2,376 matches
-
nostru, diferențierea s-a accentuat, după ce Bulaiul cel mititel a trecut de clasele primare. Capul nu-l prea ajută, În direcția dorinței părinților, după cum, nici măcar În cea visată de el, de a cuceri niscaiva culmi. Las’că nici voința, nici strădania nu Îi erau cu mult mai sus decât nivelul creierului. Așa, Încât, mai Întâi adolescentul, iar, mai apoi, tânărul Bulai, că, devenise un Bulai autentic, traversând clasele liceale, apoi, anii de studii universitare, ca un fel de rață prin baltă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
să aleagă de acolo o femeie plantă, ferită cu grijă de relele ce pîndeau dincolo de răzor, pe care, apoi, să o sădească Încrezători În ghiveciul strîmt al căsniciei. Femeia-floare era tot mai mult Înlocuită cu femeia-buruiană - tot culesese, fără nici o strădanie, Thomas; bălării de leac; chiar Îl vindecaseră; se dovediseră femei potrivite lui și altora ca el - prin similitudine, bărbați-bălărie. Iubiri vegetale cuprindeau trupurile tinere apropiindu-le, strîngîndu-le, uscîndu-se după primele inflorescențe; uneori, rodeau: plozi rămași În poalele unor mame prea
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ales să mor pentru bani! Tu ai rămas să te purifici! Profesor de etică! Dacă mi-ai fi spus cîndva asta, aș fi murit de rîs! Morala noastră, atunci, Thomas, era a unor semizei, ne deosebeam de oamenii obișnuiți, disprețuiam strădania lor de a fi buni cetățeni, pentru că noi nu aveam nici un țel! Trăiam, Thomas! CÎnd Îți propui să faci carieră, bani, să obții titluri, devii rob! Noi eram liberi, Thomas, liberi! CÎți mai sînt, azi, liberi?“ Băuse. Era pornit. „Ce
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
și sălile de operație și, mai mult decât atât, trebuie să vadă dacă personalul este dispus să facă din viața celorlalți unicul stimul generator de acțiune. Ce-i de făcut? În această imensă trudă de reînnoire, de regândire și de strădanie menită să stimuleze întoarcerea la evanghelie promovată de Conciliul Vatican II, și adeseori înăbușită în acești cincizeci de ani scurși de la acel eveniment, papa Francisc pare să creadă că noua suflare care trebuie să dinamizeze viața consacrată ar putea deveni
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
și îl categorisea, un libidinos! Kemi, Ion și Magi au fost notați cu 4! Dacă priveai corect, poate așa era, avea dreptate profesorul, însă dacă analizai obiectiv tezele comparativ cu ale fetelor, se cuvenea să le pună un 6 fără strădanie! Puteau să îl reclame dar ce erau ei față de Neacșu! Și în plus trebuiau să fie comparate toate tezele colegilor, dar ei nu puteau face acest lucru. S-a gândit... mai e un trimestru pentru noi cei din clasa XII
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
să-i alcătuiască viitorul constituie o sumă de categorii, constitutive marilor culturi. România va trebui să și le asimileze, să le integreze, să aparțină lor. Distanța lăuntrică de trecutul nostru trebuie interpretată în justa ei valoare. Noi nu spunem că strădaniile lui Ștefan cel Mare sau ale lui Mihai Viteazu sânt lipsite de importanță și de un anumit dramatism. Ele n-au depășit însă caracterul unei reacțiuni de existență și n-au întrecut, întru nimic, limitele defensivei. Neservind o idee, ele
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Abordând realitatea complexă a fenomenului din unghiuri originale, xe "Tismăneanu"Tismăneanu ne oferă, ca nimeni altul până acum, o privire „dinăuntru” a unui sistem politic, dar și cultural și moral, greu de pătruns. Demersul său ne evocă, Într-un fel, strădania Într-un joc logic, În care ești obligat să găsești calea spre centrul unei complicate construcții geometrice. xe "Tismăneanu"Tismăneanu reușește să pătrundă În unghiurile umbrite ale nomenclaturii comuniste din România. Dar interesul lui nu este numai, și nu În
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
din timpul vieții ajung chiar să pregătească mormîntul, ceremonialul funebru, poza în care vor apărea. Faptul că acești oameni trăiesc gîndindu-se la memorie și necrolog ne arată puterea romanului de familie și rolul judecat de acesta în cariera lor. Prin strădania lor au încercat, cu succes, să facă din el o realitate, să-l preschimbe în roman istoric 491. Să recunoaștem că psihologia oamenilor mari, a conducătorilor de mulțimi, își păstrează pînă la urmă secretele. Am făcut totuși cîțiva pași pentru că
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
