2,409 matches
-
locuitorii din regiune cred că "americanii sunt aroganți, paternaliști, decadenți, nedrepți, cruzi, nepăsători și însetați de putere și bogăție"263. Un al doilea sondaj a relevat faptul că majoritatea musulmanilor consideră că America este lacomă, imorală și violentă 264. Aceste stereotipuri nu se datorează în întregime, sau în primul rând, președintelui Bush, dar ele s-au amplificat considerabil în timpul primului său mandat. Nu este nici o coincidență. Mai ales în Irak, președintele a sacrificat cu bună-știință sprijinul internațional pentru a urmări un
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
sociale / 221 1. Comportamente și evoluție a reprezentării / 221 1.1. Raționalizări / 221 1.2. Transformări / 226 2. Sisteme de comunicare / 228 2.1. Logica difuzării și opinia / 230 2.2. Propagare și atitudine / 232 2.3. Propagandă și influența stereotipurilor / 235 3. Raportări la contexte / 237 3.1. Modulări și poziție socială / 237 3.2. Gen, statut, rol și concepții despre grup / 240 3.3. Analogie și compensație / 247 3.4. Actualizări, RS și ideologie / 250 4. Ritualuri și eficacitate
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
practicile sociale Prima parte Origini și semnificații Capitolul 1 Mize teoretice și sociopolitice Obiective * Descrierea naturii pluridisciplinare, psihosociologice, a originii durkheimiene și a reelaborării teoretice a acestei abordări. * Explicarea specificității noțiunii în raport cu alte noțiuni operative pe același teren (opinie, atitudine, stereotip etc.). * Propunerea unei alte concepții ,,triangulate", relaționale și interactive a subiectului care se reprezintă, a obiectului reprezentat și a cunoașterii practice care este o RS. 1. Obiecte de tranzacție și procese 1.1. Un pas înainte în descrierea opiniilor 1
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a legăturilor ierarhice dintre opiniile contabilizate. Noțiunea de RS își regăsește parte din pertinență în această cerință de aprofundare a legăturilor care există între opinii. Putem să o înțelegem ca pe un sistem de cunoștințe practice (opinii, imagini, atitudini, prejudecăți, stereotipuri, credințe), generate în parte în contexte de interacțiuni interindividuale și/sau intergrupale. Ea poate fi marcată, în formă sau conținut, de poziția socială sau ideologică a celor care o utilizează. Elementele care o compun sînt mai mult sau mai puțin
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau intern subiecților, care influențează o atitudine sau alta, ne împiedică să gândim această noțiune în cadrul unui ansamblu mai vast și sistemic. 3.2.1. Atitudini și RS Există o relație ce variază de la instabil la permanent între opinii, atitudini, stereotipuri și RS. Acestea din urmă sînt ele însele mai mult sau mai puțin strîns legate de ansambluri formale și coercitive precum ideologiile și discursurile religioase. O opinie este un enunț verbal a cărui distribuție statistică variază în funcție de factori diverși și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Sub un alt unghi, sînt relativ eliberați de ele: RS sînt reformulări și recreări, deci parțial inovatoare sau cel puțin diferite de un "patron" sau de un "model" inițial. Nu le putem deci asimila cu simplele manifestări ale prejudecăților și stereotipurilor, care sînt totuși incluse în ele. Comparațiile internaționale ale conceperii democrației (Marková) sau abordarea în termeni de thêmata (Holton, Moscovici și Vignaux) pot fi clasate drept ilustrații ale unei antropologii a ideilor și culturii, ca și cărțile lui Louis Dumont
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
o majoritate le întreține cu o minoritate (sexuală, de generație, etnică...). Aici, RS sînt probabil consecutive sau paralele cu practicile discriminante. Ele tind să favorizeze caracterul permanent al diferențelor de statut sau de apartenență socială. Se învecinează cu noțiunile de stereotip, prejudecată sau valoare. Pe un alt plan, această funcție de legitimare a posteriori a conduitelor sau a evenimentelor corespunde cu punerea în funcțiune a unei activități de reducere a gradului de disonanță cognitivă (Festinger, 1957), adică de atenuare a impresiei de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
lor de gîndire fiind cauzată, în acest caz, de o mai mare izolare față de grup. Plecînd de la acest caz clinic, înțelegem că, pentru a se menține, reprezentările presupun declinarea, succesivă sau paralelă, a mai multora dintre funcțiile lor. 8. Fatalitatea stereotipurilor și ideologia "publicului larg" Relațiile de discriminare interetnică sînt exemple triste ale acestei tautologii și ale "bîlbîielilor" inerente stereotipurilor și ale formelor de "cunoașteri" și credințe pe care acestea din urmă le implică. Membrii unui anume grup social sînt văzuți
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
clinic, înțelegem că, pentru a se menține, reprezentările presupun declinarea, succesivă sau paralelă, a mai multora dintre funcțiile lor. 8. Fatalitatea stereotipurilor și ideologia "publicului larg" Relațiile de discriminare interetnică sînt exemple triste ale acestei tautologii și ale "bîlbîielilor" inerente stereotipurilor și ale formelor de "cunoașteri" și credințe pe care acestea din urmă le implică. Membrii unui anume grup social sînt văzuți ca violenți sau hoți. Exemplul reprezentării sociale a țiganilor, studiată de Jorge Correia Jesuino și colaboratorii săi din Portugalia
