1,364 matches
-
nevoie de documentarea asta. Lăsăm pentru la anu’.“ La „anu’“ n-a mai fost nevoie. Ceaușescu căzuse deja, iar T. era de-acum stabilită în Italia. Am plecat totuși spre Patriarhie. Un popas de întărire cu una mică. „La Geana Sterpei“ era chiar în stația unde schimbam troleibuzul și luam tramvaiul spre Dealul Mitropoliei. Pregătiseră crâșma de sărbătoare și, mai cu una, mai cu alta, a trecut timpul fără să-mi dau seama. Se aciuase la masa noastră și Biscvit a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Mă mir cum cerul nu s-ademenește Să scrie -n stele dulcele ei nume; E rău poetul, care n-o numește, Barbară țara, unde-al ei renume Încă n-a-ajuns - și chipu-i răpitoriu 15Nu-i de privirea celor muritori. În vale stearpă, unde stânci de pază Înconjurau măreață adâncime, Clădi palat din pietre luminoase, Grădini de aur, flori de - ntunecime; 20Iar drumul văii pline de miroase Afar-de el nu-l știe-n lume nime - Acolo ș-a închis frumoasa fată Ca nici-o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
plugușoru ne-am luat, Căci multe sate am îmblat, Multe mări am treerat Și mări și sate Și țări depărtate, Și-am ajuns și pe la D'voastră boeri mari, Cu casa de mărgăritari, Cu nouă iepe suruiepe De nouăsprezece ani sterpe, Cu copitele crăpate Cu sârmă de fier legate. Pe unde ele călca, Broasca făcea oacaca! Ia trăgeți flăcăi, Hăi, hăi, hăi! Ș-au adus o iapă șargă Care lumea aleargă, Cu procovățul de argint Cu zale pân- în pământ, Care
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fier și acolo culcîndu-se pe pietre reci, cu capul pe un bolovan de cremene, plânse într-o scaldă de aur, așezată lângă ea, lacrimi curate ca diamantul. În grădina cu multe straturi, neudată și necăutată de nimeni, născură din pietriș sterp, din arșița zilei și din secăciunea nopții flori cu frunze galbene și c-o coloare stinsă și turbure ca turburii ochi ai morților, florile durerii. Ochii împărătesei Ilenei, orbiți de plâns nu mai vedeau nimica, decât i se părea numai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
care să acuzi, să șfichiuiești și să pretinzi întâietatea, nici mai mult, nici mai puțin. Dacă nu ești bolnav de credința că te afli în postura unei astfel de victime a tuturor, a nimănui, cazi pradă unui gen de politețe stearpă, prin care îți filtrezi „producția“ până când ajungi la un fel de filozofie a cerșetoriei care nu te va răsplăti decât cu otrava aprobării unanime, adică a mulțimii. * Misterul plăcerii stă închis în viața unui sfânt redusă la clipa revelației. * Din
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
că, odată cu modernitatea noastră națională, reiterăm un același model de psihologie colectivă : ne omorîm părinții, dar ne venerăm (stră)bunicii. De la junimiști la actuala Piață a Universității, societatea, lumea noastră întreagă se strică periodic (și se strică...), de vină fiind stearpa (sau criminala) generație a predecesorilor. Nimic nu mai este ca pe vremea strămoșilor (mitul voievodal la Eminescu, mitul generației interbelice la actualii anti-comuniști...), drept care istoria trebuie să (re)înceapă cu noi, actuala generație (indiferent de vîrstele biologice ale acesteia). Nimic
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Confirm din nou... Suzana e o tipă OK. Plătește regulat și zice că va lua, în curând, măsuri. Vrea să aibă mai multe informații, să le prelucreze, să... Devine din ce în ce mai clar: încă o vacă de muls se pregătește să fie stearpă pentru mine... Suzana, lângă școală, cu ochii pe cuplul dat în urmărire: "Z, acesta-i individul?"... Îhî... Aprob de parcă insul ar fi cel puțin Don Juan... Te mai întreb încă o dată, acesta-i omul pentru care-mi mănânci paralele de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
S-o cuprindă întunericul și umbra morții, nori groși să vină peste ea și neguri de peste zi s-o înspăimînte! 6. Noaptea aceea! S-o acopere întunericul, să piară din an, să nu mai fie numărată între luni! 7. Da, stearpă să fie noaptea aceea, ducă-se veselia din ea! 8. Blestemată să fie de cei ce bleastămă zilele, de cei ce știu să întărîte Leviatanul. 9. Să se întunece stelele din amurgul ei, în zadar să aștepte lumina și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
va veni înainte de capătul zilelor lui și ramura lui nu va mai înverzi. 33. Va fi ca o viță despoiată de roadele ei încă verzi, ca un măslin ale cărui flori au căzut. 34. Căci casa celui nelegiuit va ajunge stearpă, și cortul omului stricat îl va mînca focul. 35. El zămislește răul și naște răul: în sînul lui coace roade care-l înșeală." $16 1. Iov a luat cuvîntul și a zis: 2. "Astfel de lucruri am auzit eu des
