1,316 matches
-
la care este supusă economia (de cerere, de ofertă, temporare sau permanente)” dar și că „eficacitatea stabilizatorilor automați depinde de specificitatea fiecărei țări, de propria structură, propriile caracteristici” (Blanchard, 2000). Buti et al. (2002) arată că „o creștere a eficienței stabilizatorilor automați este stringentă la nivelul țărilor din Uniunea Economică și Monetară Europeană, având în vedere legarea mâinilor decidenților de politici monetare și de curs de schimb”. Baunsgaard și Symansky (2009) arată că „în cazul unor stabilizatori fiscali cu valoare ridicată
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
o creștere a eficienței stabilizatorilor automați este stringentă la nivelul țărilor din Uniunea Economică și Monetară Europeană, având în vedere legarea mâinilor decidenților de politici monetare și de curs de schimb”. Baunsgaard și Symansky (2009) arată că „în cazul unor stabilizatori fiscali cu valoare ridicată, implementarea este oportună și graduală pe măsură ce taxele și cheltuielile reacționează în mod anticiclic la modificările condițiilor economice. Din perspectiva sustenabilității fiscale, automatismul oferă și o inversare în timp a creșterii fiscale - pierderea fiscală în perioade grele
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
anticiclic la modificările condițiilor economice. Din perspectiva sustenabilității fiscale, automatismul oferă și o inversare în timp a creșterii fiscale - pierderea fiscală în perioade grele este urmată, în mod automat, de înăsprire în perioadele bune”. Debrun și Kapoor (2010) arată că „stabilizatorii automați contribuie la o stabilitate ridicată a PIB atât în țările dezvoltate, cât și în cele în dezvoltare”. Pe de altă parte, „impactul asupra volatilității consumului privat este incert și puțin robust din punct de vedere statistic”. Pe baza testelor
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
din punct de vedere statistic”. Pe baza testelor empirice autorii obțin o altă concluzie interesantă: „țările cu volatilitate ridicată a soldului bugetar structural înregistrează o volatilitate ridicată a consumului privat și a PIB”. Deși este relativ comun acceptat că mărimea stabilizatorilor automați este aproximată ca ponderea cheltuielilor guvernamentale în PIB, pentru a estima dimensiunea stabilizatorilor fiscali am folosit metodologia explicată în Fedelino et al. (2009). Astfel, dinamica în componenta bugetară totală a fost împărțită în Capitolul 3. Estimarea unei funcții de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
interesantă: „țările cu volatilitate ridicată a soldului bugetar structural înregistrează o volatilitate ridicată a consumului privat și a PIB”. Deși este relativ comun acceptat că mărimea stabilizatorilor automați este aproximată ca ponderea cheltuielilor guvernamentale în PIB, pentru a estima dimensiunea stabilizatorilor fiscali am folosit metodologia explicată în Fedelino et al. (2009). Astfel, dinamica în componenta bugetară totală a fost împărțită în Capitolul 3. Estimarea unei funcții de reacție a politicii fiscal-bugetare în România modificări în soldul bugetar ciclic ca răspuns automat
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
împărțită în Capitolul 3. Estimarea unei funcții de reacție a politicii fiscal-bugetare în România modificări în soldul bugetar ciclic ca răspuns automat la variația output gap și modificări în soldul bugetar structural, ca răspuns al măsurilor de politică fiscală discreționară. Stabilizatorii automați au fost calculați după formula: Folosindu-se estimările realizate în capitolul 1 observăm că rezultatele obținute pentru mărimea stabilizatorilor automați în România variază în jurul valorilor 0,25 - 0,35. Postcriză, se observă o creștere moderată a magnitudinii stabilizării automate
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
răspuns automat la variația output gap și modificări în soldul bugetar structural, ca răspuns al măsurilor de politică fiscală discreționară. Stabilizatorii automați au fost calculați după formula: Folosindu-se estimările realizate în capitolul 1 observăm că rezultatele obținute pentru mărimea stabilizatorilor automați în România variază în jurul valorilor 0,25 - 0,35. Postcriză, se observă o creștere moderată a magnitudinii stabilizării automate, fapt relevat de reducerea deficitului bugetar structural și argumentat prin reducerea măsurilor discreționare de politici fiscal-bugetare. Totuși, nivelul stabilizatorilor automați
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
mărimea stabilizatorilor automați în România variază în jurul valorilor 0,25 - 0,35. Postcriză, se observă o creștere moderată a magnitudinii stabilizării automate, fapt relevat de reducerea deficitului bugetar structural și argumentat prin reducerea măsurilor discreționare de politici fiscal-bugetare. Totuși, nivelul stabilizatorilor automați în România este departe de mărimea acestui indicator în țările dezvoltate din Zona Euro (circa 0,5) (vezi Bouthevillain et al., 2001 și în completare datele prognozate ale Comisiei Europene, 2012), ceea ce indică o eficacitate mai scăzută a acțiunii
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
