13,648 matches
-
Îmi place să aud acest lucru din gura ta, spuse Victor. Tu meriți mult mai mult, încercă el să pluseze cu bună știință. Punea în toate cuvintele vânturi prielnice, ca pânzele corăbiei în care o îmbarcase pe fata aceasta să străbată pe Mările Speranței. Lăsă că se înțelege că planurile lui nu se opresc aici. - Dragul meu soțior, mie nu-mi trebuie nimic mai mult. Dacă te am pe tine, am totul, voi ea să l asigure că simțea din plin
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
totul, dragule, și-l îmbrățișă. I se alătură și Mihăiță care, ca un mânz nu se depărta niciodată de părinții lui. Abia stăpânindu-și emoțiile, Ina introduse cheia în ușa de la intrare. Uimirea ei nu se putea cristaliza în cuvinte. Străbătu încăperile, deocamdată goale, dar care și așa respirau o eleganță demnă de opera unui inginer constructor. Era mândră de soțul ei. Când vor veni părinții să-i vadă opera, vor conchide că Alex a câștigat nu numai bătălia, ci chiar
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
să însoțească trenul cu focoasele periculoase. Nu mai puține aprecieri, șefilor acestora, și, chiar, întregului sistem. Cu asemenea vigilență, dragii mei domni, poftiți, cu toții, cât mai rapid, la podiumul de decorare! Hai, încolonarea! Altă cale nu e Sinistră veste a străbătut iute orașul, stârnind: ba groază, ba umor, ba neluare în seamă. Elena; statuia vie a însăși dreptății, cinstei și corectitudinii; Elena, deci, să fie arestată pentru crimă?! De necrezut! Cum, de necrezut, dacă domnișoara, în etate de un sfert de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
oamenii, căruia, atunci când i-a sosit chemarea de pe urmă, s-a pus, docil, nu a mai crâcnit, și s-a dus. Acum, nu mai era mult, până să ajungă la poarta cimitirului. Încă un popas, după care, mai avea de străbătut, ultima porțiune de drum.În fața gropii, întregul cortegiu se oprește și preoții mai fac o cântare. După care, se pregătesc, toți cei în a căror sarcină cădeau acestea, să-l coboare în mormânt. Un preot observă ceva care i se
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
vântul pe valurile mării, s-au aprins iute, s-au îndrăgostit, cum se zice, la prima vedere, și, de-aici până la constituirea unei noii familii, n-a mai rămas nici un pas. Bucățica aia de pas, care a mai rămas de străbătut, s-a consumat pe calea dintre România și Austria. Fata, i s-a destăinuit, simplu și firesc: eu, ca avere, mă am pe mine. El: eu, ca podoabă, mă am pe mine. O facem? O! Aici, la mine, ori, acolo
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cât de cât, dulce, ca o pisică permanent cu ghiarele scoase și cu dinții rânjiți. Asta l-a și făcut s-o lase pustiei, și el să se ducă-n lume. Cu milioanele-n spinare, în spinarea băncilor, evident, a străbătut multe căi, până ce s-au agățat, el de ea și ea de el, s-a agățat, zic, de o nemaipomenită dulcinee. La asta, a durat, până iau ieșit la iveală hachițele, două zile. În cea de a doua zi, cum
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ar fi înțeles. Ar fi avut fizionomia unei vechi cunoștințe, dar n-aș fi fost eu, nici măcar o părticică din mine. În ochii mei, lumea lua aspectul unei case pustii și triste și eram răvășit de ideea că trebuia să străbat toate încăperile unui astfel de domiciliu. Treceam din una în alta, dar, ajuns în ultima, când m-am găsit față în față cu târfa, în spatele meu, ușile al căror prag îl trecusem se reînchiseră de la sine; singure umbrele tremurătoare ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
e o emblemă falică, simbol al lui Șiva. Un fel de chitară. Batistă pătată de sânge, pe care tinerii căsătoriți o arată, după noaptea nunții, ca probă a virtuții lor. Remedii de uz curent în medicina persană tradițională. Râul care străbate orașul Rey, astăzi, Șăh Abd-ol-Azim. Narghilea. Masă joasă acoperită cu mai multe covoare atârnând până jos; în felul acesta, reține căldura unui recipient metalic de încălzit, plasat sub acest dispozitiv. Prima haină a nou-născutului, care se schimbă după o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
misteriosul Centru al Scrisorii pierdute, care trimite mesa jele pe sîrmă, ignorînd alegerile locale și trimite candidatul lui decrepit, neluînd În seamă opțiunea electorală a orașului de munte). Bune parantezele Sistemului : conțin idei regizoral/scenografice ( „Ics caută cu privirea, apoi străbate labirintul pînă În partea opusă, unde este ghișeul 10. CÎțiva metri pînă la el sunt scăunele care simbolizează oameni ce stau la rînd. Locul este Îngust, Ics simulează lipsa aerului, Își face vînt cu palmele. Se așează ultimul. La cîteva
