1,350 matches
-
a luat prin surprindere, mângâindu-mă pe obraz ca o manifestare spontană de afecțiune. Îmi reamintesc toate ticurile ei când mă gândesc la acele mâini. Obiceiul de a decoji creioanele, În loc să le ascută, ținând vârfurile spre sânii ei imenși și sterpi, Înveșmântați În lână verde. Felul În care Își introducea degetul mic În ureche și-l făcea să vibreze foarte rapid. Ritualul oficiat ori de câte ori Îmi dădea un caiet nou. Întotdeauna gâfâia un pic, cu gura Întredeschisă, emițând Într-o succesiune rapidă
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
s-au repezit la mine mârâind; niște țânci de-o șchioapă m-au arătat cu degetul mămicilor nedumerite; niște vilegiaturiști cu vederi largi m-au Întrebat dacă prind viermi pentru momeală; și Într-o dimineață, pe o Întindere de pământ sterp, luminată de arbori yucca Înalți, Înfloriți, În apropiere de Santa Fe, o iapă mare și neagră m-a urmărit mai mult de un kilometru. 4 Când, după ce scăpam de toți urmăritorii, porneam pe drumul roșiatic desfundat ce ducea de la casa
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de partid cu borcane care trebuiau umplute cu miere, încât stupina a fost dusă la faliment, pentru că brigadierul știa de acum lecția. Scos și din funcția de brigadier dela stupină, a fost pus baci la stâna colectivei, ca „cioban la sterpe”. Dinu are un fiu însurat care l-a făcut bunic. Dinu a ținut loc de tată fiilor surori noastre Netuța rămasă văduvă, până au ajus amândoi nepoții lui, ofițeri cu studii superioare. Dinu a fost mângâierea părinților la bătrânețea lor
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
acolo, pentru că nici nu au ce fura, nici nu se pot ascunde pe terenul atât de deschis vântului și fără nici o ascunzătoare. Foarte rar, mai izbucnește, fugind grăbit, câte un iepure bezmetic. * Nici o întrebuințare nu poate fi dată acestui pământ sterp. Și luna, noaptea, este acolo, mai săracă; numai la poezie nu se mai gândește, pe acolo, luna, care acoperă câmpul cu un văl prăfuit, murdar ca un perete văruit și soios. * Dacă ar fi fost alte timpuri, dar demult, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Parcă s-a defectat un ceasornic, încurcând perfecta geometrie a succesiunii anotimpurilor; parcă vremea merge înapoi și ne trezim cu iarna, sărind peste vară. De la Iași la București și retur, peisajul, văzut din mașina în care mă aflu, este dezolant. Sterpe câmpuri lutoase, înțepenite într-o frigiditate statică, nedând drumul vieții și culorilor comprimate în sămânța încă nerodită... Ici, colo, câte un petec vegetal, verdeață rahitică. Aproape nici un semn al primăverii; doar câțiva toporași pirpirii, răsăriți anapoda, între două pompe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
așa, manifestația extraordinară la care participă întreaga lume ar rămâne la nivel de aleasă, rafinată mondenitate; doar atât. Ioan Paul al II-lea aduce însă altceva, esențial: instalează la locul lui "firescul", după cum este natura firii, pune înțelepciunea în locul inteligenței sterpe, mecanice și curajul în fruntea ierarhiilor valorice. Curajul său a constat în simplitate; poate că îmi este îngăduit ca, neînvățat în teologie, să-l preamăresc pentru că a dat înțeles uman dumnezeirii. Probleme și personaje pe strada Speranței Nu știu cum am ajuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mizeria în sufletele nenorocite. Acum nu mai sunt leproși, nici ciumați. Ar fi fost potrivite, în aceste locuri, niște spânzurători pentru tâlhari și ucigași, dar acum nu se mai practică spânzurarea. Așa că nu se poate da nici o întrebuințare acestui pământ sterp, care nici măcar nu a fost revendicat de nimeni. Ziua, nu vin nici gunoierii; noaptea, luna este acolo mai săracă și mai rece. Câmpul zace așa, fără rost. La marginea câmpului, mai departe, curgea un pârâu; o gârlă fără nume. Unii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
realitate alternativă, în care detaliile minore sunt protejate de prioritatea celor majore prin fru musețea formei. Literatura atrage principalul către secundar și, în acest fel, fragmentează, flexibilizează și diversifică blocurile masive ale realității, prea rigide și predispuse la uni formitate stearpă, la încremenire moartă. Oferind alteritate, literatura reprezintă o versiune stilizată a societății, un construct estetic în care survine o autoreflectare deformată a realității, o utopie. Ea mediază între ideile generale, majore, principale, și cele empirice, secundare 17. În acest fel
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
