1,469 matches
-
arendează pământurile și întreprinderile “nerentabile “ la indicațiile unor străini de neam cărora le cântă osanale, unor arendași străini, spunând că asta se numește privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peșcheșul iar țara rămâne pe butuci. - Tu taci; - - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru că fiii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii și care le sunt meritele: - Un copil de 15 ani, român sportiv, este bătut de colegii de echipă
Petiție pentru Dacia, în loc de România. Câți au semnat și de ce by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/79547_a_80872]
-
-ți răpească legea ta și graiul tău / Au ajuns de-ocara lumii sub blăstămul cel mai rău. / Neam român, ridică-ți glasul, căci și cerul și pământul / Vreau acum să te-asculte, să-ți audă azi cuvântul. În cetatea cea străbună, ridicată de Traian, / Azi se-nalță a doua oară falnic vulturul român / Și cu ochii lui cei ageri spintecă văzduhul mare / Neamului român să-i pună nouă și mai largi hotare. Și acum, ca și atunci, din toate colțurile Transilvaniei
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
Totdeauna, de când istoria înregistrează în aceste locuri - pe care ni le-au consfințit tratatele dela 1919,- un popor și o limbă unitară, am sălășluit efectiv, am stăpânit și ne-am gospodărit pe noi înșine, cu datini și cu legi dela străbuni. Totdeauna,- dela civilizația agrestă a Agathirștilor din centrul Transilvaniei, până la creațiunile de civilizație de astăzi, din cuprinsul hotarelor ce le știm firești,- am trăit și ne-am desvoltat armonic,- e adevărat - fără sguduiri și fără valorificări răsunătoare de prestigiu și
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
românesc, Gherontie Cotore profilându-se în această perspectivă ca "om al luminilor". Scrisă sub formă catehetică, de întrebări și răspunsuri, cartea lui Cotore probează o cultură teologică temeinică, susținând ideea că Unirea cu Biserica Romei este o revenire la religia străbună sau, cum se spune în limbaj religios arhaic, la "legea strămoșească". Dacă în textul cărții istoricii literari și teologii au descoperit o adaptare a Catehismului din 1726 al lui De Camellis, apărut tot la Tyrnavia, introducerea și concluziile se caracterizează
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
vocii sale dictatoriale, exact pentru motivul pentru care n-am pentru Iliescu, astăzi, că nu-i "taie" pe baroni. Ce să fac, autoritarismul de orice tip îmi repugnă, oricât ar fi el de poleit cu litera de aur a "slovelor străbune". Îmi plac reformatorii, înnoitorii, contestatarii, și nu inșii care-ți dau cu sabia în cap pentru că așa au ei chef. Ștefan cel Mare a domnit patruzeci și șapte de ani. Despre el s-au scris multe și se țin minte
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
Palatul Copiilor și Casa de Cultură a municipiului Timișoara organizează un spectacol în data de 1 Iunie, în Parcul Rozelor. În prima parte a acestuia, între orele 16-18, vor avea loc festivitatea de premiere și Gala laureaților Festivalului folcloric „Vetre străbune”, după care vor evolua formațiile artistice ale Palatului Copiilor, urmate de formațiile de juniori ale Casei de Cultură a municipiului Timișoara și de alte formații de copii și tineri. Tot în Parcul Rozelor va avea loc și un concurs de
Agenda2006-21-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284982_a_286311]
-
un buldozer/ și-a luat-o cu el prin sat/ chitită pe demolat"... ceea ce, evident, a stârnit populația din Scăieți la înjurături "de parastas, de patrafir și de prescură/ și ce le-a mai venit la gură,/ cum cere datina străbună": "Fă, îți dezafectăm mașina,/ te fugărim ca pe Nadina,/ ca să te saturi de răscoală./ Civilizația rurală/ e concepută ca să ție/ din moși-strămoși întru vecie...". Evident, balada se încheie pe măsura egalității șanselor dobândite de Arabella odată cu intrarea în UE: "Reporterii
