256,150 matches
-
clar, Miquel, ce rușine s-o spun, dar ăsta a fost unul dintre motivele pentru care m-am refugiat cu disperare în studiu, să văd dacă-s în stare să uit de mine sau, și mai dureros, dacă-s în stare să mă schimb. Lucia s-a dezbrăcat în fața mea și-a-nceput să mă mângâie și să-mi dea jos hainele, dar eu ca o coadă de mătură. - Mi-a spus prietenul tău că ești foarte timid. - Eu..., că nu
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
găsesc de invidiat în lume. Fiindcă sunt și anumite chestii care arată că în Franța este un popor în care o parte din el este corupt mental. Mentalmente, nu altfel. Nu ca corupții noștri. Corupt mental înseamnă: nu este în stare să gîndească limpede și liber. Dar majoritatea nu este asta. Intelectualii francezi de stînga...Chestia cu intelectualii e grav. Îmi și displace să fiu numărat în categoria asta numită intelectuali. Sunt fuduli oamenii că sunt intelectuali. Și asta arată un
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
vine așa de electric o replică de genul ăsta, nu e chiar de colo. Poate să-i vie și unui prost, da" nu cred ! În volumele lui Argetoianu, publicate, are o fotografie la pușcărie cu haine de pușcăriaș în bună stare, corecte, bine călcate...E sfîșietor! Are un surîs de o melancolie infinită, care spune: uită-te ăsta am ajuns, cu tot ce am fost eu și se credea că o să mai fiu, uite, ăsta am ajuns! E de o tristețe
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
traductibil, echivalabil prin românescul singuraticii, solitarii, ființe excepționale sau chiar bizare), o mulțime de astfel de făpturi înoată spre America! Hotărîte să fie... geniale, talentate, pline de har. Și ajung cu adevărat celebre, atît ele cît și unchiul din America, starea vremii, marea, America însăși, pe scurt - totul, inclusiv cerul care tolănit pe o sofa în mijlocul oceanului ne face semn cu mîna. Numai că, pentru a fi celebre, aceste ființe fantaste au luat totul în calcul: și apa în plămîni, și
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
Arhiereul „simpatic”3 al creștinilor, Care suferă cu noi în slăbiciunile noastre (Evr. 4, 15). A trecut prin toate cele prin care ni se cere să trecem. Știind aceasta, ne putem apropia de El cu încredere. De ce? Pentru că ne înțelege starea. Într-adevăr, și El a trecut prin ea și a creat astfel o legătură puternică de „simpatie” între El și noi. Acest gând ne furnizează mai mult decât profundă mângâiere și alinare. De asemenea, ne oferă un stimulent real pentru
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
sufere împreună cu omul suferind. Aceasta este una din marele taine ale creștinismului. Sfinții Părinți ne îndeamnă ca atunci când suntem chinuiți de suferință și durere să ne amintim că Hristos a suferit agonia crucificării. El știe cum este. Hristos ne cunoaște starea ca unul Care are compasiune față de noi. Unii teologi susțin că suferința Îi este ca o a doua natură. Și putem astfel căpăta alinare și încurajare de la El, pentru că ne confruntăm cu aceleași nenorociri în viața noastră. Dumnezeul întregii mile
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Mine au ajuns la sfârșit” (Lc. 22, 37). Temele respingerii, umilinței și suportării suferinței ies curând la suprafață. „Disprețuit era și cel din urmă dintre oameni; om al durerilor și cunoscător al suferinței” (Is. 53, 3). Robul suferind ne împărtășește starea umană, bând adânc din apele amare ale durerii și suferinței. Intensitatea pasajului este indubitabilă. Aceasta este compasiunea în deplinul sens al cuvântului. Aici îl vedem pe Iisus pregătit să sufere împreună cu păcătoșii, numărat printre aceștia și condamnat să le împărtășească
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
acest rob al Domnului” etc. De asemenea, acolo unde era cu putință, unii mergeau să pescuiască pentru bolnavii lor, după care pregăteau pentru ei ceea ce prinsese, încercând să-i ajute să se întărească, să se însănătoșească sau măcar să se amelioreze starea lor și să se simtă mai bine. Întrucât nu le puteau înapoia sau vindeca mădularele bolnave, cu defecte senzitive și motorii, și anume: orbilor ochii, șchiopilor picioarele etc. s-au făcut ei în locul mădularelor lor, și prin ei, cei care
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
ca un dumnezeu; slujeau pe cei bolnavi cu dragoste creștină, îi îmbărbătau în răbdare, le insuflau nădejdi de mai bine, le mângâiau sufletele, rememorau sensul bolii și scopul principal al vieții pământești caduce - aceasta mai ales bolnavilor aflați într-o stare terminală sau celor cărora li s-a comunicat un diagnostic letal sau un prognostic infaust -, apoi supuneau dezbaterii și cauzele bolilor, precum și faptul că în durerile fără voie se ascunde mila lui Dumnezeu, învățându-i că suferința trupului este purificatoare