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
de salam care, mmm!, mulți o să se înscîrboșească la faza asta, dar consemnez cu sinceritate totul mi-a trezit o poftă nebună. Poftă pe care mi-am și satisfăcut-o, na! Mult mai mulțumit și încrezător în forțele mele, am străbătut grădina din fața blocului și am traversat iute aleea, îndreptându-mă spre parcare. O pereche, ăia de la patru, tocmai se urcau într-un automobil nou-nouț și scumpișor foarte. Ce chestie! Să stai într-un apartament de două camere în Balta Albă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Masa adevărată - pe așezate, cum se spune - însoțită de ceva udătură și niscaiva polojănii de-ale lui Pâcu era cea de seară, la întoarcerea de la târg sau la dus spre târg, când drumul era greu și nu reușeau să-l străbată într-o singură zi. La vreme rea, tot greul cărăușilor era până la ieșirea din pădure. Acolo își dovedeau ei iscusința și conducătorii lor vrednicia... Toate mergeau bine până ce se nimerea să tragă o ploaie răzbită sau o ninsoare din cele
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cum se spune - pentru că ceea ce câștigam pe asemenea porțiuni de drum pierdeam pe cele pline de nămeți până la brâu. Urmăream cu mare grijă însă copacii de pe marginea drumului, știuți de mine. Și eram tare mândru de calea pe care o străbătusem. Soarele deși nu încălzea, îmi veghea drumul de acolo de sus. „Ține-o Doamne tot așa, că acușica-i calea jumătate” - gândeam eu călcând omătul voinicește. Coboram deja valea spre gârla Pascăriilor. Din spate, zăpada viscolită mi se ridica nefiresc
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pătrundă frigul. Toate încercările mele de a înainta cât mai repede s-au prefăcut însă într-un adevărat chin. Numai soarele nu avea nici o opreliște și cobora înspăimântător de repede spre asfințit. Acum era deja pe la chindie și eu nu străbătusem nici jumătate din cale. În mintea mea, noaptea venea mai repede decât cea reală, pentru că m-am trezit întrebându-mă: „Dacă mă prinde noaptea pe drum și nu mai văd pe unde să merg?... Dar dacă...Doamne!!! îmi ies lupii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
urechea ciulită și privirea încordată, pentru a prinde cel mai neînsemnat zvon sau a zări cea mai palidă umbră... Ia ascultați! Parcă se aude un strigăt - a dat alarma Cotman. Toți și-au încordat auzul. În cele din urmă, a străbătut până la ei un fir de glas ca o adiere doar: „...țăăă!...oaneee!” Și din nou mai aproape parcă: „...truțăăă!...Ioaneee! ... iți-văăă!” Aista-i glasul lui Iordache - a dedus Mitruță. Ceva nu-i la locul lui. Eu zic ca lângă boi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cu felinarul în mână, Cotman a pornit-o înainte. Din când în când, ridica felinarul și, clătinându-l dintr-o parte în alta, întreba cu glas înalt: Iordacheee! Ne vezi? Unde ești? În cele din urmă, glasul lui Iordache a străbătut până la ei cu claritate: Așteptați măăă! Nu vi se pare că glasul vine din gârlă? - a întrebat Mitruță. Ai dreptate. Să-i facem semne, ca să vină încoace. A mers greșit... Și mă întreb de ce se aude doar glasul lui Iordache
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
bătut... Într-o clipită noi ne-am și văzut acasă! Doar avem cai buni de șa, Pâcule! Nu mârțoage... * Pe când noaptea își aduna în poală pulberea de stele grăbindu-se să se afunde în cele mai ascunse cotloane, doi călăreți străbăteau șleaul în trap săltat. Priveau mândri înainte, furându-se din când în când cu coada ochiului pe sub borul pălăriei... Struneau caii din dârlogi ca niște adevărați cavaleriști! Dacă îi priveai mai de aproape însă, băgai ușor de seamă că nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Voi vorbiți? La cât mâncați, aveți deja gravitație“, se stropși un francez. „Ahaa! Vă luați de chestii fizice? Ei bine, voi n-ați câștigat niciodată un război! Nici măcar cu nemții!“ urlă turbat Elvis. La aceste vorbe, un murmur de surpriză străbătu partea europeană. Ca pălmuit, Napoleon se dădu Înapoi un pas, căutând nesigur un sprijin În spate, unde doi industriași germani Își dădeau coate, râzând În pumni. — Ce-ai spus? Ce-ai spus? Îngăimă Împăratul. — Fără noi, pe urmașii tăi i-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mașina, proiectate pe ecranul luminos al parbrizului, ca atunci când, la cinematograf, o persoană de pe rândul din față se ridică În picioare, devenind astfel mai vizibilă și mai vulnerabilă decât dacă ar sta dezbrăcată În bătaia reflectoarelor. Când caroseria a fost străbătută de acel tremur ușor care anunța repornirea motorului, ea și-a Înălțat din nou privirea spre oglinda retrovizoare. I-am zâmbit. A făcut un gest de scuze cu brațul drept, apoi a tras din țigară. Deja Între noi se instalase