automați în România este departe de mărimea acestui indicator în țările dezvoltate din Zona Euro (circa 0,5) (vezi Bouthevillain et al., 2001 și în completare datele prognozate ale Comisiei Europene, 2012), ceea ce indică o eficacitate mai scăzută a acțiunii stabilizatorilor automați în România față de țările Zonei Euro. Față de țările din „clusterul” nostru, România are stabilizatori automați mai ridicați decât Lituania și Letonia, egali cu cei ai Slovaciei dar sub cei ai Poloniei și Cehiei (circa 0,4). Faptul că România
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
circa 0,5) (vezi Bouthevillain et al., 2001 și în completare datele prognozate ale Comisiei Europene, 2012), ceea ce indică o eficacitate mai scăzută a acțiunii stabilizatorilor automați în România față de țările Zonei Euro. Față de țările din „clusterul” nostru, România are stabilizatori automați mai ridicați decât Lituania și Letonia, egali cu cei ai Slovaciei dar sub cei ai Poloniei și Cehiei (circa 0,4). Faptul că România are stabilizatori automați reduși poate fi explicat prin existența regimului fiscal bazat pe cota unică
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
în România față de țările Zonei Euro. Față de țările din „clusterul” nostru, România are stabilizatori automați mai ridicați decât Lituania și Letonia, egali cu cei ai Slovaciei dar sub cei ai Poloniei și Cehiei (circa 0,4). Faptul că România are stabilizatori automați reduși poate fi explicat prin existența regimului fiscal bazat pe cota unică, prin ponderea redusă a impozitelor și taxelor directe în total, prin dimensiunea redusă a sectorului guvernamental, dar și, pe partea de cheltuieli, prin mărimea redusă a ajutorului
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
regimului fiscal bazat pe cota unică, prin ponderea redusă a impozitelor și taxelor directe în total, prin dimensiunea redusă a sectorului guvernamental, dar și, pe partea de cheltuieli, prin mărimea redusă a ajutorului de șomaj. Pe de altă parte, mărimea stabilizatorilor automați obținută folosind metoda de mai sus nu concordă cu aproximarea comună din literatura de specialitate, conform căreia magnitudinea stabilizatorilor automați poate fi aproximată cu ponderea cheltuielilor guvernamentale în PIB (medie de 0,25 - 0,35 față de 0,37 - 0
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
sectorului guvernamental, dar și, pe partea de cheltuieli, prin mărimea redusă a ajutorului de șomaj. Pe de altă parte, mărimea stabilizatorilor automați obținută folosind metoda de mai sus nu concordă cu aproximarea comună din literatura de specialitate, conform căreia magnitudinea stabilizatorilor automați poate fi aproximată cu ponderea cheltuielilor guvernamentale în PIB (medie de 0,25 - 0,35 față de 0,37 - 0,40 pondere a cheltuielilor bugetare în PIB). În România, matricea constrângerilor legate de spațiul fiscal redus poate împiedica acțiunea stabilizatorilor
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
stabilizatorilor automați poate fi aproximată cu ponderea cheltuielilor guvernamentale în PIB (medie de 0,25 - 0,35 față de 0,37 - 0,40 pondere a cheltuielilor bugetare în PIB). În România, matricea constrângerilor legate de spațiul fiscal redus poate împiedica acțiunea stabilizatorilor automați, simțindu-se acut nevoia continuării politicilor fiscale prudente în perioadele bune, de expansiune economică. Faptul demonstrat în lucrarea de față cu privire la prociclicitatea politicii fiscale în țara noastră poate sugera o mai mare atenție asupra stabilirii unei traiectorii sustenabile de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
continuării politicilor fiscale prudente în perioadele bune, de expansiune economică. Faptul demonstrat în lucrarea de față cu privire la prociclicitatea politicii fiscale în țara noastră poate sugera o mai mare atenție asupra stabilirii unei traiectorii sustenabile de finanțare. În România creșterea rolului stabilizatorilor automați ar trebui să reprezinte o prioritate. Teoria macroeconomică stipulează clar faptul că stabilizatori automați mai puternici înseamnă o variație mai mică a output gap-ului, lucru pozitiv în perspectiva aderării României la condiționalitățile prevăzute în Tratatul Fiscal. Capitolul 4
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
de față cu privire la prociclicitatea politicii fiscale în țara noastră poate sugera o mai mare atenție asupra stabilirii unei traiectorii sustenabile de finanțare. În România creșterea rolului stabilizatorilor automați ar trebui să reprezinte o prioritate. Teoria macroeconomică stipulează clar faptul că stabilizatori automați mai puternici înseamnă o variație mai mică a output gap-ului, lucru pozitiv în perspectiva aderării României la condiționalitățile prevăzute în Tratatul Fiscal. Capitolul 4 Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România Criza datoriilor suverane și necesitatea
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