realitate alternativă, în care detaliile minore sunt protejate de prioritatea celor majore prin fru musețea formei. Literatura atrage principalul către secundar și, în acest fel, fragmentează, flexibilizează și diversifică blocurile masive ale realității, prea rigide și predispuse la uni formitate stearpă, la încremenire moartă. Oferind alteritate, literatura reprezintă o versiune stilizată a societății, un construct estetic în care survine o autoreflectare deformată a realității, o utopie. Ea mediază între ideile generale, majore, principale, și cele empirice, secundare. În acest fel, literatura
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
îngerii suflă din nou brizele vieții peste omenirea defunctă întru beznele spiritului. Mai întâi, suflarea lor străbate trâmbițele nenorocirilor cathartice pentru ca apoi să-și reverse afluxul de viață divină prin trâmbița reînnoirii, resurecției universale. Această viața este suflată peste întinderile sterpe, secătuite ale spiței umane decadente generând, după spusa Apocalipsei, un pâmânt nou și un cer nou. Așezat în mijlocul cotidianității captive iluziilor ce slăbesc constant potențialitățile spirituale ale omului, poate că și eu voi fi izbit de nenorocirile inaugurate prin sunetul
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
peștera neagră săhastrului mag; Stejari prăvăliți peste râuri cumplite Și stanuri bătrâne cu mușchi coperite; Încet se cutremur copacii de fag. Vuind furtunoasa-i și strașnică arpă Trec vânturi și clatin pădurea de brad, Prăval pietre mari din culmea cea stearpă, Aruncă bucăți cu pomi și cu iarbă Ce-n urlete în râuri se năruie, cad. Natura se găsește la Eminescu într-un chip elementar, având ca notă dominantă cantitatea. Cutari versuri conțin numai noțiunea simplă de codru, dar în proporție
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ridicat peste dezastru, Și ce destin, balaur? Peste blestem și ură. Aducîndu-și aminte că e prinț (se credea descendent de prinți lituani), poetul ascultă din stepă chemările nelămurite ale pretinsei lui stirpe, se simte țar și se afundă în imensitatea stearpă: În acea sălbăticie de pustiuri onduloase, În picioare calc trecutul, corp și suflet mă cufund, Uit o viață amărâtă de ultragii sângeroase, O renaștere întreagă într-un vis tot mai profund. Zdrobit de inimiciție, el se simte David, regele, în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
geam!... GEORGE DUMITRESCU Tot de natură intimistă este ceea ce e mai valabil în poezia lui G. Dumitrescu, dedicată cu statornicie petrarchiană unei unice femei moarte, pe care poetul o evoacă în mediul casnic, până și în bibliotecă: Biblioteca mă-nconjoară, stearpă De-nvățătură - pentru ce mă doare. Păianjenii descântă, ca pe-o harpă, Pe fire lungi, tăcerea fără soare Și plictiseala, umedă, coclită, Apasă peste viața-mbătrînită. Capitolul XXVI TRADIȚIONALIȘTII ION PILLAT Ion Pillat (1891-1945) a început cu poeme de un parnasianism
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tristeță întîrzie în mine ca și toamna care întîrzie pe câmp; nici un sărut nu-mi trece prin suflet, nici o zăpadă n-a descins pe pământ. Cântecul trist, cântecul cel mai trist vine din clopotul din asfințit, îl ghicești în glasul sterp al vrăbiilor și răspunde din umilința tălăngilor. E toată viața care doare așa, zi cu zi pe întinderea stepelor, între arborii neajunși la cer, între apele ce-și pasc soarta pe câmp și între frunzele care se dau în vânt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de partid cu borcane care trebuiau umplute cu miere, încât stupina a fost dusă la faliment, pentru că brigadierul știa de acum lecția. Scos și din funcția de brigadier dela stupină, a fost pus baci la stâna colectivei, ca „cioban la sterpe”. Dinu are un fiu însurat care l-a făcut bunic. Dinu a ținut loc de tată fiilor surori noastre Netuț a rămasă văduvă, până au ajus amândoi nepoții lui, ofițeri cu studii superioare. Dinu a fost mângâierea părinților la bătrânețea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mereu mai slabă, tot mai slabă"*; "săgeata morții"; a învăța "epoci una după alta din mormîntul său"; "ci dimineața luminoasă și nemuritoare-a cerului / Soarbe mărunta noastră particulă de timp"**; "mantii negre"; Anotimpurile schimbătoare durerea mea n-o schimbă"; "stînca stearpă"; "bărăganul brun-întunecat lovit"; "noapte sumbră". [*life's poor lamp more faint and fainter - metaforă de la care este posibil ca M. H. Abrams să fi derivat ideea sa privind modul lămpii al romantismului (în contrast cu modul oglinzii, al neoclasicismului).] [**our little particle
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Catcott - "nour învăluitor precum o mantie"; " Inspirația, pururi ascunsă-n noapte"; " Dacă favoruri tu ai dat Păgînului, Turcului sau Jidovului, / Spune, n-a avut oare chiar și Broughton Inspirație?"; Infailibilitatea nu este pentru oameni"; "Învățătura", "făt putred al unui creier sterp", "odraslă nelegitimă-a Durerii"; Deși întunecat pictați acest original strălucitor, / Tot mai degrab' m-aș face-un ----- decît Sfînt"; Bufnițele Învățăturii* pot admira noaptea". [*The Owls of Learning: idee ce amintește de faimoșii "cai ai învățăturii" (horses of instruction) ai