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
noastră, care apare în nouă metropole a fost socotită, de Octavio Paz, cel mai select club al valorilor. Iar satisfacția intelectuală de a alege între mii de pagini, dintre cele mai semnificative scrise astăzi despre ideile care se confruntă, despre starea de lucruri din diverse zone ale planetei sub forma unor eseuri, a unor reportaje, a unor confesiuni, a unor opere de ficțiune, constituie, fără îndoială, un prilej de bucurie. Refugiu, întrucât sunt ținut deoparte - dat fiind timpul și energia învestite
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
și cum îl putem socoti și pentru celălalt roman în care apare, Voința de putere. Poate fi așezat, am spus și altădată, în rând cu Grobei, cu Rogulski, cu Minda și cu celelalte mari personaje ale lui Breban, deținătoare de stare civilă în proza românească. Acest Mârzea, care lasă tuturor impresia ușurătății, a nepăsării, a trăirii numai în orizontul clipei, nutrește în ascuns un mare plan, un proiect maximalist de construcție, acela de a crea un om cu destin. Nu de
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
predeterminarea socială, eroul lui Perec alege automatismul subzistenței, se transformă într-un Oblomov modern care refuză totul, inclusiv asumarea revoltei. Renunțare, detașare, indiferență și, în sfîrșit, libertate. Peregrinările infinite prin oraș sînt un exercițiu de platitudine existențială, somnul devine o stare de grație letargică, iar camera un centrum mundi personal. Este perceptibilă aici o critică a logocentrismului, dar eșecul sublimării în indiferența absolută vine din imposibilitatea transcenderii timpului. Revelația tragică a eroului este destul de expresivă și de puternică pentru a mai
Și ei au debutat odată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11426_a_12751]
-
privești, nu ca să cauți în stele, ci prins de sprințăreala șomoioagelor de albituri proaspete, june: , În cercul cerului, străvechi, nici chiar pămîntul nu-i mai tînăr decît norii". Din joaca asta, Petru Creția scrie o carte de vreme a fiecărei stări, de poeme într-un vers, însemnări statornicite și fugare, precum spumele cerului. Ca rufele zvîntate pe o sfoară, așa miros, pesemne, norii. Sau ca cele lăsate să înghețe, iarna, la vînt. Ori a rouă picată pe țesături. A brume de
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
tigroaica" dorește să se mărite și-i transmite fratelui cu satisfacție preferința Varvarei pentru el. Caută prilejuri de a deschide vorba despre delicatul subiect, trimite emisari în preajma ei, ba se gândește chiar la pețitori. Așteptarea uzează și sora devotată transmite starea de spirit: ,Tigroaica susține că îmbătrânește de la o zi la alta și e hotărâtă să-și schimbe planurile. Aud de la alții că nu-i logodită cu nimeni și trag nădejdea că va fi a noastră. Nu mă hotărăsc să mă
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
într-o vizită de 14 zile, spre a lua contact cu conducerea Germaniei de astăzi. Este un apropiat al grupărilor radicale de dreapta, dar în același timp și un om de încredere al regelui fiind, probabil, foarte bine informat asupra stărilor de lucruri locale. Vă rog ca, în măsura posibilului, să vă ocupați de el, ținând seama că în cazul unei schimbări de sistem aici ar putea dobândi o mare însemnătate"2). Despre modul cum a decurs atunci sejurul berlinez al
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
antisemitism în Europa Centrală și de Sud-Est". Andrei Oișteanu, Magdalena Boiangiu s-au referit la ,cazul" Sebastian în comunicările lor. Istoricul Carol Iancu nu-l uită nici el în lucrarea Evreii din România, de la emancipare la marginalizare (Ed. Hasefer - 2000). Starea în care a fost adus scriitorul român Mihail Sebastian (Iosif Hechter) se aseamănă cu aceea descrisă de un maestru al prozei care a fost Liviu Rebreanu în povestirea Ițic Ștrul dezertor, numai că Sebastian nu a rămas între liniile inamice
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
fel. E vorba aici de un sărut de pace, dat cu solemnitate de către Violaine, sărut de iertare și de elecțiune. Erotică și mistică Yannick Carré rezumă cele trei elemente care iau parte la săruturile salvatoare și care sunt cele trei stări ale materiei: solidul prin atingere, lichidul prin salivă, gazosul prin suflu. Dacă sărutul pe gură are o asemenea importanță în interacțiunea socială este pentru că el înseamnă transfuzie de suflet, loc al unui schimb însuflețitor, lucru bine cunoscut în raporturile amoroase
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