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
acea diferență făcea praf tot sistemul lui de valori. Acum Însă, ceva Îi spunea că totul se va schimba, iar această forță l-a prins de epoleți și l-a ridicat În picioare. Un flux neobișnuit de energie l-a străbătut de la stânga la dreapta, transmițându-i clarviziune și inspirație, smulgându-i un fluierat autoritar. Minune! Ca la un pocnet de bici, mașinile au tresărit, luând aminte la gesturile-i ferme, de parcă În polițist ar fi văzut nu omul pe care
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nevoia să-și proptească talpa Într-o pedală ori să-și sprijine buricele degetelor pe un buton. E Însă capabil acest stupid ansamblu de molecule să facă un calcul mai complicat de 8×9 fără ajutorul unui computer? Poate el străbate trei kilometri fără a se urca Într-un automobil, tren sau avion? Își mai poate pregăti hrana zilnică fără cuptorul cu microunde? Poate rezista, la Începutul și la sfârșitul drumului, departe de incubatoare ori de aparatele care-l mențin În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și-a luat-o la vale. Câteva sute de metri, roata a mers cumpătat, mai admirând priveliștea, mai storcoșind o zmeură, dar apoi, pe măsură ce panta drumului se adâncea, a căpătat viteză. Și-a luat rămas-bun veselă de la șosea pentru a străbate un gard viu, aproape răsturnând-o pe bunicuța care culegea lucernă În spatele lui, a trecut ca o sălbăticiune prin porumbar, scoțând fulgii din păsări și iscând decolări de urgență, a ratat la milimetru ghizdurile unei fântâni, pentru ca, ajunsă În orășel
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Faptul că logodnica lui avea o comunicare specială cu lumea mașinăriilor nu l-a impresionat prea mult pe Silvio. Momentele fericite ale sărutărilor prelungi din micul automobil Ford rămăseseră mult În urmă, ca nodul de Început al unei ațe ce străbătuse de-atunci, condusă de acul Întâmplărilor, zeci de găuri mititele. Silvio, Împreună cu câțiva specialiști În electronică, taximetriști, macaragii, hackeri, vatmani, depanatori de aparate radio, bodyguarzi, montatori de cablu TV, lideri de galerie de fotbal, mecanici și ingineri, a format mișcarea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
corespunzător cu lăptișor de matcă, devine regină, or pe ea experiența o hrănise preferențial cu deliruri suculente, care-o extrăseseră dintre semenii banali, Înălțând-o la rang de Mare Preoteasă. Își făcuse o coafură care amintea de un velier și străbătea sălile de restaurant cu o cohortă de enoriași În siaj, pocnind din bici și ținând În mână un vilbrochen Împopoțonat cu câteva panglici, căruia Îi spunea Marele Arbore Cotit al Vieții. Acesta era principalul obiect de adorație, plus două moaște
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
c-ați auzit de mine, a glăsuit din nou prima. Sunt Vera Kuznețova, fosta soție a lui... — ...Dmitri Kuznețov, zis Demiurgul, am Întrerupt-o, fixând-o Însă pe cealaltă. Aceasta n-a spus nimic, dându-mi astfel timp să mai străbat o dată cu privirea cele două șosele, păstrând viteza legală, ba chiar Încetinind până la limita evitării oricărui pericol În zona În care dispăreau sub faldurile rochiei. — Gata, poți să le spui rebuturilor să iasă, am adăugat, văzând că nimeni nu spunea nimic
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
țigară În fața salonului, golănașii, dealerii de droguri din Caucaz, peștii și prostituatele ucrainene, plus hoții de mașini se amestecaseră cu noile categorii revărsate din centru, vânzătorii de organe artificiale, afaceriștii imobiliari care, În costume lucioase și cu serviete În mâini, străbăteau preocupați piața la toate orele zilei, târfele realizate În laborator astfel Încât să semene cu vedetele la modă, membrii crimei organizate care apăreau la sfârșitul lunii, În mașini negre și Însoțiți de două-trei gorile, ca să-și Încaseze sumele de protecție. N-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]