neîntreruptă a fost săvîrșită de profeți. "Ei au dat o nouă viață tradiției care secătuia, au reînnoit chemările și poruncile lui Moise și n-au avut răgaz pînă n-a fost pus din nou la loc ceea ce fusese pierdut"512. Strădania lor a biruit împotriviri fără de număr, dar, cu trecerea timpului, succesul a fost deplin și durabil. Pe scurt, orice noutate, ca și orice doctrină, iar cea a lui Moise nu face excepție, începe "murind", asemenea unui bob de grîu băgat
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
care roiesc în jurul a numeroase științe sînt secundare și speculative. Pînă și amploarea problemelor care i-au dat naștere ne incită să medităm asupra ipotezelor sale după ce le-am reformulat în mod coerent și le-am generalizat. Aceasta a fost strădania mea, conștient că ele ne privesc astăzi la fel de mult ca și ieri. Printre aceste ipoteze extravagante peste măsură se strecoară din cînd în cînd un adevăr atît de greu de tolerat, atît de puțin verificabil prin altceva decît propria noastră
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Puterii comuniste, dar anticeaușiste. După fuga cuplului Ceaușescu, Rateș consideră că răscoala-revolta-revoluția a devenit confuză, alunecoasă, încâlcită, fiind caracterizată drept „un amestec sordid de suspectate conspirații, violență de stradă, goană după putere, încercări de reformă politică și economică, experimente electorale, strădanii idealiste și represiune brutală” (p. 68), toate aceste elemente punând sub semnul întrebării însăși revoluția română. Televiziunea este văzută de autor ca reprezentând, din ziua de 22 decembrie, centrul vital al noii Puteri. Ca mulți alți analiști, Rateș speculează faptul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de consum a fost favorizată și de distribuția inegală a veniturilor. Dacă distribuția ar fi mai echilibrată, acest consum ar fi la rândul său mai atenuat. S-a constatat că, pe măsură ce veniturile sunt mai mari, în comportamentul consumatorului, dominantă este strădania de a-i egala sau chiar de a-i întrece pe ceilalți în activitatea de consum, în defavoarea obiceiurilor. Deși scopul produselor și serviciilor este de a satisface nevoile consumatorului, tendința de a emula face ca mulți oameni să vadă consumul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
de consum a fost favorizată și de distribuția inegală a veniturilor. Dacă distribuția ar fi mai echilibrată, acest consum ar fi la rândul său mai atenuat. S-a constatat că, pe măsură ce veniturile sunt mai mari, în comportamentul consumatorului, dominantă este strădania de a-i egala sau chiar de a-i întrece pe ceilalți în activitatea de consum, în defavoarea obiceiurilor. Deși scopul produselor și serviciilor este de a satisface nevoile consumatorului, tendința de a emula face ca mulți oameni să vadă consumul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
a scrisului său „alunecarea Într-o cale lactee de imagini”, care, după Voronca, „constituie Însăși unealta de azur a meșteșugului de a scrie”, este asociată cu „devierea gîndului prin cuvînt” și opusă, În același sens, „efortului cugetării În precizie”, „inutilei strădanii a unei gîndiri ca metodă”, „ritualului profesional”, „formulei” sau „catalogului”. Exercițiul imaginației și, ca atare, imagismul ca tehnică esențială a poemului (scriiturii) e chemat să distrugă coerența stagnantă a discursurilor moștenite, multiplicînd perspectivele („Fiecare poem o pupilă”), instaurînd regimul polisemiei
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
reflectă în datele narative (Tamar Zilber)" În analiza ce urmează, voi urmări diferențele de gen din perspectiva abilităților cognitive, așa cum sunt definite în cadrul conceptual al lui Carl Frankenstein 1. Pe parcursul secțiunii următoare, vă voi împărtăși dialogul interior al cercetătorului în strădania sa de a crea un nou instrument de cercetare. Ipoteze Studiul funcțiilor cognitive prin intermediul analizei poveștilor vieții pornește de la premisa că modul în care sunt prezentateacestea reflectă de fapt procesele de gândire. Există și alte cercetări anterioare care au utilizat
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Pragul și neantul Cu o strădanie minimă, orice petec de realitate poate aminti de un vers celebru. (Julio Cortázar) Argumenttc "Argument" Labirintul de oglinzi. Repere pentru o poetică a metatranzitivității este un studiu ce reprezintă materializarea unor preocupări și obsesii mai vechi privind raporturile dintre literatură
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
un fel de limpezime îi reliefa fiecare detaliu, chiar și cadența glasurilor îi parvenea nealterată. Chipuri de prieteni și dușmani îi reveneau decupate în minte la perfecție, rămâneau o clipă să stea de vorbă, iar apoi dispăreau cat ai clipi. Strădania lui de a-i face să zăbovească nu slujea la nimic, nici pe Mario sau pe Ponzio, nici pe Emilia nu putea sa-i facă să stea mai mult. Dar unii promiteau că se vor vedea cât de curând. Fabio