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
apelor zăpezii, așa înghite locuința morților pe cei ce păcătuiesc. 20. Pîntecele mamei îl uită, viermii se ospătează cu el, nimeni nu-și mai aduce aminte de el! Nelegiuitul este sfărîmat ca un copac, 21. el, care pradă pe femeia stearpă și fără copii, el care nu face nici un bine văduvei!... 22. Și totuși, Dumnezeu prin puterea Lui lungește zilele celor silnici, și iată-i în picioare cînd nu mai trăgeau nădejde de viață; 23. El le dă liniște și încredere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
triumfase de o mie de ani. Yubani-i, ca și majoritatea indienilor amazonieni, învățaseră, de-a lungul secolelor, că dacă pământul nu este fixat de copaci și de plante, sfârșește prin a fi târât de apă și de vânt și devine sterp. Nu era foarte greu să înțelegi ceva atât de simplu, dar omul alb, civilizat - în stare să meargă pe Lună și să facă să explodeze bombele atomice - nu părea să o fi descoperit încă. Zi după zi, an după an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
porumbiță, sub măhrama ta. Părul tău este ca o turmă de capre, poposită pe coama muntelui Galaad. 2. Dinții tăi sunt ca o turmă de oi tunse, care ies din scăldătoare, toate cu gemeni, și nici una din ele nu este stearpă. 3. Buzele tale sunt ca un fir de cîrmîz, și gura ta este drăguță; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, sub măhrama ta. 4. Gîtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
de la mine, căci mă tulbură. Perii tăi sunt ca o turmă de capre, care poposesc pe coama Galaadului. 6. Dinții tăi sunt ca o turmă de oi, care ies din scăldătoare, toate cu gemeni, și niciuna din ele nu este stearpă. 7. Obrazul tău este ca o jumătate de rodie, sub măhrama ta... 8. Am șaizeci de împărătese, optzeci de țiitoare, și fete fără număr, 9. dar numai una singură este porumbița mea, neprihănita mea; ea este singură la mamă-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85072_a_85859]
-
aproximativ egale, apoi se Împleteau firicelele obținute cu altele Învecinate, rezulta un gherghef plin de arabescuri, coafura cobora În cascade spre poale, iar noi, Încercând să pieptănăm vârtejurile, dispăream În ele, Înainte de-a ne trezi În aval pe malurile sterpe ale aceleiași discuții. În această atmosferă de deplină Înțelegere, nu se mai Înțelegea nimic. Rabinul vorbea cu patos despre imaculata concepție, un mormon recomanda călduros monogamia și tot atunci l-am pierdut pe brahmanul care, plictisit de atâta așteptare, Începuse
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
apt de mișcări ample, cum visasem cândva, adăpostind și înfrățind curajul și ticăloșia, negli jând ezitările, străin de zbuciumul și subtilitatea ființelor mici, neliniștite și fragile ; sunt și subțiat de boală, însingurat, ca regizorul, adâncit doar în joc și căutare ; sterp, statuar, devorându-mi legenda, precum distinsa doamnă Hariga ; perpetuu bastard, ca prietenul ei, poetul omagiat ; nocturn, nepotolit ca delicata mea felină, ca anotimpul ei firav și maladiv, ca așteptările ei albe, boreale ; hăituit de dorinți și vinovății obscure, elf mereu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
în halucinațiile Siei un pictor cu numele de Piero di Cosimo... poate doar umbra infinit extinsă a iubitului tinereții ? Doamna Hariga nu amintea niciodată și respingea orice întrebare despre bărbatul devenit legendă... delirul unei pictorițe ratate și al unei femei sterpe, învinse, proiectându-și nostalgiile în imaginea unui artist inexistent, care să concentreze ceea ce ea nu izbutise ?... sau amintirea soțului suprapusă unui fiu iluzoriu, în stare să realizeze... să realizeze „depășirea, și nu maimuțăreala naturii“. Când întâlnea acest cuvânt, doamna Hariga
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
sa menire. Cartea acestui fiu ar fi un lung interogatoriu asupra mamei, dar și despre Cosimo, ca și despre sine ? Pe cine să întreb dacă atunci când, peste mai mulți ani, Sia se grăbea să-și organizeze o expoziție cu pânze sterpe și reci, irupere de paralele groase, perpendiculare, să nu pătrundă nimic suspect, cald, pieziș, coruptibil, doar orizon tale și verticale vopsite apăsat, această exagerată afișare austeră venea dintr-o cât de falsă și cât de artificială nevoie de afirmare a
