7,274 matches
-
Chatman 1978. Vezi și ACT, EVENIMENT, ÎNTÎMPLARE, STARE. aserțiune procesuală [process statement]. O ASERȚIUNE NARATIVĂ în modul lui a face sau a se întîmpla; o aserțiune care prezintă un EVENIMENT și, mai exact, un ACT sau o ÎNTÎMPLARE. Împreună cu ASERȚIUNEA STATICĂ, este unul din cele două feluri de aserțiuni cu care DISCURSUL promovează ISTORIA. ¶Chatman 1978. aserțiune statică [stasis statement]. O ASERȚIUNE NARATIVĂ în modul lui este, una prezentînd o STARE și, mai exact, stabilind existența entităților prin identificarea și calificarea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
lui a face sau a se întîmpla; o aserțiune care prezintă un EVENIMENT și, mai exact, un ACT sau o ÎNTÎMPLARE. Împreună cu ASERȚIUNEA STATICĂ, este unul din cele două feluri de aserțiuni cu care DISCURSUL promovează ISTORIA. ¶Chatman 1978. aserțiune statică [stasis statement]. O ASERȚIUNE NARATIVĂ în modul lui este, una prezentînd o STARE și, mai exact, stabilind existența entităților prin identificarea și calificarea lor (cf. "Maria era ingineră" și "Maria era fericită"). Împreună cu ASERȚIUNEA PROCESUALĂ, este unul din cele două
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o schemă direcționată de un scop este un plan; și un plan stereotip este un script. ¶Beaugrande 1980; Goffman 1974; Minsky 1975; Schank, Abelson 1977; Winograd 1975. calificare [qualification]. 1. În prima versiune a modelului greimasian al narațiunii, un PREDICAT static (în opoziție cu FUNCȚIA sau predicatul dinamic). 2. Consecința ÎNCERCĂRII CALIFICANTE în descrierea greimasiană a SCHEMEI NARATIVE canonice. Calificarea corespunde dobîndirii de COMPETENȚĂ din partea SUBIECTULUI pe axa de capacitate (a putea să facă sau să fie) și/sau de cunoaștere
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
modul tematic) și a diferențiat două feluri de funcții: FUNCȚII CARDINALE și CATALIZE. Aceeași unitate poate constitui o funcție și un indice. 3. În prima versiune a modelului greimasian al narațiunii, un PREDICAT dinamic (în opoziție cu CALIFICAREA sau predicatul static). 4. Un ROL fundamental sau ACTANT, în terminologia lui Souriau. Cele șase funcții sînt LEUL, SOARELE, PĂMÎNTUL, MARTE, BALANȚA și LUNA. ¶Barthes 1975; Bremond 1973 [1981], 1980, 1982; Culler 1975; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o TRANSLAȚIE ÎN TRECUT, o BUCLĂ TEMPORALĂ. Termenul se folosește adesea în legătură cu narațiunea cinematică (Cetățeanul Kane, Fragii). ¶Chatman 1978; Prince 1982; Souvage 1965. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. J joncțiune [junction]. O relație care leagă SUBIECTUL de OBIECT și produce ASERȚIUNI STATICE. Există două feluri de bază ale joncțiunii: CONJUNCȚIA ("X este cu Y", "X are Y") și DISJUNCȚIA ("X nu este cu Y", "X nu are Y"). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. judecată [thought]. 1. Împreună cu PERSONAJUL (ETHOS), una din cele
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
deosebit și de TOPOS, care este un complex specific de motive ce apare frecvent în texte (literare): nebunul înțelept, copilul bătrîncios, locus amoenus etc.. 2. O unitate narativă, minimală la nivelul sintactic; o ASERȚIUNE NARATIVĂ. Pentru Tomașevski, motivele pot fi statice (desemnînd o STARE), sau dinamice (desemnînd un EVENIMENT). În plus, ele pot fi logic esențiale acțiunii narative și coerenței sale cauzal-cronologice (MOTIVE CONEXE), sau pot fi logic neesențiale acesteia (MOTIVE LIBERE). 3. Un element care îndeplinește sau manifestă un MOTIVEM
