40,154 matches
-
Dar nu plânge. Sophia vrea să plângă tare, dar nici un zgomot nu iese din masca asta sinistră care a devenit fața ei. Sophia face mai degrabă implozie. N-o să plângă. N-o să-și dea voie să plângă în urechea unui străin, care a pustiit-o acum câteva ore. Mai ești acolo? întreabă vocea masculului Alpha Bravo Charlie Delta. Sunt aici, spune Sophia cu o voce calmă, în timp ce două lacrimi mari cât boabele de strugure îi lucesc în ochi. Exact în locurile
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
vrem pământ!”de George Coșbuc. Cândva un evreu a spus:”Cea mai bună afacere este cu pământ.Pământ încă nu face nimeni”. Un fost brigadier i-a întrebat pe certăreți în limbaj popular:"Nu ați ieșit cu toții pe aceiași ... gaură ?!".Străinii se ceartă mai puțin,dar o fac cu nădejde. Țăranii știu că o împăcare strâmbă este mai bună decât o judecată dreaptă,dar continuă să creadă în justiție.Circulă și o anecdotă pe această temă.Proaspăt avocat,un tânăr îl
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
rău...”(Chilion). Deschid cea de-a treia ușa.Alt dicton. „Binele are nevoie de dovezi,frumusețea niciodată...”(Sarah Bernard). Deschid cea de-a patra ușă.Inca un dicton. „Omul să nu-și dezmierde nevasta și să nu se certe în fața străinilor,căci una înseamnă prostie și cealaltă,nebunie”(Socrate). La ultima ușă era încrustat în piatră: „Până le pierdem,două lucruri nu le apreciem așa cum s ar cuveni:tinerețea și sănătatea”(Proverb turc). Cei doi se prabușiră toropiți de căldură pe
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
lume trăiește, bietul băiat. Dar cum naiba o fi trecut de vizita medicală de la comisariatul militar? însă chiar în secunda când mă decid să îngân o for mulă de condoleanțe, mă grațiază cu un surâs de carnasieră sătulă: — Așa începe Străinul lui Camus. Dau din cap, mimând familiarizarea cu existențialismul francez, pe când el - sunt convins și-n sfânta zi de azi - se gândește c-a nimerit peste unul dintre studenții de la IEFS (filologia și sportul fuseseră trimise împreună la armată, nu
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pictorul pentru eventuale incursiuni în trecut, fiindcă vorbea excesiv în prezent și destinul se decisese să ia măsurile care se impuneau - reușea să-l indispună. Totuși, paradoxal, nu încerca să se debaraseze de individ, lăsându-l de izbeliște, singur, printre străini (râse în gând), cu tot cu poveștile sale și cu gesturile sale largi, iar senzația permanentă era aceea că el nu face altceva decât să îi ridice nenumărate mingi la fileu prin tăcerea prelungită, punctată doar din când în când prin propoziții
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
organizațional românesc sunt: resursele naturale considerabile, un anumit exotism, o puritate încă nealterată a locurilor și oamenilor, prețurile (încă) mici ale forței de muncă, un anumit tip de creativitate care poate fi dirijat într-o direcție pozitivă, deschidere, toleranță față de străini și față de alte culturi. Produsele ecologice, turismul cultural, turismul rural, turismul balnear, în care mediul organizațional este esențial, reprezintă o direcție de dezvoltare. Produsele alimentare specifice apreciate cu șanse de a fi „exportate” în alte culturi sunt un alt potențial
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Dar sâmburele existenței mele, cel care a făcut posibilă evitarea tuturor tentativelor de suicid ce mi-au bântuit existența, cel care m-a ajutat să suport povara existenței, îl constituie tocmai această relativă împăcare a mea cu mine însumi, cu străinul care îmi sunt, faptul că mă accept în cele din urmă așa cum mă văd, încercând chiar, la nevoie, să modific proiecția pe care lumea o are în conștiința mea, să-i rearanjez sistemul de valori astfel încât propria existență să-mi
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Suntem la îndemâna sensurilor ce vin în întâmpinarea a ceea ce ne place. Într-un fel, noi nu avem sensuri, ci suntem avuți de ele; se înstăpânesc asupra noastră în funcție de o dispoziție de moment ori de interesul pe care organismul nostru, acest străin cu care suntem condamnați să trăim, ni-l dictează. Binele reprezintă un meta-sens ce-și are rădăcinile în acest dialog pe care-l avem cu Străinul din noi; el se conturează în spațiul ce ia naștere "între" noi, în vidul
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
noastră în funcție de o dispoziție de moment ori de interesul pe care organismul nostru, acest străin cu care suntem condamnați să trăim, ni-l dictează. Binele reprezintă un meta-sens ce-și are rădăcinile în acest dialog pe care-l avem cu Străinul din noi; el se conturează în spațiul ce ia naștere "între" noi, în vidul pe care-l creează disputa noastră. Dacă definim esența unui om ca fiind gândirea, cum gândirea nu se naște decât cu ajutorul limbajului, iar limbajul își datorează