bazată pe deficitul structural asigură o stabilitate mai ridicată a principalelor agregate macroeconomice (PIB, consum, ocupare etc.) decât regula fiscală bazată pe deficit bugetar efectiv Regula fiscală bazată pe soldul bugetar structural permite analiza exactă a eficienței politicii fiscale ca stabilizator macroeconomic Mixul cu regulile privind cheltuielile prevăzute în Legea responsabilității fiscale este consistent și cu atingerea unui anumit nivel dorit al mărimii sectorului guvernamental în România Sistemul de reguli propus asigură echitatea intergenerațională Se vor reduce stimulentele privind luarea unor
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
țările în dezvoltare, cum este și România. De regulă ținta de balanță bugetară structurală echilibrată sau cu un mic deficit este completată de formularea de-a lungul unui ciclu economic. Numai astfel regula fiscală își va putea juca rolul de stabilizator automat, beneficiind de o marjă de manevră în stimularea economiei în caz de recesiune (la expansiune se țintesc bugete echilibrate sau în surplus iar la recesiune deficite bugetare de Capitolul 4. Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
ajustarea pe termen mediu) și b) decalajul dintre rata de creștere actuală și rata de creștere pe termen lung (exprimat prin termenul (gt - g*), care de fapt ne indică și caracterul anticiclic al acestei reguli fiscale). Coeficientul a reprezintă eficiența stabilizatorilor automați (un coeficient a mai ridicat înseamnă o mai mare putere a stabilizatorilor automați) iar e reprezintă ritmul de ajustare necesar atunci când deficitul bugetar deviază de la țintă (se observă că un coeficient e mai mare înseamnă o ajustare mai lentă
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
rata de creștere pe termen lung (exprimat prin termenul (gt - g*), care de fapt ne indică și caracterul anticiclic al acestei reguli fiscale). Coeficientul a reprezintă eficiența stabilizatorilor automați (un coeficient a mai ridicat înseamnă o mai mare putere a stabilizatorilor automați) iar e reprezintă ritmul de ajustare necesar atunci când deficitul bugetar deviază de la țintă (se observă că un coeficient e mai mare înseamnă o ajustare mai lentă). FMI (2010) arată că putem calcula și ajustarea structurală a deficitului bugetar în
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
că MTO pentru România depășește limita din Compactul Fiscal; în acest caz parametrul e ia valoarea de 0,5 (tabelul 4.8). Pentru a mări caracterul anticiclic al regulii fiscale AGBBR, ar trebui mărit coeficientul a care reflectă impactul/eficiența stabilizatorilor automați. Simulările indică în mod clar creșterea caracterului anticiclic al regulii fiscale prin mărirea eficienței acționale a stabilizatorilor automați, soluție concordantă cu concluziile prezentate în a doua parte a capitolului 2 al lucrării. Se observă că o acțiune mai eficientă
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
5 (tabelul 4.8). Pentru a mări caracterul anticiclic al regulii fiscale AGBBR, ar trebui mărit coeficientul a care reflectă impactul/eficiența stabilizatorilor automați. Simulările indică în mod clar creșterea caracterului anticiclic al regulii fiscale prin mărirea eficienței acționale a stabilizatorilor automați, soluție concordantă cu concluziile prezentate în a doua parte a capitolului 2 al lucrării. Se observă că o acțiune mai eficientă a stabilizatorilor automați (un coeficient a mai ridicat) asigură un stimul fiscal discreționar mai mare în perioade de
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Simulările indică în mod clar creșterea caracterului anticiclic al regulii fiscale prin mărirea eficienței acționale a stabilizatorilor automați, soluție concordantă cu concluziile prezentate în a doua parte a capitolului 2 al lucrării. Se observă că o acțiune mai eficientă a stabilizatorilor automați (un coeficient a mai ridicat) asigură un stimul fiscal discreționar mai mare în perioade de recesiune și o restrictivitate mai mare a stimulului fiscal în perioade de expansiune. Revenind la propunerea privitoare la implementarea unui sistem integrat de reguli
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
să continue corecția fiscală mutând accentul pe mecanisme privind disciplina fiscală continuă, prioritizarea investițiilor publice, reforme sustenabile în educație și sănătate dar și scheme de stimulare a investițiilor private în domenii cu valoare adăugată ridicată Este evidentă imperativitatea găsirii de stabilizatori automați adecvați. O mai mare progresivitate a taxării poate asigura această țintă, obligându-ne să manifestăm prudență în consum în perioadele de expansiune cu beneficiul unei reduceri mai mici a consumului în perioadele de recesiune. România spre Compactul Fiscal. Disciplină
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Intervenții adecvate ale BNR prin strategii pe piața valutară (cumpărări-vânzări, manipularea ratei dobânzii etc.) plus un management macroeconomic consistent, legat de posibilitatea accesului restrâns al nerezidenților la piața datoriilor sau a capitalurilor și, în ultimă instanță, impozitarea nerezidenților. Implementarea de stabilizatori automați adecvați în economie. O progresivitate mai mare a taxării poate asigura această țintă, forțându-ne să fim mai cumpătați în consum în perioadele de expansiune, cu beneficiul unei căderi mai mici a consumului în perioadele de recesiune. Implementarea unor
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]