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
social sînt văzuți ca violenți sau hoți. Exemplul reprezentării sociale a țiganilor, studiată de Jorge Correia Jesuino și colaboratorii săi din Portugalia, demonstrează existența unor reminiscențe interpretative rezistînd de-a lungul secolelor. Complexitatea chestiunii crește prin confirmarea parțială a acestor stereotipuri în statisticile despre delincvență, care pot traduce în special efectele unei inegalități economice și sociale sau prejudecăți intergrupale. În consecință, există mari probabilități ca anumiți angajatori să devină tot mai reticenți la angajarea unui membru din acest tip de grup
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
anumiți angajatori să devină tot mai reticenți la angajarea unui membru din acest tip de grup (arabi în Franța, hispanici sau afro-americani în Statele Unite). Ceea ce poate genera insulte sau conduite deviante din partea unui individ sau altul discriminat, confirmînd prejudecățile și stereotipurile la adresa lor. Într-un alt registru, conținutul programelor de televiziune adresate "publicului larg" este elaborat pornind de la un raționament de același gen. "Publicul nu vrea să facă eforturi intelectuale între orele 18 și 23" este o afirmație care justifică și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Wolton, Éloge du grand public. Une théorie critique de la télévision, Paris, Flammarion, 1990). Cercul se închide în el însuși și în jurul acestor preconcepții. Funcția prescriptivă și cea de justificare, mai apoi, a conduitelor pot, de fapt, să se suprapună. Un stereotip sau o ideologie tind să confirme o stare de discriminare sau dominare și sfîrșesc prin a exercita o presiune asupra normelor, așteptărilor și credințelor, pînă la a deveni atribute "naturale" și instrumente de cunoaștere, referințe creatoare de practici conformiste la
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
PUF, 1994 Elementele nucleului central sînt definite de două atribute. În primul rînd, pot avea o utilitate practică (referință funcțională pentru acțiune). În al doilea rînd, se caracterizează printr-o dimensiune prescriptivă (normativitate), prin chiar legăturile lor cu afectivitatea, ideologia, stereotipurile și credințele grupului în care sînt active. Dacă am schematiza structura unei reprezentări, iată cum am putea-o descrie: În această imagine, remarcăm existența unor granițe în linii punctate. Într-adevăr, nu putem concepe astfel de sisteme ca fiind închise
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
politice, cît și financiare, să pună în scenă elementele unei culturi comune, sintetizate în nucleul central al unei RS, și să încerce să o facă să persiste. La un alt nivel de analiză, a comunica bine înseamnă și a schimba stereotipurile sau cristalizările inadaptate sau nefuncționale ale diverselor cunoașteri. În acest caz, avem datoria de a face o reprezentare să "evolueze" (cf. capitolul 6). Aceste chestiuni pe marginea legăturii dintre RS și persuadare necesită o mai bună aprofundare decît rîndurile cuprinse
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
simbolice pe care aceștia le elaborează, într-o legătură mai mult sau mai puțin cooperantă sau manipulatoare cu spectatorii. 11. Stilul reprezentărilor Trei caracteristici stilistice ale RS merită semnalate: formalismul spontan, cauzalitatea mixtă și primatul concluziei. Prima trimite la clișeuri, stereotipuri și idei preconcepute, care reprezintă un rezervor în care orice subiect își găsește, mai mult sau mai puțin spontan, inspirația atunci cînd vorbește. Repetiția, redundanța, formulele convenționale, asocierile pe baza unor indicii conforme scopurilor comunicării, referințele comune, subînțelesurile formează o
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
concrete de comunicare organizate sau în raport cu societatea mai globală. Pierderea de influență a doctrinelor și dogmelor (religie, ideologii politici) în Franța și în țările puternic dezvoltate favorizează mai degrabă activarea formelor hibride a practicilor comunicative. 2.3. Propagandă și influența stereotipurilor O funcționare rigidă a relațiilor sociale și un obiectiv de ciocnire de idei (problema "adevărului" și "falsului", a "autenticului" și a "alienatului") caracterizează acest model. Apropiat de propagare prin încercările sale de reînnoire a semnificațiilor atribuite obiectului RS, obiectivul său
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
falsului", a "autenticului" și a "alienatului") caracterizează acest model. Apropiat de propagare prin încercările sale de reînnoire a semnificațiilor atribuite obiectului RS, obiectivul său este mai concret: a crea și a întări informațiile care servesc instituția prin folosirea repetată a stereotipului. Rouquette evidențiază trei obiective "tehnice" privitoare la propagandă. • În primul rînd, încadrarea grupului adepților sau militanților și a masei mai largi de indivizi puțin afectați (majoritatea tăcută sau manipulată). Puternic impregnate de reguli, cadrele care acționează pentru dezvoltarea acestui sistem