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
cavaleri erau femei în straie de bărbat"; "Afar' țîșnit-a sîngele, și alergă în unde fumegînde, / Ci, reflectat de lună, păru că-i un amestec de perle și rubinuri"; "rana cea fatală"; "soarta cea grozavă a Angliei"; "tărîmurile populate, o pustie stearpă"; "moarte și victorie"; Un cavaler cu arme fost-a văzut acolo împărțind moartea"; "El cucerește ori moare"; Ci cînd pămîntul, frămîntat de-îngrozitoare spasme, / S-a fost ascuns de văzul oamenilor în tărîmuri ale beznei"; "meleaguri ale nopții cei eterne
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
noștri români să aibe sub ochii lor exemplul salutar ce le-ar da câteva colonii germane precum sunt în Basarabia. Asemenea colonii laborioase [și iscusite în cultivarea pământului] și în căutarea vitelor, dacă ar fi așezate pe unele din moșiile sterpe ale Statului, ar produce un mare bine la noi. Iar cât pentru pericolul de a se înmulți prea tare la noi asemenea colonii cu populațiuni de gintă străină, el nu există deloc, de vreme ce Adunarea și Senatul au deciziunea în mâna
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bătrîn, ca un părinte viața acestui om n-ar fi deturnată”. Ilarie, personajul pozitiv, „renunță la gazetărie” și se întoarce la meseria lui: „hidroameliorațiile”. Evident, nu înainte de a face, ajutat de autor, un mic exercițiu de retorică: „Voi fertiliza dealurile sterpe, învățînd cum să trăiesc cu adevărat. Voi deprinde înțelesurile despre viață din glasul ascuns al pămîntului”. Acest discurs e nefiresc, pentru că el nu vorbește unei adunări, ci nevesti-sii. Conține apoi prejudecata că numai muncile aspre ne pot învăța cum să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
recuceresc o misterioasă origine primară, doar pentru a o abandona instantaneu, În migrația perpetuă dintre lumi ambigue, riscante, suspecte, pe care Bruno Schulz le numește „sferele marii erezii”. Fidel unei adevărate transe surrealiste, autorul pune În chestiune formele imitative și sterpe ale aparențelor, automatismele de memorie ale materiei, reproducându-și, apatică și monstruoasă, lehamitea, spleenul, atavismul. Tatăl, fascinat de „formele extreme, echivoce și problematice”, este un profet dezlănțuit În violente diatribe contra unui Demiurg rival, dar el este, mai ales, un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Ion Moța, ceea ce căutăm și dorim noi din toată ființa noastră e lumina...viața de adevăr, dreptate și virtute. În aceasta constă mântuirea, cu scăparea de toate plăgile ucigătoare, care ne mistuie: readucerea rodului în via dumnezeiască, azi bolnavă și stearpă, în națiunea noastră căzută în ghiarele satanice, stârpitoare ale sufletului și aducătoare de pieire. Această nouă fecundare a sufletului pierdut al unei națiuni, nu se poate face decât prin cea mai pură esență de lumină, de virtute. în aceste clipe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ce merge să fure pe cineva, acela nu poate cânta. Nici cel ce merge să facă o nedreptate. Nici cel al cărui suflet e ros de patimi și de vrăjmășie față de camaradul său. Și nici acela al cărui suflet e sterp de credință.” în adevăr, analizându-mă, în singurătatea mea fioroasă, nu mă simțeam vinovat de nici unul din păcatele, care te împiedică să cânți, ci dimpotrivă. Simțeam o mare satisfacție, când intonam puternic cântecele noastre legionare. Nici nu simțeam cum îmi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
666 de pagini) poate fi socotit, din acest punct de vedere, o performanță, un model negativ. Totul a început, explică prozatorul, printr-o vizită de documentare. Un mare proiect se anunță: un canal care să străbată și să fecundeze pământul sterp al Dobrogei și să lege, totodată, Dunărea de Marea Neagră, facilitând, astfel, circulația pe marele fluviu (ideea nu este nouă, se discuta încă din timpul Regulamentului Organic). Gheorghiu-Dej, stimulat, se pare, de Stalin, a folosit acest proiect pentru a-și lichida
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
română este abordată din aceeași perspectivă orientată spre tradiționalism. Întrunesc sufragiile V. Cârlova, B. P. Hasdeu, Ioan Slavici, C. Sandu-Aldea, Elena Farago, D. Anghel, Bucura Dumbravă, Cezar Petrescu, Ion Pillat, pe când, de pildă, poezia lui Al. A. Philippide din Aur sterp este aspru amendată. Alte studii: Al. Dima, Istoria mișcării „Sămănătorului”, G. Bogdan-Duică, Poeți ardeleni în anii 1877-1878, I. N. Băleanu, Sensul actual al lui Neculce. Numărul 7-9 din 1929 este închinat în întregime lui Mihai Eminescu, cu prilejul comemorării a
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]