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
rabde chiar când ei Înșiși sunt nedreptățiți. Dacă rabdă când nu li se dă atenție, dacă Își stăpânesc mânia și nu se supară când nu le sunt Îndeplinite dorințele și cererile și dacă Își recunoaște greșelile față de ceilalți oameni, atunci strădania noastră nu este În zadar. Precum atleții Înainte de Începerea luptelor fac exerciții cu prietenii lor pe locurile de antrenament, tot așa și copilul să fie instruit În casă, iar cel care să-l pună la Încercare să fie tatăl sau
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
întinse aripile, ca și cum ar mai fi vrut, măcar o clipă, să prelungească umbrele de pe creștetul cavalerului, apoi își luă zborul, dispărând către miazănoapte. Petrache se gândi, câteva clipe, la ajutorul neașteptat primit din partea luminii. Înciudat încă de nepăsarea corbului în fața strădaniilor lui de a-l alunga, se hotărî să găsească el însuși o soluție. Căută lădița cu unelte, pe care o păstra ascunsă într-un colț, sub ramurile joase ale unui gutui. O deschise și scoase un colac de sârmă subțire
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe căruțul lui, închizând ochii la fiecare hurducătură care-i frigea șalele. Înțelese durerea ei, când s-a ostenit pe drumul mai lung și mai anevoios al trotuarelor pătrățoase și al bordurilor mai înalte de pe strada Viitorului, ca pe o strădanie de a ocoli strada Eminescu, de teamă să nu se întâlnească iar cu poștașul. Melania ascunsese bine toporul, dar știa că Golea, la furie, putea găsi oricând altceva, dacă nu chiar cuțitul pe care îl ținea, cu lama învelită în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a celor care împărtășiseră groapa comună. Căutase o vreme morții mineriadei. Nu pe cei despre care se știa. Ci morții fără nume, printre care, pentru câtva timp, se aflase și ea. Berti nu ar fi văzut cu ochi buni această strădanie, de aceea făcuse totul pe tăcute, întrebând din om în om, citind prin ziarele vechi mărturiile supraviețuitorilor. Astfel ajunsese, cu mănunchiul de lumânări ale bunicii în mână, dedicat morților fără nume și gropilor comune de pretutindeni, în cimitirul de la Străulești
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îi dădea Bunelului un aer de reptilă. Hainele erau și ele pe dimensiunile pielii, și nu ale trupului, atârnând și fluturând, ca niște rufe puse la uscat. Singurul care-și păstrase măreția de odinioară și pe care pielea, cu toate strădaniile ei, nu reușea să prisosească, era nasul coroiat, cu niște nări uriașe care, înfundate de umezelile ce se scurgeau din ochi, se opinteau să tragă aerul, ca niște foale. Și, cum izbânda morții e fără putință de tăgadă asupra cărnii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pieri. Iadeș trase o foaie putredă de cort din grohotișuri. O mirosi și strâmbă din nas, dar frigul strângea parcă mai tare. Așa că potrivi zdreanța măcar să-i acopere șalele. Mă gândeam la mortu’ ăla... spuse Chisăliță, privind cu invidie la strădaniile lui Iadeș. I-auzi, pufni Pârnaie. Dacă piticania a început să gândească înseamnă că a și adormit... — Mă gândeam, continuă Chisăliță netulburat, că măcar el șade învelit, bine mersi. Am vrut mort și iaca mortu’, repetă Iadeș, trăgându-și jerpelitura
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
să-l deseneze cu roțile unse cu vopsea fosforescentă, pe pavaj. Privi spre ferestre. Huruitul motocicletei făcea geamurile să vibreze, ca și cum blocurile ar fi clănțănit din dinți. Și totuși, îndărătul ferestrelor nu se vedea nicio mișcare, ceea ce nu era pe potriva strădaniilor pe care Maca le depunea, accelerând întruna, pentru ca lucrurile să stea cât se poate de prost pentru locatari. Ba nu. La o fereastră, uite un bătrânel dintre aceia care înlemnesc nedezlipiți pe metereze, notează câți elevi fumează în părculețul de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de parcă ar fi vrut să se ascundă, cu albeața lui cu tot, dar nu avea unde, căci umerii erau dezgoliți. Bluza, dintr-un material lucios și elastic, cobora de la jumătatea umerilor, strângând sânii și împingându-i să stea bombați. În strădania ei, bluza nu reușea să-i acopere șoldurile și pântecul, care se buclau peste fusta neagră, prea strânsă pe coapse și terminată, la jumătatea pulpelor, într-un tiv de dantelă care se continua în banda ciorapilor negri. Pantofii erau atât
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]