Un liric satiric by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9548_a_10873]
-
viața de oraș și cu disciplina școlară, dar n-am uitat prietenii și rudele din sat, pe care le vizitam cu drag în vacanță. Anii treceau, cunoștințele mele se îmbogățeau și mi se dezvolta treptat dragostea de țară, de glia străbună și respectul pentru iluștrii noștri înaintași. Învățam tainele biologiei, formule matematice, istoria și geografia țării. Nemuritoarele versuri ale poeților români și frumoase pagini de proză au făcut să vibreze coardele sufletului meu de adolescent. Și a venit 28 iunie 1940
Curierul „Ginta latină” by Chiril Popescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2245]
-
e numai un set de poze color cu miză turistică, ci și o vatră activă de poezie. Unul din exponenții acesteia este Vasile Muste, care stoarce din folclor zemurile unor senzații proaspete, împrumută din aceeași materie tutelară contururi paradisiace. Simplitatea străbună devine transparentă, durerea diafană primește reflexele transcendenței: "bunicule de ce miroși a iarbă / ghici / miroase iarba a bunici // bunicule acolo peste dealuri unde se lasă / soarele are ca oamenii casă / și dacă e singur cine îl vindecă / și de ce nu se
Poeți maramureșeni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6643_a_7968]
-
Transilvania și Banat... (vrednici de toată lauda...) pentru ortografie însă care voiesc să o introducă scriind cu litere latinești, bine ar fi fost să urmeze duhului italienesc, adică a scri după cum vorbim..." (și nu etimologizînd, n.n.). Heliade voia "restabilite literele străbune... și expulsia atîtor slove de prisos pentru limba română" (ed. Guțu, p. 459). Fără îndoială, Heliade urmează ideile care circulau în Transilvania Școalei Ardelene, de unde provenea învățătorul său luminat Gh. Lazăr ("doctor în teologie", hirotonisit arhidiacon, dar și francmason) - dar
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
-ți răpească legea ta și graiul tău / Au ajuns de-ocara lumii sub blăstămul cel mai rău. / Neam român, ridică-ți glasul, căci și cerul și pământul / Vreau acum să te-asculte, să-ți audă azi cuvântul. În cetatea cea străbună, ridicată de Traian, / Azi se-nalță a-doua oară falnic vulturul român / Și cu ochii lui cei ageri spintecă văzduhul mare / Neamului român să-i pună nouă și mai largi hotare. Și acum, ca și atunci, din toate colțurile Transilvaniei
Agenda2003-48-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281756_a_283085]
-
amarul cântării" (în poemul Dimineața) ar putea fi martorul izbăvirii: "Deschideți larg poarta, cărunților brazi,/ Să vie-mpăratul măririi,/ Să mângâie jalea nestinsului dor,/ Să-mpace durerile firii?" Un nou Mesia este așteptat, ca în Clăcașii, să fie "izbăvitor durerilor străbune" și să întrupeze "biserica nădăjduirii noastre". În poezia lui Goga un frison străbate ca o undă materia: e cutremurarea imprimată tuturor elementelor de un suflet ultragiat, ce contaminează totul până la zbuciumul universal, a cărui propagare o întreține mereu. Tremurul, fiorul
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
ficatul unui cangur înjunghiat, dar e cu totul altceva să încerci să-l faci să înțeleagă că o întindere informă de pietriș este echivalentul muzical al Opusului 111 de Beethoven.” „Fiecare nou-născut - explica Bruce Chatwin - moștenește o parte din cântecul străbunului întemeietor. Stanțele lui sunt proprietatea lui privată inalienabilă și-i definesc teritoriul. Poate însă să «împrumute» altora stanțe de-a lungul unei dâre a cântecului și să obțină astfel drept de trecere de la vecini.” Încă de la sfârșitul secolului al XIX
