7,229 matches
-
pacientului cînd cineva îi închide televizorul la care urmărea febricitat un meci de fotbal, scene care contrabalansează inspirat impresia de static care survine firesc în film. "Micile" neajunsuri spitaliere sau conversațiile în familie transmit mai puternic emoția decît orice orchestrație stilistică de care filmul nu duce lipsă, ele conferă acea priză sensibilă la realitate care nu trădează niciodată. Moartea domnului Lăzărescu (2005) al lui Cristi Puiu cu plonjeul kafkian în labirintul instituțional al sistemului medical românesc ilustra prin revers antipoetic substanța
Fluturele din acvariu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8638_a_9963]
-
în compania marilor ansambluri orchestrale ale vieții muzicale internaționale, a marilor personalități care au animat-o în perioada celei de-a doua jumătăți a secolului trecut. Valentin Gheorghiu a dezvoltat o impresionantă cultură a pianului; atât din punct de vedere stilistic, cât și în ce privește cultura sunetului, bogăția coloritului timbral, transparența, consistența acestuia. A fost un mare și original interpret al creaței lui Robert Schumann. Iar pe această direcție în mod special se poate aprecia că Valentin Gheorghiu a dispus și dispune
Valentin Gheorghiu la ceas aniversar by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8635_a_9960]
-
el aduce - iată o nouă variantă a cvadraturii cercului. Se întîmplă cu Anton Pann un lucru neobișnuit, întîlnit doar în cazul lui Alecsandri: plecînd prin definiție de la texte pre-existente, el își pune amprenta proprie rescriindu-le sau interpretîndu-le, conform unei stilistici personale. După cum forma poetică cea mai originală inventată de Alecsandri se găsește nu atît în ciclul Doine, cît în poeziile autentic populare, rescrise de poet după gustul său (Miorița este exemplul cel mai elocvent), tot așa și Anton Pann excelează
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
textului o sonoritate aparte: "O, răbdare sfîntă, baz mîntuitor,/ Liman de scăpare tu ești tutulor!/ Din copilărie tu mă-mbrățișași,/ La toată nevoia lupta-ți protejași". De obicei, o capodoperă cheamă pe alta. Aflat nu doar în deplinătatea mijloacelor sale stilistice, dar și în posesia unei conștiințe creatoare complet articulate, poetul se lansează în O șezătoare la țară într-un proiect de neobișnuită amploare, unde latura epică va juca rol important. Pentru prima dată, o mare cantitate de istorie, legende și
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
comunismului românesc, acest unidimensional Inventar... se arată a fi nu cea mai reușită - în nici un caz! -, dar cea mai fidelă. Fiindcă se ferește de tezaurizare și de expresivitățile căutate, fiindcă naratorul își cesionează, onest, biografia, fiindcă nici alegoria, nici broderia stilistică, nici conspiraționismul nu devin tehnici. Adică nu se profesionalizează pe liniile de forță impuse de temă. În limitele convenției cu care operează - și care e una a cine-verité-ului și a sacrificiului, după tiparul epocii - naratorul incert al acestui roman obține
Ceaușescu, biograf by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8646_a_9971]
-
ce să-i explici. "Acuma mă aflu în cer și vă scriu de pe lumea cealaltă ca să confirm ceea ce am știut dintotdeauna - că viața e veșnică". Repetă din nou fraza aceasta care, trebuie s-o spunem răspicat, e prostească, bombastică și, stilistic, agramată. Oftă din rărunchi, privind în jur. În "camera cu șemineu", era curat, plăcut. În jurul ei totul era strălucitor - și geamurile, și vasele, și sufletul, și gândurile. Doar viața spirituală fusese pierdută. - E timpul prietene, e timpul să terminăm cu
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
pare o succesiune de fragmente înrudite, de încercări preliminare, în vederea conceperii unei viitoare mari opere, rămasă însă nescrisă. Prin hazard biografic, aceste însemnări au astăzi pentru noi valoare în sine. Paginile lui Russo relevă o dominantă tematică asociată unei dominante stilistice, amîndouă la fel de vizibile. Pe de o parte, obsesia timpului, detectabilă pretutindeni și avînd un sens clar - regretul pentru dispariția Moldovei patriarhale și arhaice. Luptător pentru progres, participant la Revoluție și convins de inevitabilitatea europenizării noastre, prozatorul Russo este însă un
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
spui drept, răsipirea cea iute a trecutului mă umple de jale". în aceste două fraze din prima pagină a Studiei moldovene se află concentrat tot programul operei ulterioare a prozatorului. Am pronunțat de mai multe ori cuvîntul fragment; el definește, stilistic, proza în cauză. Nu e vorba doar de consecința unui anumit regim creator, ci de principiul estetic care îl distinge pe Russo de ceilalți pașoptiști - cultivatori ai unei fraze raționale și articulate. La Russo, fragmentarismul coboară pînă în miezul sintaxei
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
