38,669 matches
-
decît celelalte trei ("Părinți și copii", "Cupluri ciudate" și "Neprevăzutul"), s-a ales și Marele Premiu: Dayim ("Unchiul"), regizat de turcul Tayfun Pirselimoglu. Un film tandru situat undeva între Arizona Dream și Micul prinț, al cărui principal merit e că strînge în 14', fără aerul că ar înghesui secundele unele într-altele, o poveste densă pe care o vedeam la fel de bine și într-un lungmetraj: cea a unui bărbat ciudat - văzută cu ochii nepotului său de 11 ani - care niciodată nu
Cinematograful în Evul Mediu by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/16881_a_18206]
-
Iulia Popovici În spaniolă, frunza și foia de hârtie poartă celași nume - hoja; niciodată însă n-am avut mai intens sentimentul acestei strânse legături decât în momentul în care paginile cărții pe care o citeam au zburat dintre copertele ce abia le ținuseră până atunci. Volumul în cauză, apărut la Deva în condiții grafice cel puțin îndoielnice, este cel de-al doilea de
Un poet despre poeți by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16909_a_18234]
-
în localități uitate de Dumnezeu și greu de găsit pe hartă, unde se văd silite să le asfalteze și să tragă canalizare. Deși pot dovedi că le-au construit din salarii și cu o înspăimântătoare economie de materiale, din vremi strânse în bătătură, precum și prin contribuția soției, directoare la mai mult S.R.L.-uri, noii și nemulțumiții proprietari preferă să tacă. Dar sângele le clocotește în vine. Stresul omului bogat e, se știe, îngrozitor. Îndestulate conturi la bănci îndepărtate anunță doar un
Feluritele chipuri ale nemulțumirii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16943_a_18268]
-
în cuvintele lui Virgil Nemoianu. Încercând o prezentare exhaustivă a realității americane actuale, revista radiografiază câteva elemente definitorii pentru spațiul american, din domeniul societății civile, al climatului politic și mentalităților, fragmente din literatura actuală la care se adaugă câteva eseuri strânse sub titlul "20 spre 21" ce vorbesc despre viitorul acestei lumi în metafora vitezei. America în postistorie, în postmodernitate și cyberworld, pândită de pericolul krahului informatic și exportând o artă ce anulează criteriile tradiționale de selecție valorică, America obsesiei conceptului
Metafora viitorului by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16983_a_18308]
-
electroencefalograma victimei unui accident mortal. (Două persoane, plus Manuela.) Graficul apare pe ecranul unui monitor, și se imprimă pe o hîrtie care alunecă la infinit. Manuela e îmbrăcată în pantaloni largi, cu o bluză verde, poartă saboți și are părul strîns la spate. Are un aer obosit. O muzică discretă și intimă îmblînzește zgomotele sălii și creează o atmosferă de tandrețe și mister. B. Biroul Centrului Național de Transplanturi. Manuela intră în birou. Deasupra ușii apare inscripția "Coordonarea transplanturilor". Pune graficele
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
Gheorghe Grigurcu 1. Poezia lui Paul Vinicius stă sub semnul sociabilității. Aceasta înseamnă că poetul evită a rămîne singur cu sine, preferînd contactul strîns cu oamenii, cu faptele, cu obiectele, care dau versurilor sale o densitate materială intrinsecă. Dacă la unii poeți înregistrăm o îngustare a cîmpului liric, fie printr-o opțiune obsesională, fie prin abstractizare, aci, dimpotrivă, ne întîmpină lărgimea, cuprinderea, cultul concretului
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
naivului. O construcție aiuritoare se ridică pe nisipuri mișcătoare. Pînă și abilul său arhitect, Krecinski, este amețit de creația sa și uită că baza este un balon de săpun. Jucător de cărți, courreur, om de lume cu maniere fine, Krecinski, strîns cu ușa datoriilor, nu mai are decît o unică soluție: căsătoria cu o tînără fată, inocentă și amorezată lulea. Atît piesa, cît și spectacolul - poate chiar într-un mod mult mai tranșant - pun față-n față două lumi: cea înțepenită
Krecinski se însoară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17006_a_18331]
-
ceva oarecum asemănător cu ceea ce făceau francezii secolului al XIX-lea, care nu erau deloc sensibili la noua filosofie dezvoltată de Kant și Hegel. Căci Hegel e cel care a oferit o explicație generală a artei, în relațiile ei foarte strânse, nu doar cu căutarea divinității, ci chiar cu construirea lui Dumnezeu - Dumnezeu hegelian fiind unul în devenire... Pentru Hegel totul se oprește practic la Renaștere. Hegel vede în Natură modelul pe care artiștii trebuie să-l urmeze necondiționat. Este o
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