este doar mimată, ceea ce te frapează la acest film, al cărui format de "dramă în tribunal" nu conținea prea multe elemente inovatoare, este experimentalismul regizorului. Camera se învârte amețitor în jurul avocatului sau procurorului, pe când martorii sunt filmați static, indiferent de starea de tensiune pe care o generează. Zoom-ul se face brutal și neașteptat, iar unghiurile de filmare asigură o juxtapunere a imaginii călăilor și victimelor. Problematizarea unor situații se face în principal prin intermediul unor astfel de artificii. Vezi cazul doamnei
Nürnberg revizitat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11462_a_12787]
-
și rea-credință a făcut aproape imposibilă obținerea unui pașaport. Cozile imense, haosul de la ghișee, inevitabilele apeluri la pile și relații ne-au retrimis la practicile din vremea comunismului, când pentru ultimul fleac trebuia să fii umilit, tracasat și adus în stare de epuizare fizică și nervoasă, pentru că așa voia statul-tătuc. Ceva mai multă demnitate a oficialităților române în raport cu țările occidentale, pe de o parte, ceva mai multă fermitate în raport cu propriii noștri cetățeni care ne fac de râs n-ar strica. Altminteri
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
ni le și așază, de altfel, Radu Paraschivescu în Argument, aș începe să înghit toxine mari și mici. De ce? Fiindcă alunecă, gogîlț-gogîlț, cel mai bine. De pildă, micul tratat de (anti) artă oratorică despre cum se declamă din Eminescu, în stare, abstras din chenarul (îndoliat...) al polemicilor de tot felul, să tragă o chestie (pardon!) serioasă, dom'le, spre dramoletă derizorie: ,recitarea lîncedă, convalescentă. ș...ț E ca și cum Eminescu ar fi versificat melancolia erotică a mai multor generații de mătuși, dacă
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
sînt dublate mereu de o tentație a problematizării. Mihail Neamțu umblă prin viață cu ochii deschiși și nu ezită să pună cu voce tare întrebările care îl frămîntă, chiar dacă pentru unii aceste întrebări ar putea părea blasfematorii. El constată o stare de lucruri adesea dezamăgitoare, dar de fiecare dată, cu entuziasm și bună credință încearcă să propună și căi de remediere a situației. Iată cum se prezintă în viziunea sa desenul realist, deloc idilic, al cultului ortodox de la noi: , În România
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
de la televizor, știe să tragă învățături din Kant, dar și din muzica hip-hop. Discursul său este, de aceea, de izbitoare actualitate, fiecare frază încîntă prin erudiție și inteligență și îl determină pe cititor să își pună întrebări în legătură cu substanța credinței, starea culturii de azi și, în fond, climatul în care se derulează viața noastră cea de toate zilele. O mențiune cu totul specială merită aici ampla analiză pe care autorul o face, din perspectivă teologică, controversatei cărți a lui Horia-Roman Patapievici
Aggiornamento în ortodoxie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11473_a_12798]
-
treptat, lumea și-ar reveni și atunci să te ții explozii de indignare: grevele s-ar succede în lanț, mitingurile de protest ar depăși în amploare manifestațiile de la începul anilor nouăzeci; ce mai calea, valea, România ar ajunge într-o stare de haos pe care nici Traian Băsescu, cu toată capacitatea de decizie de care dă dovadă, n-ar mai ști să o rezolve. În timp ce eram cuprins de asemenea imagini apocaliptice, m-am iluminat brusc: stai, mi-am zis eu, că
Metrul cub de cultură by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11471_a_12796]
-
pesediștii, or fi având ei multe defecte, dar sunt turbați după cultură. Când dau de cultură, nici nu mai gândesc și trec direct la muncă (de aici mobilizatorul strigăt de luptă pentru integrarea europeană , Noi muncim, nu gândim"!). Sunt în stare să facă totul pentru cultură, ca-n vremea epocii de aur. Ziariștii care taxează drept chiuluri absențele parlamentarilor pesediști de la ședințe sunt de rea credință, căci se știe bine că bieții parlamentari sunt adânciți în meditații profunde asupra cărților fundamentale
Metrul cub de cultură by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11471_a_12796]
-
în țările de unde veneau, în triburi africane. Făceau parte din viața tuturor, ca și poveștile pe care le închideau în negrul lemnului de abanos, în roșul patinat al celui de cireș. Ne priveau și, de ce nu, participau la conversații, la stări. Într-o zi, intrînd pe aleea din fața blocului, am reușit să înțeleg cu greu din zarva de proporții ce-i anima pe vecini, că apartamentul lor a fost spart de hoți. Am alergat într-un suflet. Nu aveam dubiu că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]