miezul sintaxei. Punctele de suspensie - iată semnul lui de punctuație preferat! Fraza sincopată, cu respirație scurtă, a prozatorului moldovean, aparent incapabil să-și ducă gîndul pînă la capăt, ne frapează de la primul contact cu textul. Transformată într-un prelungit legatto stilistic, cum i s-a spus, asemenea frază îl solicită direct pe cititor, asociat parcă la producerea ei și angajat să suplinească imaginativ spațiile albe, colaborînd direct cu autorul. La toți pașoptiștii, problema limbii, precum și implicațiile estetice legate de viziunea lor
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
în realitate o compoziție greoaie și incoloră. Inspirată de artificioasa Paroles d^un croyant a lui Lamennais, compunere ce s-a bucurat de o incredibilă și nemeritată glorie europeană, poema lui Russo rămîne astăzi notabilă doar printr-o anumită performanță stilistică. Deși preia schema simetrică și obositoare din Paroles d^un croyant, Russo o umple cu substanță locală, apelînd la turnuri de frază arhaice, la regionalisme, și prezentîndu-și opera drept un manuscris "găsit într-o mînăstire": încă o dovadă de arhaitate
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
de frază arhaice, la regionalisme, și prezentîndu-și opera drept un manuscris "găsit într-o mînăstire": încă o dovadă de arhaitate! în contrast cu fraza metronomică și cu kitsch-ul biblic al lui Lamennais, autorul român exploatează propria sa inovație sintactică, numită legatto stilistic. "în vremea veche... de demult, demult... ceriul era limpede... soarele strălucea ca un fecior tiner... cîmpii frumoase, împrejurate de munți verzi, se întindeau mai mult decît putea prinde ochiul... păduri tinere umbreau dealurile... turmele s-auzeau mugind de departe... și
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
de George Enescu). Ideea - salutară în sine - a fost preluată și de către organizatorii edițiilor de după 1989. S-a instituit astfel o tradiție din a propaga creațiile compozitorilor români, cu scopul de a face cunoscute oaspeților străini preocupările și tendințele lor stilistice, formale, estetice, oferind în același timp oportunitatea unei evaluări comparative a artei autohtone și a situării ei cât mai exacte în contextul european al epocii. Destinul pare să-i fi dat câștig de cauză lui George Enescu. La 110 ani
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
pianista Claire-Marie Le Guay - în program lucrări de Jacques Ibert, Arthur Honegger, Maurice Ravel, Darius Milhaud (ora 17,00); nici concertul Filarmonicii din Londra, cu dirijorul Vladimir Jurowski și pianista Anika Vavic, care au prezentat o suită de lucrări diverse stilistic, de Rimski-Korsakov, Prokofiev, Bruckner (ora 19,30), după cum nici Concertul de la miezul nopții (ora 22,30) dedicat de Christian Zacharias lui W.A. Mozart, la pupitrul Orchestrei de cameră din Lausanne nu putea fi ignorat! Ziua de 15 Septembrie a
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
care-l mai percepusem, în toată autenticitatea și splendoarea lui, în cuplul pianistic Daniel Barenboim/ Radu Lupu, dar și în cealaltă ipostază a celor doi, aceea de dirijor/pianist. Formația olandeză nu și-a dezmințit noblețea sonorității, precizia în respectarea stilistică a partiturilor, frazarea generoasă, muzicală, minuțios cizelată acum de plasticitatea gesticii dirijorale a lui Mariss Jansons. În Concertul nr. 3 pentru pian și orchestră în do minor de Beethoven, Emmanuel Ax a învins materia sonoră, șlefuind-o aidoma unui sculptor
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
de copii Radio pregătit de Voicu Popescu. Într-una dintre cronicile apărute în Ziarul Festivalului Internațional ”George Enescu” spuneam că printre atu-urile ediției din 2013 s-a numărat, fără-ndoială, felul în care au fost asociate lucrările în funcție de afinitățile stilistice, ideatice sau de ethos dintre ele. Deși în general concordanța a fost respectată, au existat totuși câteva situații în care principiul nu a mai fost respectat cu strictețe. Mă refer bunăoară la primul concert al Orchestrei Simfonice Naționale a Radiodifuziunii
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
spălăcește (ca în Concertele pentru vibrfafon și percuție de Ney Rosauro și Emmanuel Sejourne). Iar atunci când a reușit să devanseze divertismentul, muzica s-a poticnit în fața obstacolului ce l-a constituit nesiguranța propriului eu, indecizia de a opta pentru congruența stilistică (așa cum s-a întâmplat cu Uneven Souls de Iovan Zivkovic). A fost ca într-un "Game" la tenis, în care jucătorii, în special Alexandru Matei și Alexandru Anastasiu, au servit impecabil mingea, dar substanța din care aceasta a fost făcută
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]
-
prin profesionalism, prin respect față de cerințele partiturii și printr-o exprimare sinceră și elevată.. În Sonata pentru vioară și pian op. 19 nr. 1 de Constantin Silvestri, Raluca Voicu- Arnăuțoiu și Manuela Giosa au reușit să întruchipeze cu măiestrie particularitățile stilistice, ce îngemănează spiritul improvizatoric cu știința componistică, specifice autorului. Lucrarea de mare complexitate a dezvăluit capacitatea interpretelor de a evoca subtil toate detaliile legate de formă, de a contura imagini nuzicale pline de fantezie și vitalitate, de a valorifica plenar