cu căutarea divinității, ci chiar cu construirea lui Dumnezeu - Dumnezeu hegelian fiind unul în devenire... Pentru Hegel totul se oprește practic la Renaștere. Hegel vede în Natură modelul pe care artiștii trebuie să-l urmeze necondiționat. Este o corespondență foarte strânsă între interioritatea umană și modelul Naturii... ...ceea ce e, totuși, destul de grav în estetica romantică, în special la Hegel, este afirmația, pe care n-o mai făcuse nimeni înainte, că arta e superioară Naturii. Eu cred că e ceva extrem de grav
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
subsemnatul inventase chiar și un joc. Ne întîlneam la un colț de stradă și porneam de acolo urînd: " Vine furtuna, vine furtuna!" Și, într-adevăr, în cîteva minute se adunau norii. Știam prea bine că în mine există o legătură strînsă între cuvintele pe care le rosteam și puterile de care am pomenit. (...) Rămîneam acolo pînă plecau toți și atunci o porneam și eu. Nu mă grăbeam, dar în momentul în care închideam ușa după mine, începea și ploaia: cu tunete
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
a se compune în imagini (imaginile reprezentînd un soi de mitologie a vieții trupești, cutezător ascendentă spre propria-i izbăvire estetă). Materia utilizată e suculentă aidoma unui fruct copt, scurgîndu-se, precum un lichid, printre degetele celui ce încearcă a o strînge în pumni: "din sînii desenați cu stîngăcie pe varul/ adăposturilor curge lapte îndoit cu nisip" (Sînt un popor neguvernabil). Sau: "Dar nu se aude nimic. bat tunurile dintre/ pleoape" (Războiul continuu). Sau: "văd cum zidurile/ se strîng/ ca un pumn
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
încearcă a o strînge în pumni: "din sînii desenați cu stîngăcie pe varul/ adăposturilor curge lapte îndoit cu nisip" (Sînt un popor neguvernabil). Sau: "Dar nu se aude nimic. bat tunurile dintre/ pleoape" (Războiul continuu). Sau: "văd cum zidurile/ se strîng/ ca un pumn de flăcări într-un felinar/ amenințînd întunericul/ stau cocoșat și însămînțez cu sînge/ acest trup/ însămînțez cu verbe poezii care s-au/ pietrificat sub greutatea contradicțiilor" (Dicționarul cu vorbe deșarte). Sau: "jilave dealuri gata să se surpe
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
soluție în fața capitalismului (Cristian Preda - Insula România), din situația evreilor din Moldova pînă în perioada interbelică și "ieșirea din ghetou" prin educație și competitivitate economică (Lucian Nastasă - Educația școlară la evrei și "ieșirea din ghetou") și, în granițele ei bine strînse, insularizarea imaginii lui Ceaușescu în producțiile plastice oficiale și evoluția cultului Conducătorului (Adrian Cioroianu - Ceaușescu pe insula culorilor. Construcția unicității în plastica "omagială" românească). Chiar în carte se trasează o zonă de insularitate în apa nediscutată a privirii europene asupra
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
Marin Preda, (Editura Amarcord, 1999) cartea pe care d-na Mariana Sipoș a consacrat-o împrejurărilor dispariției scriitorului, după ce a dat de urma proceselor verbale, declarațiilor și celorlalte din Dosarul nr. 1595/II/ 1980 de la Procuratura București și după ce a strîns numeroase alte informații, documente, interviuri etc., unele din arhiva SRI, pe care le-a prezentat într-un serial de la TVR din 1998. Nu e deloc o lectură plăcută. Multe lucruri sînt insuportabile, certificate medico-legale sau fotografii. Cartea ne obligă să
"...Sînt un om terminat" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17066_a_18391]
-
cu adevărat o comedie savuroasă, structurată pe lanțul clasic ale qui-pro-quo-uri, cu un ludic conținut, nu gros și ostentativ, reușind să nu alunece în facil, în manierism, eliminînd seria de trucuri ieftine care să stîrnească rîsul cu orice preț. Cafeneaua strînge laolaltă oameni, povești, istorii mărunte, afaceri, soluții pentru existență. Încurcăturile provocate nu sînt altceva decît sarea și piperul, ieșirea din rutină și plictis. Cafeneaua, hanul altor secole, devine martorul întretăierii unor destine, dedublărilor mascate sau nu, agitate din cînd în
Pe balerină o întreține Contele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17076_a_18401]
-
liberă după Michel Tournier. Frustrările de handicapat ale unui funcționar specializat în scrisori injurioase pentru procese de divorț dispar în grotesca aventură cu o Anita Ekberg de astă dată gulliverniană, nu felliniană. Pachidermul feminin demn de analize jungiene va fi strîns de gît, protagonistul încercînd apoi să-și recapete candoarea, organizînd împreună cu o trapezistă mignonă un spectacol de circ în exclusivitate pentru copii. Despre abisurile subconștientului își propune să se ocupe folosind chiar genul incriminal - snuff movie - Lucrare de diplomă (Spania
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
