Dănuț, și probabil se gîndea și el la vremurile care vor veni. Apoi iar îl apuca țopăiala - era glumeț și drăgălaș - și începea să exerseze cu stăruință. „Așa ! Nimic nu se face fără efort“ - îi zicea băiatul, care se gîndea că atunci cînd va reuși să zboare peste pereții cutiei va trebui poate să-l pre mieze în vreun fel. Dănuț era cu gîndul numai la puiul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Mânăs tireanu, care sporesc valoarea pedagogică și memorialistică a lucrării. Episoade ca cel intitulat Izgonirea înseamnă blamul public adus auto rităților Statului pentru felul cum sunt tratați cei care au servit Țării timp îndelungat și cum nu sunt recompensați pentru stăruință și competență... Titlul textului Mi-i dor să fac treabă, pus la încheierea Cărții, vine să completeze în mod fericit și pilduitor susținerile autorului cărții referitoare la cât de mult greșește Statul român de astăzi când, în loc să le ofere cetățenilor
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
elevii normaliști ș.a. Cele mai ferme cerințe formulate au vizat atitudinea elevilor față de învățătură și frecvență. Le-a amintit că părinții i-au trimis la școala normală și fac mari eforturi financiare pentru întreținerea lor, ca ei să învețe cu stăruință, să obțină rezultate bune cu care ei, părinții, să se mândrească. A insistat apoi, în pomelnicul său de exigențe, asupra frecvenței, stabilind și un barem maxim pentru absențele nemotivate. Astfel, elevilor care vor avea mai mult de 4 absențe nemotivate
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
a fost la 1806, așa a fost la 1834... Înfățișarea de acum n-are nimic comun cu vechile palate domnești, cum viitoarea construcție gotică a palatului de justiție pe care o va conduce cândva, cu nobilă ambițiune, arhitectul Berindei, după stăruința unui Alex. Bădărău și a unui Georgel Mârzescu, nu va avea nimic comun cu cea de acum. Vechimea zidurilor acestora o atestă încă urmele ce se mai văd din împrejmuirea vechilor palate domnești, în ruinele acelor împrejmuiri ca și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
inimele noastre. Iată însă că, într-o bună zi, toată frumusețea și toată gloria aceasta e pusă la îndoială. Un scriitor despre care până atunci nu știa nimeni nimic, N. Lazu, din Piatra, acuză pe Coșbuc de plagiat. Cu o stăruință exasperantă, cu o minuțiozitate surprinzătoare, cu dovezi care nu sufereau nici o replică, eruditul avocat din Piatra ne-a demonstrat, luni de zile de-a rândul, că cele mai frumoase din baladele și din cântecele lui Coșbuc, ce zic? toată opera
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
să petreacă adesea în mijlocul lui și să îngrijească pe cât îi va fi cu putință de buna stare a reședinței sale de a doua, cum voiește să numească de aci înainte Iașii". În promisiunea aceasta regală, ținută de altfel cu nobilă stăruință, pe cât împrejurările au permis-o, trebuie căutată originea epitetului de cea de a doua capitală cu care Iașului i-a plăcut întotdeauna să se împodobească. Tot în cursul celor 25-30 ani, s-au realizat marile lucrări de artă, care au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pentru această solemnă împrejurare. (Din colecția de vederi Socec et Comp., Iași) Pag. 82. Fostul Palat de justiție, actualul Palat al Culturii, executat după planurile arhitectului I. Berindei. Început din inițiativa lui Alex. Bădărău, ministru al Justiției, la 1912, terminat după stăruința lui G. G. Mârzescu, ministru la același departament, la 1925. Fațada sa, în stil gotic, se bucură de o frumoasă perspectivă, pe una din principalele artere ale orașului, str. Ștefan cel Mare. (Din colecția de vederi Socec et Comp., Iași) Pag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]