1,700 matches
-
36, 37, 59, 70, 75, tipologie ~a 52 diacronie 26, 27, 29, 35, 36, 38, 57, 66, 67, 69, 70, 76, 127, 138, 355, 379, 383, 387, 391, ~a normei 66, ~a sistemului 66 diafazic 27, 29, 34, varietate ~a (stilistica) 34, 228 dialect 13, 19, 20, 29, 34, 38, 39, 42, 62, 88, 103, 104, 105, 107, 111, 113, 114, 115, 117, 120, 126, 135, 139, 142, 147, 150, 153, 154, 156, 160, 162, 163, 164, 165, 170, 178, 180
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
228, 250, 291, 305,324, iudeo-~ (ladino, judesmo/djudezmo) 115, 117, 149, 269, 272, 305, 326 spiranta velara X 120 Sprachbund 116, 117 standardizare 114 stil 29, ~ de limbă 29, 34, 35, 38, ~ discursiv-pragmatic 195 stilistic 195, registru ~ 195, 309 stilistica 26, 34, 79, 205, ~a limbii 35, 258, ~a respectului 243 structuralism 25, 29, 32, post~ 25 structuralist(a), lingvistică ~ 25, școala ~ 25, 29 structura 21, 26, 29, 35, 36, 45, 50, 57, 59, 63, 64, 71, 75, 76, 79
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
308, 312, 325, 329, 330, 340, 346 urum 182 uto-aztecă 221, 242, 268, 351 uzbekă 182, 312, 326, 335, 336, 337 V V2 92 vandală 162 variație 156, 293, ~ alofonică 293, ~ de înălțime 87, ~ formală 89, ~ socială 26, ~ spațială 26, ~ stilistica 26, parametri abstracți de ~ 92 varietate 13, 14, 29, 35, 36, 45, 74, 92, 107, 111, 114, 115, 153, 170, 190, 228, 245, 246, 256, 274, 284, 287, 301, 303, 305, ~ diafazică (stilistica) 34, 228, ~ diastratică (socioculturala) 34, 258, ~ diatopică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
87, ~ formală 89, ~ socială 26, ~ spațială 26, ~ stilistica 26, parametri abstracți de ~ 92 varietate 13, 14, 29, 35, 36, 45, 74, 92, 107, 111, 114, 115, 153, 170, 190, 228, 245, 246, 256, 274, 284, 287, 301, 303, 305, ~ diafazică (stilistica) 34, 228, ~ diastratică (socioculturala) 34, 258, ~ diatopică (în spațiu) 34, 258, 304, ~ regională 106, 111, 190, 253, ~ sociolingvistica 228, 273 vedica 77, 152, 241, 312, imn ~ 151, sanscrita ~ 281, 300 velikorusă 165 vendă (tshivenda) 312, 317, 338 veneta 154, 313
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
2010). Comunicarea conflictuală. In Ionescu-Ruxăndoiu, L. (coord.). Dialog, discurs, enunț. In memoriam Sorin Stati (47-56). București: Editura Universității din București. Radu, E. (2009). A.B.C. pentru educatoare... și nu numai. Poezii, versuri-numărătoare, povești versificate. Constanța: Editura Europolis. Rădulescu, M. (1985). Stilistica spectacolului. Elemente de stilistică antropologică în teatru. Iași: Editura Junimea. Reboul, A., & Moeschler, J. (2010). Pragmatica discursului: de la interpretarea enunțului la interpretarea discursului. Traducere de Irinel Antoniu. Iași: Institutul European. Reilly, J. H., & Phillips, M. S. (2002). Introducing Theatre. Eighth
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Ionescu-Ruxăndoiu, L. (coord.). Dialog, discurs, enunț. In memoriam Sorin Stati (47-56). București: Editura Universității din București. Radu, E. (2009). A.B.C. pentru educatoare... și nu numai. Poezii, versuri-numărătoare, povești versificate. Constanța: Editura Europolis. Rădulescu, M. (1985). Stilistica spectacolului. Elemente de stilistică antropologică în teatru. Iași: Editura Junimea. Reboul, A., & Moeschler, J. (2010). Pragmatica discursului: de la interpretarea enunțului la interpretarea discursului. Traducere de Irinel Antoniu. Iași: Institutul European. Reilly, J. H., & Phillips, M. S. (2002). Introducing Theatre. Eighth Edition. Thomson Learning. Rimé
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
categorii teoretice : a. alegerea operei literare; b. atitudinile valorizatoare cultural estetice față de textele literare alese; c. transmutarea cinesemiotică a textului literar; d. nouă structură a operei filmice; e. reconfigurarea narațiunii; f. afirmarea unei noi viziuni auctoriale asupra lumii; g. remodelarea stilistica. Dacă avem în vedere că fenomenul de ecranizare nu este o traducere dintr-o limba naturală în alta, ci transmutare dintr-un sistem semiotic în altul, putem trage concluzia că factorii selectivi ai operelor literare nu operează într-un câmp