net caracter mafiot" ("România liberă" = RL 2456, 1998, 1); "susținătorii statului mafiot" (RL 2476, 1998, 1); "o contrabandă în sfera mafiotă" (RL 2459, 1998, 3); "o structură de tip mafiot" (ib.) - cît și ca substantiv - "micii întreprinzători din Bulgaria au strîns rîndurile împotriva 'racket'-erilor, mafioți care percep 'taxe' de protecție" ("Evenimentul zilei" = EZ 336, 1993, 5); "Mafiotul brăilean Crăcănatu a fost atacat cu gloanțe" ("Libertatea" 1784, 1996, 24). A apărut chiar derivatul mafiotism, semnalat de Adriana Stoichițoiu, înregistrat în cea
Mafiotic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17109_a_18434]
-
Iulia Alexa ...Și recomandarea de a citi o carte de versuri bune, aparținând poetului timișorean Adrian Bodnaru. Strânse într-o ediție de excepție din punct de vedere grafic, oferind cititorului și plăcerea de a avea în mână o astfel de carte, poeziile lui Adrian Bodnaru se cristalizează în cicluri tematice ce stau sub semnul unei matematici a experimentului
Toate drepturile rezervate... by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17124_a_18449]
-
mai vechi scos la iveală abia acum. Din păcate, din lașitate sau din frica zilei de mîine, actorii n-au forțat discuții directe și lămuritoare cu direcțiunea, lăsînd lucrurile să mocnească, sau au șușotit pe la colțuri. Inoperant. Nemulțumirile s-au strîns. Sigur că nu întotdeauna un șef este agreat și că, mai ales într-un teatru, acesta nu poate mulțumi pe toată lumea. Nici nu are cum și nici nu cred că trebuie să o facă. Un fapt este cert într-o
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
Lumea înota prin noroiul gras, noroiul bărăgănean, cel mai fertil noroi din lume. Se zvonea că, în onoarea acelei zile de vară, însuși vulturul de pe monument ar fi scos un cloncănit în așteptarea marelui împărat. O mulțime de oameni se strânsese în centru, printre care și trei invalizi de război, unul șchiop, cu cârje, ceilalți doi cu câte un braț lipsă, dar toți cu dicorății pe piept. În fine, cineva de pe strada principală, acolo unde ea face un cot, în colț
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
Bârna, Marian Victor Buciu, Ramona Malița și Marius Miheț, un admirabil M. Zaciu - Homo viator de Virgil Podoabă și, mai ales, subtitlul comentariu al Doinei Curticăpeanu pe marginea unei cărți de Marcel Corniș-Pop de la Fundația Culturală Română, în care sînt strînse rezultatele unui experiment academic american pe tema povestirii lui H. James Desenul din covor. Cronicarul s-a și pus în mișcare să găsească Tentația hermeneutică și rescrierea critică în traducerea Corinei Tiron. * Ultimul număr din EUROPHORION apărut sub conducerea regretatului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
Groud și Vava Ștefănescu în acea zbatere continuă a individului cu el însuși, cu celălalt, cu lumea. Efortul materializat în transpirația protagoniștilor lasă urme pe covorul scenei. Urme palpabile, concrete, dar efemere ca și teatrul. Durează un moment, apoi se strîng și dispar. Ce urmează? Uitarea. În valuri. Ca cele ale mării care vin și pleacă regulat și șterg pașii sau desenele de pe nisip, lăsînd mereu locul curat pentru alte și alte treceri, mărturii, creații. Ca în teatru. Ca în viață
Revoltă sau abandon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15832_a_17157]
-
de sălbatică, îl ține pe micul meu Șerban încuiat la Miclăușeni! Pe el care iubește atât societatea! Deloc frumoasă, cert, dar cu rasă, soția lui Șerban. După ce și-a ajutat mama să-și ia de jos ghemul și să-și strângă tricotul, Catrina aprinde pentru fiecare musafir o lumânare metodic pregătită pentru asta, pe o etajeră din hol, și ne urează amabil noapte bună: sunt acestea purtări de femeie care are un secret ascuns în viața ei? Totuși... pe când la lumina
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
o replică în miniatură a turnulețelor, crenelurilor, rozetelor și ogivelor din construcția principală. Trist mausoleu jucărie, de culoarea plictisului, unde se precizează și se perpetuează, vai! ceea ce te derutează aici, în timp ce, din toate părțile te năpădește desișul copacilor și te strânge zidul care înconjoară Miclăușenii. Să fugim! Să fugim! Să ne găsim refugiul sub cerul nesfârșit, să bem și să prindem viață din apa stelelor și vibrația spațiului de la Tescani. Tescani, 8 Octombrie La vila Meri, aer curat, molcom soare de
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
suntem mulți sub acest acoperiș drag: Nellie, Max, soțul ei, cei doi copii ai lor și cu mine, de culcat, de hrănit și de distrat. Mihai și vărul meu. St-John locuiesc la Mama, în căsuța de pe malul râului. Ți se strânge inima, te simți mișcat de solicitudinea lui Dovie, când te gândești la infernul din care vine și în care se va întoarce deîndată ce se vor fi scurs cele cincisprezece zile de permisie. Atenția lui mi-a strâns întotdeauna inima
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]