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
fascinează. Mai ales când are ceva din incontrolabilul dorințelor proprii, când ne scapă asemenea modului în care propriile dorințe "ne scapă", devenind în felul acesta și o imagine a ceea ce ne este străin (în sensul că scapă controlului nostru), a Străinului din noi. Din această perspectivă, a spune că este "perechea ta" nu este total greșit: este perechea acelei părți din tine pe care n-o poți controla, a acelui Eu care este mai mult, și parcă altceva, decât Sine. Statistica
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
în vecinătatea zbuciumului, a efortului pentru supraviețuire, a tragicului. Senzația de plenitudine a ființei noastre vine și de dincoace de noi, din zona unei armonii a simțurilor ce se stabilește în anumite împrejurări fără voia noastră. E una din dimensiunile Străinului din noi (pe care-l avem a fi). Ne ivim în lume cu un trecut. Este cel al păcatului adamic; cel al limbii în care ne vom găsi forma; cel al organismului nostru ce păstrează, poate, amintiri ale evoluției sale
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
da naștere unor sensuri). Altfel spus, este o aducere la vedere a ceea ce ești deja; ceea ce conduce la o altă posibilă interpretare: a nu scrie (a nu reflecta mai curând) înseamnă a nu afla niciodată cine ești, a-ți rămâne străin. Conceptul de timp în care ne situăm în mod cotidian este tributar biologicului (viului în general și propriului corp în special), având un sens de curgere. De aceea ne pare greu de înțeles conceptul de timp ciclic sau cel al
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
dar ne-o asumăm ca fiind a noastră. Iar asumarea poate merge de la identificare totală până la negare (ea fiind prezentă în acest caz drept cea-care-este-continuu-negată). Unul din sensurile permanenței noastre îl reprezintă conviețuirea cu propria sexualitate, care este Eu și Străinul în același timp; o avem și suntem posedați de ea în mod simultan. Capcana pe care ne-o întind femeile: înainte de căsătorie se expun ca obiecte ale dorințelor noastre, iar după se dezvăluie ca subiecte animate de dorințe proprii (întotdeauna
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mod implicit Freud e că realitățile sociale prin care au trecut strămoșii sunt cumva depozitate în psihicul nostru, ca o formă slabă a Istoriei; o istorie cumva personală. Dacă reușim să întrezărim frica strămoșilor de migratori în spaimele noastre față de străini atunci teoria pare a fi confirmată. Unii filosofi îți fac vizibil invizibilul; în timp ce alții doar îți adaugă elemente în câmpul vederii. În mod ciudat parcă, doar primii sunt creatori, ultimii doar animând diverse fantasme. Dacă ești atent doar la "interiorul
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
se întorc, aș vrea să plec și eu. ...Plec la București! Pentru ce? Mă duc să-l revăd pe Petre! Oare îl voi regăsi? ...Am fost, mi-a recunoscut mâinile. Ne-am întâlnit în Cișmigiu, pe aceiași bancă. Părea un străin, iar eu eram extrem de emoționată. Mi-a spus că mă iubește și m-a întrebat dacă vreau să mă logodesc cu el. Ciudată întrebare la un bărbat însurat, dar parcă ne întorsesem cu mulți , mulți ani în urmă, când nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
lelea Maria, la Carmen și la alte femei și fete vrednice din sat. Pădurea-i colea, plină de afine, zmeură, mure, hribi, ciuperci. Le facem, tot cu fonduri europene, o secție de produse "ecologice", de-o să se bată bucureștenii și străinii după ele. Mintea începuse să-i umble și, la un moment dat, se trezi visând: Și, la o adică, de ce să le ducem noi pe toate la oraș, să vină dumnealor aici! Le facem o pensiune, un restaurant... Drumul spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
legate de naștere, de nuntă, de înmormântare se întâlnesc încă în comuna Lespezi. Folclorul Anului Nou este cel mai bogat și plin de sensuri dintre toate manifestările de-a lungul anului, iar satul Heci este renumit pentru acestea stârnind interesul străinilor, tocmai din Japonia, care au venit să le filmeze. Dansurile populare jucate organizat pe scene și cu ocazia tuturor nunților și a altor petreceri sunt o altă formă a culturii populare. Din păcate, au cam început să dispară arhitectura țărănească
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