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
cum le numește Edgar Papu). Această deschidere către „metaspațialitate" se conturează pe de o parte la nivelul conținutului imagistic, dar și la nivelul expresiei poetice', în poezie, cuvântul, imaginea, efectul fonetic creează astfel de sugestii imagistice, aspecte deja discutate de stilistică și care se cer încă puse în valoare în exegeza eminesciană.
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
singur se definește (sentimentul acesta îl trăiește și prietenul său de mai târziu, Nicolae Balotă). CUVÂNT ÎNAINTE Performanța confesivă a Strajei dragonilor, cu atât mai mult cu cât vine de la un uranist, riscă s-o pună în umbră pe cea stilistică: prezentarea Clujului, a Ardealului în genere, în același timp cu măreția decadentă a fostului imperiu, a civilizației de Mitteleuropa, cât și cu pestrița foială de esență levantină, cu larma și pitorescul din sud. Niciodată în literatura română nu s-a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
la dezvoltarea unei semiotici aplicate, de la taxonomia manifestărilor discursive din spațiul politic la definirea specificului limbajului politic eminescian. Instrumentele de analiză sunt cele pe care ni le pun la dispoziție semiotica și celelalte științe ale limbajului: lingvistica, pragmalingvistica, logica, retorica, stilistica și lingvistica computațională. Lucrarea se înscrie în sfera semioticilor aplicate, vizând descrierea mecanismelor și strategiilor care definesc funcționalitatea semnului verbal în cadrul limbajului politic, ca spațiu de reprezentare simbolică a relațiilor și actelor din domeniul politic. Cadrul teoretico-metodologic al analizei este
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
texte, adică în calitate de documente, ca surse de informație istorică sau istorico-culturală, inclusiv în ceea ce privește concepțiile și ideologiile politice în cadrul filologiei; 2) ca exemple tipice de discursuri "eficiente", orientate spre "valoarea practică a eficacității" în cadrul lingvisticii generale a textului; 3) individual, în cadrul stilisticii vorbirii sau al lingvisticii textului ca hermeneutică a sensului. Vorbind despre relația dintre politică și limbaj, Eugen Coșeriu afirmă că problematica raportului dintre cele două poate fi tratată din cel puțin două perspective: "perspectiva politicii, în cadrul căreia limbajul este considerat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
instituite de imaginarul social al epocii, publicistica eminesciană se constituie în spațiu privilegiat de definire și impunere a unor norme lingvistice. În această perspectivă, lexicul publicistic eminescian reflectă un moment istoric determinat din evoluția limbii române, cu restructurări lingvistice și stilistice specifice. Deschiderea spre neologism și inovațiile lingvistice, dincolo de necesitatea exprimării unor noi realități sociale, politice și istorice, traduc preocuparea jurnalistului pentru îmbogățirea și modernizarea vocabularului. Din punct de vedere semantic, lexicul publicistic eminescian este unul preponderent denotativ, cuvintele având caracter
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
literară, nr. 5, Chișinău, pp. 10-29. Coșeriu, Eugen, (2009), Omul și limbajul său. Studii de filosofia limbajului, teorie a limbii și lingvistică generală, Antologie, argument și note de Dorel Fânaru, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași. Coteanu, Ion, (1973), Stilistica funcțională a limbii române, 2 vol., Editura Academiei Române, București. Courtés, Joseph, (2007), La sémiotique du langage, Armand Colin, Paris. Creția, Petru, (1980), Publicistica lui M. Eminescu, prefață la M. Eminescu, Opere IX, ediția Perpessicius, Editura Academiei Române, București. Cristea, D., N.