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Souvage 1965. personaj [character]. 1. Un EXISTENT înzestrat cu trăsături antropomorfice și angajat în acțiuni antropomorfice; un ACTOR cu atribute antropomorfice. Personajele pot fi mai mult sau mai puțin principale, sau secundare (în funcție de proeminența textuală), dinamice (cînd se schimbă), sau statice (cînd nu se schimbă), coerente (cînd atributele și acțiunile lor nu duc la contradicții), sau incoerente, și "PLATE" (simple, bidimensionale, înzestrate cu foarte puține trăsături, extrem de predictibile în comportament), sau "ROTUNDE" (complexe, multidimensionale, capabile de comportamente surprinzătoare). Ele pot fi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
din David Copperfield este un personaj plat. ¶Forster 1927 [1963]. Vezi și PERSONAJ "ROTUND". personaj "rotund" [round character]. Un PERSONAJ complex, multidimensional, imprevizibil, capabil de comportamente surprinzătoare și, în același timp, convingătoare. ¶Forster 1927 [1963]. Vezi și PERSONAJ "PLAT". personaj static. Vezi PERSONAJ "PLAT". personaj-șablon [stock character]. Un PERSONAJ convențional, asociat în mod tradițional cu un gen sau o formă (narativă) dată; un TIP. Mama vitregă crudă și Făt-Frumos sînt personaje-șablon în basme. ¶Holman 1972. personajul căutat [sought-for person]. Unul din
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și nici nu face aluzie la ce se va întîmpla; cea de-a doua o face explicit. ¶Genette 1980. Vezi și PREFIGURARE. predicat [predicate]. Într-o PROPOZIȚIE SIMPLĂ sau aserțiune, ceea ce afirmă ceva despre subiectul propoziției sau aserțiunii. Există predicate statice ("Maria era tristă") și predicate dinamice ("Maria mîncă o franzelă"). În plus, există predicate de bază ("Maria mergea cîte trei kilometri în fiecare zi") și predicate transformate (rezultînd din TRANSFORMAREA simplă sau complexă a unui predicat dat: "Ioana credea că
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
caracterizate de un număr de însușiri și relații la un anume timp sau loc; o situație. NARAȚIUNEA este reprezentarea uneia sau mai multor schimbări ale stării de lucruri. ¶Beaugrande 1980; van Dijk 1974-75; Genot 1979. Vezi și EVENIMENT, MOTIV, ASERȚIUNE STATICĂ. stare-țintă [goal-state]. Vezi SCOP. statut [status]. Relația între NARATOR și actul de NARARE. Împreună cu CONTACTUL și POZIȚIA, statutul este una din cele trei relații de bază în funcție de care se structurează PUNCTUL DE VEDERE. ¶Lanser 1981. stil direct [direct style]. Vezi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care are loc NARATUL; TIMP POVESTIT. ¶Chatman 1978. Vezi și TIMPUL DISCURSULUI, DURATĂ. timpul povestirii [Erzählzeit]. TIMPUL DISCURSULUI; timpul ocupat de reprezentarea situațiilor și evenimentelor (în opoziție cu TIMPUL POVESTIT). ¶Müller 1968. Vezi și DURATĂ, VITEZĂ. tip [type]. Un personaj static ale cărui însușiri sînt foarte puține și care constituie un caz-paradigmă de o anume calitate, atitudine sau rol (zgîrcitul, lăudărosul, femeia fatală, ipohondrul etc.). ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Scholes, Kellogg 1966. tip narativ actorial [actorial narrative type]. Clasă de NARAȚIUNI