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Sia, să-și înțeleagă propriile prăbușiri și dorinți, să provoace înțelegere pentru pătimașele ei plecări și întoarceri și pentru viitoare apeluri. Toctoc, toctoctoctoc, ciocăneau pantofii suprafața străzii sticloase și cuvintele perforau în ritm imprevizibil ecranul dimineții tulburi și reci. „E stearpă acum ! Tot ce a citit despre florentinul acela nu e decât umplerea golului care s-a tot căscat într-însa. Dar atunci, atunci a fost ca el ! De o minuție excesivă, dementă. Fantastice erau desenele acelea, fii sigur ! Ca ale
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
înțeles, să presimtă sufletul și gândurile și puterea și împotrivirea față de natură a femeii de atunci. Mai întâi, față de natura proprie, firește. Ceea ce însemna, în acea perioadă, și față de natura care se năștea, atunci, într-însa ? Fiul nedorit, nenăscut. Deja stearpă ? „Stearpă-stearpă-stearpă“, repeta, îndârjită și nedreaptă, pentru că prea tânără, studenta de lângă mine. ...Nu mai desenase de mult, de la ilustrațiile pentru manuale și cărți de povești pe care le executase după ce renunțase să fie profesoară de desen. Hariga îi făcuse rost de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
și măreț... Rezistența se dovedi zadarnică, fu obligat să-i recunoască fața lată, buzele subțiri, firul negru al mustății, surâsul strâmb, timid. Un vechi camarad ? Demult, acum un veac ? Aceeași cameră. — Un domn... frac englezesc. Cabalinul... Cal și măgar. Catârul sterp, sihastrul, lordul, un corn englez. Ridică mâinile să împrăștie ultimele perdele ale somnului. — Te-ai sculat prea devreme, probabil. De-asta ai readormit, spunea colegul. Ți-am văzut bagajul deja făcut. Mi-am închipuit că ai ieșit. — Da, de ieri
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
1. Copiii lui Israel au făcut iarăși ce nu plăcea Domnului și Domnul i-a dat în mîinile Filistenilor timp de patruzeci de ani. 2. Era un om în Țorea, din familia Daniților, care se chema Manoah. Nevastă-sa era stearpă, și nu năștea. 3. Îngerul Domnului S-a arătat femeii, și i-a zis: "Iată că tu ești stearpă, și n-ai copii; dar vei rămîne însărcinată, și vei naște un fiu. 4. Acum ia bine seama, să nu bei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
timp de patruzeci de ani. 2. Era un om în Țorea, din familia Daniților, care se chema Manoah. Nevastă-sa era stearpă, și nu năștea. 3. Îngerul Domnului S-a arătat femeii, și i-a zis: "Iată că tu ești stearpă, și n-ai copii; dar vei rămîne însărcinată, și vei naște un fiu. 4. Acum ia bine seama, să nu bei nici vin, nici băutură tare, și să nu mănînci nimic necurat. 5. Căci vei rămîne însărcinată, și vei naște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
și cu grădinile bogate în tot felul de flori ornamentale, arbuști și arbori producători de fructe, până la urcușurile în serpentină sau de-a dreptul abrupte care duc către cele mai mari altitudini - munții vulcanici, în parte împăduriți, în parte sterpi, cu piatră în nuanțe divers colorate ce strălucesc în lumina soarelui ori se ascund după pânzele de nori darnici în ploi dese și abundente. Pe pantele acestora, curg multe pârâiașe zglobii, formând din loc în loc mici cascade și inundând căile
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]
-
adoptată ca pe ceva la modă. Erau de un realism literar uimitor, de parcă ieșiseră dintre paginile unei cărți, de parcă erau Într-adevăr o generație nouă și pustiită, pe care oamenii n-o mai văzuseră pe fața pămîntului - o generație aspră, stearpă și bolnavă, din care măruntaiele umane ancestrale alcătuite din milă, durere și bucurie Înălțătoare fuseseră Înlăturate ca fiind depășite și fals sentimentale pentru astfel de făpturi aride și inteligente care respirau, dintr-o plăcere sumbră, o atmosferă Încărcată de ură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
așteaptă cu nerăbdare și interes.) Astfel, În mii de orașe, pe mii de străzi, În mii de puncte ale pămîntului, răsună formula invariabilă - o formulă ce nu s-a schimbat niciodată, a rămas mereu aceeași -care-i arată omului Înalt uniformitatea stearpă a vieții și care, În cele din urmă, În mod ciudat, În chip pregnant și inexplicabil, Îi dă Încredere În oameni, Încredere În ceea ce este fundamental bun În om, În sensibilitatea și umanismul său, așa cum nimic altceva nu-l poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]