Din guugu yimithirr cetire by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5966_a_7291]
-
director, arhimandritul Chesarie Păunescu șel însuși o personalitate de seamă din istoria culturii româneștiț." Volumele următoare pregătite pentru tipar de Mircea Motrici sunt: Seminarul monahal Neamțu, Seminarul Monahal Cernica, Mânăstirea Secu - comorile artei, credinței și culturii, Mânăstirea Secu - graiul evlaviei străbune, Ogor înțelenit, Mânăstirea Cernica, inscripții și însemnări, Udești de pe Suceavă (cercetare istorică), Obârșia neamului din care mă trag, Căi luminoase, 1930-1967 - cuvântări bisericești la diferite ocazii, Lămuriri liturgice, Mitropolitul Varlaam, Mitropolitul Misail, Mitropolia Moldovei și Sucevei - inscripții, Un călugăr erou
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11850_a_13175]
-
un pustiu nedeclarat... conexiunile ei sunt îndreptate spre interior, spre un pustiu cu ventuze în care locuiesc vânturile, soarele, luna și cosmogonii viitoare indescriptibile." (Antibucolică feminină). Pentru cosmopolitul Andrei Codrescu de mai târziu, Andrei Steiu este un "arhaic"; o limbă străbună "moartă și livrescă" este cântată sentimental de ultimul ei vorbitor care începe să deprindă și directețea unui limbaj "absolut", fără prea multe nuanțe, dar sarcastic, eliberat de istorie, deznădăjduit uneori, alteori revoltat politic, așa cum se întrezărește în poemul Pacea, dar
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
verii, o scurtă cuvântare etnologică susținută de Paul Drogeanu, etnolog 19.00 - concert unplugged Maria Răducanu - voce și chitară 20.00 - lectură din Noaptea de Sânziene de Mircea Eliade, cu actrița Adriana Mocca 20.30 - recital Maria Casandra Hauși, Mărturii străbune: cântece străvechi din Maramureș, doine de dor, de dragoste și hori păstorești, prezentate sub forma unui monolog muzical, părțile cântate vor alterna cu altele recitate. O poveste cu povețe pentru cel ce vrea să-nvețe... 21.30 - proiecție de filme
Noapte senzațională de Sânziene și Ziua Universală a Iei, la IFB by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79903_a_81228]
-
la una din emisiunile tv îTaifasuriî a lui Florin Condurățeanu. Fenomenul în cauză, coroborat cu nivelul unor talk-show-ri tv, unde respectarea normelor gramaticale este considerată un prim pas spre imbecilism, duce cu adevărat la apariția omului de tip nou pe străbunele meleaguri dacice, supradotat cu habarnism lingvistic. Și nu numai. De aici, stimate și destinse concetățence, aș trage consluzia că acesta trebuie să fi fost și motivul care l-a determinat pe Adrian Popescu, redactorul șef al revistei clujene îSteauaî să
Româncele nu mai nasc poeți... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12897_a_14222]
-
privință, lucru destul de rar întîlnit în literatura noastră. După cum M. Sadoveanu semnala, prin 1920, aroganța deșartă a unor proaspăt sosiți în Basarabia din vechiul regat, tot așa, în 1940-1941 și apoi în 1944-1945, și mai încoace, pribeagul slujitor al bisericii străbune și al culturii naționale se va ciocni peste Prut de "boieria și falsitatea" unor confrați de ai săi. Și oare nu acest deficit de înțelegere reciprocă constituie și astăzi obstacolul principal - cînd cele de ordin politic aproape că au dispărut
Memorialistică basarabeană by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Journalistic/17159_a_18484]
-