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
mare expresivitate și virtuozitate a flautistei, precum și fantezia și rafinamentul celor doi pianiști (care au evidențiat calitățile orchestrale ale instrumentului). Interpreții au abordat partitura cu profesionalism și măiestrie, reușind să valorifice original fiecare detaliu în parte și să confere unitate stilistică unei lucrări alcătuită din fragmente. În continuare, duo-ul pianistic format din Corina Răducanu și Eugen Dumitrescu a prezentat 6 Dansuri românești din Transilvania opus 4 nr. 1 de Constantin Silvestri. Preocupat de valorificarea folclorului național, compozitorul schițase în anul
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
propria-i mișcare independentă cu o libertate ce trece dincolo de limitele barelor de măsură”. Cele trei piese intitulate Marș, Lullaby și Vals au prilejuit muzicienelor posibilitatea de a-și etala convingător propriile calități, de a valorifica bogăția conținutului și varietatea stilistică a partiturii, de a realiza numeroase contraste dinamice, agogice și de expresie. Lucrarea lui Britten a evidențiat calitatea, măiestria și omogenitatea duo-ului alcătuit din distinse cadre didactice, care predau disciplina muzică de cameră. Colaborarea armonioasă a celor două interprete
Centenar Silvestri-Britten by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/83957_a_85282]
-
alții afirmați ulterior și angajați la diverse publicații) precum și vreo 15 colaboratori de peste hotare. Ziarist experimentat, spirit deschis, Deaconu a încercat să nu aplece revista spre un gen sau altul, ci să pună echitabil în pagină articole despre toate tendințele stilistice, pentru toate gusturile și vârstele. Există titluri interesante de rubrici, avem articole complete - nu doar scurte note, fotografii la calitate acceptabilă (marele of al revistelor de atunci), poster, cronici de disc, calendar, interviuri, știri, totul bine și atractiv aranjat în
Publica?ii rom?ne?ti cu profil muzical (I) by Florin - Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83956_a_85281]
-
Prudenta diversitate De câteva decenii, diversitatea sonoră, sub multiplele sale aspecte (diversitate formală, stilistică, atitudinală etc.), a început să rețină atenția analiștilor. Cu toate acestea, problemele teoretice globale pe care le ridică, atât la nivel metodologic și epistemologic, cât și din punct de vedere estetic și etic, nu par să fi făcut obiectul vreunui
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
ca realitate de neocolit. Anumite conflicte există și ele nu pot fi soluționate decât dacă se creează sisteme de reglementare bazate pe pluralism atitudinal. Numai așa vor putea fi gestionate efectele multiplicității în plan estetic și va fi prezervată pacea stilistică atât de precară și de instabilă. Chestiunea esențială este cum să facem să coexiste în mod armonios muzici ale căror valori, proiecte și interese sunt diferite, dacă nu chiar opuse. Miza este enormă pentru că discutăm despre însăși supraviețuirea unor categorii
Prudenta diversitatea by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83974_a_85299]
-
și Lugoj, sub conducerea lui P. Oschanitzky, etc.), începând cu anul 1990, corala lugojeană, structurată ca o formație vocală camerală (alcătuită, în cvasiexclusivitate, din profesioniști), s-a dedicat abordării unui repertoriu românesc și universal reprezentativ pentru marile epoci și arii stilistice, de la muzica renascentistă la muzica psaltică bizantină, de la capodoperele muzicii clasice și romantice la limbajul modal și neomodal al creației corale moderne și contemporane (D. G. Kiriac, Sigismund Toduță, Alexandru Pașcanu, Tudor Jarda, Adrian Pop, Valentin Timaru, Doru Popovici
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
de Bizet, au stârnit aplauzele publicului. Aron Cavassi are bucuria de a cânta, este carismatic, conexiunea dintre el și cei din sală se face imediat. Este bine pregătit tehnic, are deprinderi corecte și este clar că e stăruitor în studiu. Stilistic diferite, lucrările au fost bine conturate - violonistul a știut să releveze epocile din care provin. Sonata de Brahms, capodoperă camerală dintre cele mai complexe, a conturat romantismul tânărului violonist, ce a fost susținut cu discreție de Clementina Ristea-Ciucu. Sonata de
În Salonul de muzică al Muzeului Național ”George Enescu” by Ecaterina Stan () [Corola-journal/Journalistic/84104_a_85429]
-
percuție, xilofon, reuniți în grupul „Trigon” aplaudat ani de-a rândul în țări de pe mai multe continente. Cele două prezențe scenice din Bulgaria și Republica Moldova s-au impus prin diversitate, policromie timbrală și insolit expresiv, ilustrînd în chip sesizabil egida stilistică atotcuprinzătoare ethno-jazz. Recitalurile propriu- zise nu au însemnat însă singurele tentații ale acestei sărbători muzicale: în Clubul „ArtCAFE-La SCENA” de la Casa Avramide au fost oferite fanilor de către subsemnatul (și prezentator al Festivalului) și de Virgil Mihaiu expunerile ilustrate video și
DOBROJAZZ 2014 by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84115_a_85440]