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Irimia, Dumitru, (1979), Limbajul poetic eminescian, Editura Junimea, Iași. Irimia, Dumitru, (1986), Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Irimia, Dumitru, (1990), "Azi despre Eminescu", în Cronica, nr. 2, p. 5. Irimia, Dumitru, (1999), Introducere în stilistică, Editura Polirom, Iași. Kerbrat-Orecchioni, Catherine, (2005), Le discours en interaction, Armand Colin, Paris. Keryayi-Lasri, Rafika, (2003), La métaphore dans le commentaire politique, L'Harmattan, Paris. Klinkenberg, Jean-Marie, (2004), Inițiere în semiotica generală, traducere de Marina Mureșanu-Ionescu, Institutul European, Iași. Kristeva
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dictionnaire encyclopédique des sciences du langage, s.v. language. 25 Nouveau dictionnaire encyclopédique des sciences du langage, s.v. language. 26 Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistică generală, traducere de Irina Izverna Tarabac, Editura Polirom, Iași, 1998, p. 40. 27 Ion Coteanu, Stilistica funcțională a limbii române, I-II, Editura Academiei, București, 1973, 1975, p. 45. 28 Dicționar enciclopedic, vol. V, s.v. politică. 29 Dicționar de filosofie, s.v. politică. 30 Dominique Colas, Dicționar de gândire politică, traducere Dumitru Purnichescu, Univers Enciclopedic Gold, București
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1992, p. 50. 97 Viorel Guliciuc, Cadre în semiotica integratoare a discursului filosofic, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999, p. 110. 98 Gheorghe Chivu, Considerații asupra limbajului bisericesc actual, Editura Academiei, București, 1997, p. 7. 99 Dumitru Irimia, Introducere în stilistică, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 166. 100 Mirela Arsith, Semiotica discursului politic, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2005, p. 33. 101 Dumitru Irimia, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, pp. 214-215. 102 Apud Simina Mastacan
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de putere. în modernitatea tîrzie, imaginea plotiniană a itineranței celui singur spre Cel singur nu mai este o figură de destin excepțională. Ea a devenit o figură de destin obișnuită pentru omul credincios, dar nu din motive contemplative, ci de stilistică socială : profilul individual pe care l-a luat în genere căutarea spirituală, renunțarea instituțiilor religiei la monopolul social. Singurătatea omului credincios în fața religiei ca situație socioculturală poate fi însă privită/valorificată drept un suport concret pentru orientarea spre cealaltă singurătate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care i-ar face praf tocmai caracterul transcendent. El analizează modelele religioase și retorica folosită în discursul lui 'Abd al-Salam Faraj, autorul obligației canonice absente (anume, jihad-ul), teoretician al mișcării al-Jihad, care l-a asasinat pe Sadat în 198. Stilistica, modelele, autoritățile religioase invocate de Faraj sînt inteligibile și convingătoare pentru gîndirea musulmană comună, dar manipularea semantică și discursivă a textelor este cu totul subordonată unei finalități ideologice, cu excluderea tuturor procedurilor științifice (sintaxă, semantică, retorică, istorie, teologie, chiar filozofie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
aporia fundamentelor condiției umane. Nu mai adoptă moduri afirmative, legiferate, nu se mai înfățișază sub chipul monopolului confesional asupra societății. Prezența ei tenace e de presimțit/căutat/descoperit dincolo de suprafețele afirmative. Dar invocarea transcendenței în spațiul public și-a schimbat stilistica și față de modernitatea clasică. De la sfîrșitul secolului trecut, cînd paradigma secularizării inexorabile a început să fie chestionată, laicitatea europeană a devenit (mai) ospitalieră față de religie. Concepțiile religioase nu mai au statutul unor simple convingeri individuale. Se pot rosti pe piața