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ei, gîn-direa, aruncînd o lumină vie, cvasiobsesională, asupra a ceea ce pare esențial, în detrimentul a ceea ce nu este decît distracție, efect de spumă sau artificiu pervers al adversarului." Rouquette, 1998, p. 91 * Întărirea sau repetiția, sub toate formele, a credințelor și stereotipurilor, obiecte ale luptei politice, războinice sau culturale, sînt o altă finalitate instrumentală a propagandei, conform observațiilor făcute de psihologii mulțimilor. * Incitarea la acțiune este un al treilea obiectiv al acestui tip de sistem. Dar acest scop este dependent de alți
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cognitive de bază (Guimelli, Rateau, Rouquette) sînt una din sintezele posibile, în același timp metodologice și formalizate, ale influenței acestor structuri active, care articulează operațiuni elementare (conectori și hiperconectori) și modelajele lor contextuale (aplicare la obiecte încărcate cu sens psihosociologic). Stereotip: dimensiune cognitivă a prejudecății, care implică o categorizare negativă, o extrapolare temerară, o generalizare rigidă, o antipatie accentuată față de anumite grupuri și membrii lor. Constituent esențial al activităților de propagandă, trimite la opozițiile radicalizate în termeni de viață și moarte
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
149, 151, 254-271, 289 S Schemă figurativă, 108, 123, 159 Scheme/cognitive de bază, 162, 201-209, 289 Schimbare socială, 46-50, 221-222 Similitudine (relație a), 189, 194-195 Sincretism, 43, 250, 288 Siplex, 66-67, Sistem periferic, 127-135, 197-201, 210-212 Spațiu, 49-50, 143 Stereotip, 23-24, 52, 86, 90, 93, 120-122, 125, 130, 141, 214, 235-237, 290 Stilul reprezentărilor, 141-142 Structurare (grad de), 76-78 Structură (sau organizație), 123-135, 185-219 Substructurare periferică, 78, 127, 210-212 T Tehnici grafice, 153-163 Teste asociative, 19, 163-172, 185-193, 201-208 Thêmata
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Vattimo, 1985/1993; Fukuyama, 1992/1998) sau, cel puțin, un pas înainte către acesta. Indiferent de definirea ei, constituie oare această ordine socială o nouă formă de postmodernism și postmodernitate sau poate fi caracterizată prin însușiri inovatoare față de tipurile și stereotipurile sociale ale modernității? În opinia mea, variantele de înțelegere și interpretare cele mai apropiate de realitate sunt acelea care susțin că prezentul nostru este parte constitutivă și constructivă a modernității, departe de a marca o epocă postmodernă. (Astfel de opinii
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
civilizația orientală și cea occidentală descris cu vervă de intendentul misiunii franceze Lamy cu privire la capitala Principatelor Unite 20. De asemenea, în volumul nostru, Imagini ale identității naționale. România la Expozițiile universale de la Paris (1867-1937), am încercat să aducem în discuție stereotipurile orientalismului societății românești, cu tot primitivismul și moravurile ei lascive, cu toată "mizeria [sa] intelectuală și materială", respectiv cele al "frumuseții incitante a femeilor" sau al curajului bărbaților din Principate, așa cum le văzuseră călători precum Raoul Perrin, Jean. A. Vaillant
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
erau aici poate și influențe ale formulei plebiscitare practicată de regimul lui Napoleon al III-lea). * * * Am încheiat intervenția noastră cu această ambivalență a textului lui Le Cler tocmai pentru a aduce în prim plan faptul că autorul strânge împreună stereotipurile despre români, în circulație la vremea sa, precum și reflecțiile sale relative la situația din Principate pe care o cunoștea în mod direct. Așa cum a spus și Nicolae Iorga, autorul și personajul nostru a fost un călător special, a căutat să
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
mai degrabă un fin observator, un bun documentarist, un atent interlocutor, de aceea textul lui aduce cu sine notații românești, anecdotice, unele excepționale, dar și statistici ori detalii livrești. Astfel că el poate fi util atât pentru cercetarea mentalităților, a stereotipurilor, a imaginilor, cât și pentru istoria politică a perioadei. Laurențiu VLAD Abrevieri Axis Axis, dictionnaire encyclopédique, 6 vol., Le Livre de Paris Hachette, 1993 DELF Dictionnaire des écrivains de langue française, J. P. de Beaumarchais, D. Couty, A. Rey, 2
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
puterea iconică necesară întruchipării Persoanei dumnezeiești, fără să aducă prejudicii naturii divino-umane a lui Hristos? Poate un actor să întrupeze "artistic" o icoană? Oare cel care poartă numele lui Iisus în filmul lui Zeffirelli este Cel descris de Scripturi sau stereotipul fad, "media fizionomică" stabilită arbitrar și convențional de închipuirea colectivă? Ne putem ruga persoanei întruchipate de Robert Powell? Există sau nu riscul ca Hristosul lui Zeffirelli să rateze reprezentarea divinității Logosului întrupat în istorie? Poate fi "jucată" / "interpretată" sfințenia dumnezeirii
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]