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de învățământ nu poate să fie decât benefică atâta timp cât modalitățile de aplicare pot fi adaptate și redimensionate în funcție de cerințele curriculare și nivelul elevilor. Pe de altă parte, utilizarea metodelor bazate pe cercetare și creativitate individuală sau de grup transformă educația statică într-un proces dinamic. Elevii devin parte activă a actului didactic, iar nivelul cointeresării crește. A aplica metode moderne de învățare-evaluare nu înseamnă renunțarea la predarea sistematică a cunoștințelor. În perioada de reașezare a învățământului românesc pe baze noi trebuie
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3062]
-
relațiilor interstatale în secolul XVIII, adică de sistemul echilibrului de forțe ca fundament al dreptului ginților, care conduce la împărțirea teritoriilor pentru o „justă” balanță a forțelor, menită să asigure pacea și liniștea lumii. Firește, acest echilibru n-a fost static, ci în continuă mișcare, un echilibru frecvent dezechilibrat și refăcut în articulații, mai mult sau mai puțin modificate. În această complexă procesualitate s-au petrecut schimbări de forțe în care popoarele subjugate au jucat un anume rol, grație poziției lor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
umane, „silită să intre în dialog cu tot ce ține, lato sensu, de sfera antropologiei”. Răspunsurile pe care Alexandru Zub le dă interogațiilor istoriografice sunt consecințe logice ale investigațiilor istoriste ale fiecărui semn de întrebare decupat dintr-un întreg niciodată static și, deci, schimbător. Miron Costin socotea - observă Al. Zub - că istoria reflectă imaginile trecutului în mod corect „ca într-o oglindă”, fără ca el să-și închipuie „că apele acestei oglinzi sunt veșnic mișcătoare și că nu e așteptat să găsim
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
capacitate de efort, capacitate vitală etc.), însă o mare parte a corpului este susținută de ambarcațiune sau simulator iar efortul anumitor grupe musculare este facilitat, asimetria în dezvoltarea organismului fiind evidentă; practicarea ciclismului sau a spinning-ului (simularea pedalării pe bicicletă statică) solicită mult și complex organismul, în special funcția cardio vasculară, însă, transferând o parte a greutății sale corporale pe bicicletă (șa și ghidon), efortul este în bună măsură facilitat (se reduce efectul forței gravitațional asupra unor segmente anatomice); Fig. nr.
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
specialitate, care abordează particularitățile individuale, accentuează faptul că până la 6-8 ani copiii „învață” să-și stabilizeze postura, să-și cunoască mai bine propriul corp, să-și stabilească repere clare în spațiu și timp pentru a-și menține echilibrul în poziții statice și dinamice, să execute jocuri și activități fizice pe timp limitat, toate acestea implicând o mare parte din energia lor. Cu toate că, în unele țări dezvoltate, marketingul și dorința unora de a face profit, a dus la apariția pe piață a
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
homeostazia, prin mișcare, atunci când aceasta a fost afectată, diminuată, pierdută parțial. Neavând ca scop o abordare aprofundată a conceptului, evidențiem doar faptul că aplicațiile kinesiologiei în interesul omului includ aspectele de: biomecanică a gesturilor / actelor de mișcare (postură, locomoție, poziții statice și dinamice, aplicații ale legilor fizicii și mecanicii asupra omului etc.); reabilitare / reeducare / educare / creștere / dezvoltare / relaxare prin tehnici, metode și procedee specifice în cadrul diferitelor terapii (terapie prin efort fizic, terapie ocupațională, profilaxie, performanță, terapie prin recreere fizică / psihică etc.