parcă în vreme și vremuri, cu un ochi privind spre Civitavecchia, cu un altul spre Cagliari. Pe de o parte, emfaza tehnologică a Irlandei, ce a culminat cu scoaterea la mezat a specificului național, puțini irlandezi mai vorbind astăzi limba străbună (Irish language), și mai puțini fiind în măsură să furnizeze detalii despre datinile și obiceiurile folclorice. De cealaltă parte, grija constantă pentru conservarea produselor artistice tradiționale, fie ele de sorginte feniciană, etruscă, romană, arabă ori creștină. Irlanda - unde populare au
Doua insule by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12567_a_13892]
-
formidabil! Nimeni nu ar fi fost în stare de un așa gest. Iacă-tă: vin Sfintele sărbători de iarnă, colindători, clopoței etc., iar ortacul cu domiciliul la Rahova. Era drept, domnule ? Nu era. Omul, totuși, își probase vitejia aici, pe meleagurile străbune nu în Insula Paștelui mă-sii... -Haralampy! țip, te-ai bolunzit, sau ai băut vinars de mătrăgună fabricat de soacră-ta după ce ai lăsat-o fără porc de Crăciun? Dar m-a auzit ? -A, zice, acum văd și eu la
"Iliescu, nu uita, revocarea-i arma ta"... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12171_a_13496]
-
condamnat la temniță mediatică pe viață și la defăimare fără sfârșit. Politicienii, apropiații sau apropiații răspopiți l-au decartat, așa cum te lepădai, pe vremuri, de cineva care își strica dosarul. Consensul e deplin: facerea de bine trebuie pedepsită după datina străbună", opinează în același ton Ungureanu. Cât va mai exista un loc de făcut semne negru pe alb, voi continua să-l sprijin cu înverșunare pe Băsescu. Pentru că vreau să-mi văd țara făcând măcar o jumătate de pas înainte", conchide
Omagiu iubitului domn preşedinte Traian Băsescu. Adresează aici urările tale conducătorului ţării () [Corola-journal/Journalistic/47040_a_48365]
-
r e ș e l i l e , Închinându-se cu fața smerită la pământ. Sărbătoarea se Încheie cu u ra rea : „Leshana Habaa Birushalaim!” = La anul la Ierusalim!, promisiunea sacră de a ajunge În „Eretz Israel” = Țara Israelului, Țara străbună. Dintre războaiele Israelului a fost și RAZBOIUL DE YOM KIPUR, În 1973, când luptele au fost declanșate de Egipt și Siria chiar În cea mai mare sărbătoare a evreilor, de Ziua Iertării Păcatelor. Luptele au durat peste trei săptămâni. După
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
aevea-i dus...mortua est. LA UMBRĂ LUI MIHAI în fața Bisericii Sfanțul Gheorghe WINDSOR bun găsit din nou frate MIHAI ! cum îți e prin colțul tău de răi ce ți l-au croit aici românii buni, unde n-avem datini nici străbuni ? n-avem plaiuri, ca la Ipotești, dar tu poți, din cer, să le sfințești. păsările sfinte migratoare, aduc și-aici verile cu soare. unde ne sunt Dunărea, Carpații ? ne-am lăsat părinții, casa, frații și-n Canada asta...am mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
omul, care-I Om, ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam spre velerim, bun găsit din nou frate MIHAI. ți-am dat somn de veci pe-un colț de răi unde n-avem datini, nici străbuni dar avem mari crezuri de români ! OMUL DIN CARPAȚI Prof. dr. Claudiu Mătasa s-a dus prietenul din Sud... venea de prin Carpați din Est. el și-a dorit să fie crud pisc teafăr peste Everest. America l-a înfiat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de ,,vorbe de clacă": ba că-i mai frumos așezat Brașovul, ba că-s ,,mai culturali" Iașii, ori că-i ,,mai faimoasă" Tîrgoviștea, Bucureștilor găsindu-li-se păcate peste păcate și urîțenii care mînjesc pînă și oamenii de-acolo, zidurile străbune, răsăritul de soare incert, fanariot. Pare-se că de pomană a exprimat un cetățean al urbei lui Bucur-ciobanul simțămintele-i alese: ,,Dîmbovița, apă dulce, cin-te bea nu se mai duce". Oare? Iată-i pe mulți c-au dat de
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]