stârnească furtuna. Vai de cei care se dau bătuți! Cei care îndrăznesc să râdă de mine se pot considera niște învinși. Nu sunt buni de nimic. Necazuri de femeie. De data asta mă doare. Chiar rău. Este absurd ca un străin, care n-a suferit nici pe departe cât sufăr eu, să-și permită să mă judece când, de fapt, acel străin nu e decât un ratat. N-am nici un chef ca alții să se apuce să-mi analizeze gândurile. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Nu sunt buni de nimic. Necazuri de femeie. De data asta mă doare. Chiar rău. Este absurd ca un străin, care n-a suferit nici pe departe cât sufăr eu, să-și permită să mă judece când, de fapt, acel străin nu e decât un ratat. N-am nici un chef ca alții să se apuce să-mi analizeze gândurile. Nu am și gata. În viața mea nu m-am ghidat după vreo doctrină. Sunt convinsă că toți cei pe care lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
fiica mea ne culcăm devreme... N-avem nici un bănuț în buzunare. Pe când vorbea, pe chip îi flutură un zâmbet. În spatele ei stătea o fetișcană slăbuță, de doisprezece-treisprezece ani, cu ochi mari, timidă, ceea ce dovedea că nu prea era obișnuită cu străini. Dușmance... Nu, nu le consideram așa. Eram însă convinsă că, într-o bună zi, mă vor privi ele pe mine ca dușmancă a lor și mă vor urî din tot sufletul. La gândul acesta, dragostea mi-a încremenit subit. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
123. Influențele la care este supusă o companie care evoluează într-un mediu străin sunt extrem de complexe: din punct de vedere sociocultural, vorbim despre obiceiuri, norme, limbă, demografie, aspirații, instituții sociale, simboluri statale, stiluri de viață, credințe religioase, atitudine față de străini, nivel cultural. Din perspectivă economică, impactul vine dinspre gradul de dezvoltare economică, venitul pe cap de locuitor, climatul general, dinamica PIB, politicile monetare și fiscale, nivelul șomajului, convertibilitatea monedei, nivelul salariilor, natura competenței, participarea la asociații economice regionale. Tehnologia influențează
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
disponibilitatea/costul energiei, disponibilitatea resurselor naturale, rețelele de transport, pregătirea forței de muncă, protejarea brevetelor și mărcilor, infrastructura informatică. Aspectele politico-legale au impact din punct de vedere al formei de guvernare, ideologiei politice, legii impozitării, stabilității guvernului, atitudinii guvernului față de străini, reglementării proprietății străinilor, puterii grupurilor de opoziție, orientării protecționiste, politicii externe, activității teroriste și sistemului legal 124. Inventarul de influențe de mai sus este imens și ine-puizat. Cu toate acestea, este aproape o goană pentru identificarea de piețe noi pentru
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
disponibilitatea resurselor naturale, rețelele de transport, pregătirea forței de muncă, protejarea brevetelor și mărcilor, infrastructura informatică. Aspectele politico-legale au impact din punct de vedere al formei de guvernare, ideologiei politice, legii impozitării, stabilității guvernului, atitudinii guvernului față de străini, reglementării proprietății străinilor, puterii grupurilor de opoziție, orientării protecționiste, politicii externe, activității teroriste și sistemului legal 124. Inventarul de influențe de mai sus este imens și ine-puizat. Cu toate acestea, este aproape o goană pentru identificarea de piețe noi pentru dezvoltarea afacerilor. Corporațiile
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
lui Valčry, se manifestă ca o măsură indirectă a insuficienței umanului: "precum acele păsări / ce nu se pot apropia de soare / pentru că privesc numai ochii mari ai microscopului / mă îndrept către esența lucrurilor / o eclipsă / hrănită / de corola unui adevăr / străin" (privirea interioară, o eclipsă hrănită de corola unui adevăr străin). După cum nu putem stărui cu ochii-n Soare, nu suntem capabili nici de-a mai îmbrățișa natura "pură". Drama creatorului de acest tip orgolios-retractil rămîne balansarea între organic și artificial
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
mulți oameni datorită unicității sale", spune Andreea Marin. Cine este Alexandra Ușurelu În toamna aceluiași an începe colaborarea cu Mariano Castro, compozitorul și pianistul argentian al trupei Narcotango, pentru ca în decembrie 2012 să lanseze primul său videoclip pentru piesa „Doi Străini”. Din februarie 2013, Alexandra Ușurelu începe o frumoasă colaborare cu producătorul și compozitorul Bobby Stoica, iar o lună mai târziu, artista se implică în calitate de ambasador în cauza umanitară Europa FM "Nu ești singur", acesta fiind și momentul în care începe
Andreea Marin, impresionată de o nouă melodie: “Acesta-i sufletul meu” by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72084_a_73409]