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu se lasă nici uitată, stăruind la orizontul conștiințelor. înclinația noastră spre obiectivare poate socoti acest mod de manifestare ambiguu, slab, declinant, crepuscular. Dar nu e el, dimpotrivă, destul de adecvat transcendenței, întrucît e un mod paradoxal și mobilizator, sugerînd o stilistică a coprezenței contrariilor pe care creștinismul o numește apofatică? Mai mult ca oricînd, poate, transcendența se manifestă în spectacolul public ca transcendență : pe de o parte, presimțită în nevoia de fundament, pe de alta, evidentă ca diferență, alteritate, depășire a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Biserica nu mai recurge la instrumentul puterii decît cel mult atunci cînd își exercită presiunea normativă asupra membrilor ei. Influența religiei în societate scade, e drept, accelerat ; dar autoritatea ei propriu zis spirituală e, cel puțin formal, ca statut și stilistică, mai limpede, mai evidentă, mai convingătoare. Creștinismul răsăritean, cu înalta și vechea lui tradiție, are totuși și astăzi reprezentanți care se despart cu greu de coaja protectoare a politicului, care se dezlipesc anevoie de prestigiul echivoc al categoriei de putere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
-se de o mare claritate și corectitudine morfologică și sintactică. Labiș folosește un vocabular bogat, cu termeni populari și regionali, alături de neologisme rare sau cotidiene. Folosirea ponderată a elementelor vechi, îmbinarea lor cu fapte proprii graiurilor populare, inovațiile populare și stilistice frecvente, îl apropie de marii predecesori. Format la școala clasicilor poeziei române și universale, Nicolae Labiș este, poate, întâiul poet al anilor '50 care redescoperă sursele lirismului autentic, revigorând expresia poetică și inducând prospețime și candoare într-un peisaj literar
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
exercițiul se poate integra în orice metodă de învățământ; după alții, orice metodă, odată preluată de către elev, după modelul profesorului, se poate transforma în exercițiu. Formarea competenței de comunicare presupune realizarea exercițiului de comunicare, bazat pe reguli de sintaxă, morfologie, stilistică, fără de care vorbitorul nu poate organiza și produce un discurs necesar pentru a comunica. Lucrarea de față abordează realizarea competențelor de comunicare ale elevului, una din problemele actuale ale didaticii specialității, care impune studierea limbii materne în consens cu trebuințele
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
2. Conceptul de competență școlară Conceptul de competență este strâns legat de rezultatele școlare, fiind rezultatul exercițiului de comunicare, care are implicații pentru limbajul științific, exact, dar și pentru limbajul obișnuit. Absența acestui exercițiu, bazat pe reguli de sintaxă, morfologie, stilistică duce la incapacitatea unor vorbitori de a organiza și constitui un discurs necesar pentru a comunica. În literatura de specialitate, comunicarea este definită prin apelul la diverse orientări lingvistice, evocându- se componente care vizează competența și performanța. Competența este abilitatea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
are la bază următoarele criterii: - după modul sau forma de efectuare: orale sau scrise; - după natura faptelor de limbă la care se aplică: fonetice, de vocabular, morfologice, sintactice; - după natura priceperilor sau deprinderilor vizate: ortoepice, ortografice, de punctuație, lexicale, gramaticale, stilistice; - după gradul de independență pe care îl implică rezolvarea lor, distinge două mari categorii: de recunoaștere și cele cu caracter creator, care permit o nouă categorizare în interiorul lor; În funcție de compartimentul limbii aflat în studiu, C. Parfene propune următoarele categorii
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]