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
15-20 minute organismul trebuie să-și adapteze funcțiile și structurile anatomice la specificul efortului. Această durată nu este ușor de atins, mai ales de către începători, care aleargă de multe ori aceste 30 minute în reprize, intercalate cu mers sau pauză statică (pasivă), nefăcând altceva decât să se deshidrateze și să-și supună organismul al efort, fără a beneficia de ceea ce urmăresc. Bineînțeles, un începător în practicarea joggingului nu va putea din primele ședințe să ajungă la 30 minute de alergare continuă
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
și unele State Membre au ținut cont nu numai de situația în care se afla Uniunea Europeană, dar și de interesele globale și continentale ale Uniunii, de situațiile specifice ale unor țări candiate, au privit procesul extiderii dinamic și nu doar static. În acest fel, evaluările "tehnice" ale Comisiei au sprijinit orientările statelor candidate în logica și coerența pregătirii lor interne, au furnizat elemente pentru negocierea "tehnică", din perspectiva conservatorismului Uniunii, dar au generat și anumite dezbateri politice inclusiv în statele candidate
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
eterogenizarea se află într-o relație de antagonism energetic. Eterogenizarea este procesul orientat spre diferit. Ca și concept, ea provine din principiul de excluziune al lui Pauli, care acționează ca dinamism de individuație. O eterogenizare absolută conduce spre o ordine statică, de unde orice mișcare e absentă, spre moarte prin diferențierea extremă. Pentru ca mișcarea să fie posibilă, trebuie ca omogenul și eterogenul să coexiste: "Pentru ca dinamismele să poată fi antagoniste, trebuie ca natura lor energetică să țină totodată de omogen și de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
normele de drept fiind ordonate ierarhizat, grupându-se structural în instituții, acestea în ramuri, iar ramurile în sistemul juridic general. Dreptul este un sistem deschis, dinamic, pentru că se întregește în fiecare moment cu legi noi, în timp ce morala este un sistem static, normele acesteia fiind valabile datorită conținutului lor. Normele morale, nivelul cel mai "cristalizat și mai specific" al moralei, sunt coordonate în cadrul sistemului de către principiile morale în conformitate cu un scop al acțiunii umane. Științele care studiază dreptul și morala pot fi încadrate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
normelor sociale, unitate ce există și se menține ca urmare a diversității acestor norme, diversitate constatabilă atât pe planul conținutului lor, al formei lor specifice, cât și pe planul modalităților diferite de realizare"38. Sistemul normativ al moralei este unul static. Așa cum susține Hans Kelsen, normele unei ordini de tip static sunt valabile datorită conținutului lor, deoarece valabilitatea lor se bazează pe o normă sub al cărei conținut se poate subsuma conținutului normelor ce constituie ordinea. Astfel, normele conform cărora nu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a diversității acestor norme, diversitate constatabilă atât pe planul conținutului lor, al formei lor specifice, cât și pe planul modalităților diferite de realizare"38. Sistemul normativ al moralei este unul static. Așa cum susține Hans Kelsen, normele unei ordini de tip static sunt valabile datorită conținutului lor, deoarece valabilitatea lor se bazează pe o normă sub al cărei conținut se poate subsuma conținutului normelor ce constituie ordinea. Astfel, normele conform cărora nu trebuie să mințim, să înșelăm, să ne încălcăm cuvântul dat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și conținutul valabilității normelor derivate din ele printr-o operație logică. Un sistem de norme al căror motiv de valabilitate și conținut de valabilitate sunt derivate dintr-o normă presupusă a fi norma de bază este un sistem de norme static 39. Normele, în totalitatea lor, alcătuiesc sistemul normativ al unei colectivități. Sistemul poate fi unitar sau coerent, atunci când nu conține norme care exprimă cerințe opuse, contradictorii sau concurențiale. În caz contrar, este contradictoriu pe unele porțiuni ale sale, dar nu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
așa-numita Grundnorm, norma de bază este constituit în așa fel încât fiecare normă a acestui sistem este stabilită de către un subiect care-și dobândește competența legislativă de la o normă de un grad competent mai înalt, și nu un sistem static, construit pe baza unei legături materiale sau a unei legături logice între normele sistemului. "O normă juridică nu este valabilă fiindcă are un anumit conținut, adică deoarece conținutul ei poate fi derivat pe calea unei deducții logice dintr-o normă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]