1,751 matches
-
are lumea cu mine, că tot îmi vorbește cu răutate?! Păi dumneata ești de vină, îi răspunse vecinul. Cum așa?! Foarte bine, fii bun și vino cu mine. Și-l duse la marginea satului într-o vale frumoasă, care era străjuită pe margini de dealuri așezate în trepte din ce în ce mai înalte, și îi zise: Ia strigă acum cât poți de tare: te urăsc... te urăsc... te urăsc... Acum strigă tot atât de tare: te iubesc... te iubesc... te iubesc... Ai văzut, spuse din nou
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 44, 47, 122. Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 48, 49, 206. „Mândria față de arborele-monument ce străjuiește comuna l-a îndemnat să-i evoce întreaga măreție, fidelitatea observației împletindu-se cu un simț deosebit de robust al plasticității.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 44) Clit Gheorghe 1933 Pictor Născut în data de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
-l poarte pe uliți,să afle lumea că a căutat să înșele cumpărătorii. -Să ridice ocalele pe rând ,să le arate lumii și să spună tare cu care va vinde și cu care n-are să mai vândă de-aici încolo. Străjuit de slujitori domnești,neguțătorul merge ape uliți ,ridica ocaua mică și striga cât îl ținea gura: -Cu asta , nu! Apoi,ridica ocaua mare și striga și mai tare: Cu asta, da! Și așa l-au plimbat slujitorii domnești prin tot
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
el rămase în urmă căci nu se îndura să plece, purtând mare dragoste unei Trestii. Spre toamnă însă, se simți însingurat și Rândunelul nostru apucă și el drumul Piramidelor. Dupa ce zbură o zi întreagă, ajunse pe seară în orașul străjuit de mărețul Prinț Fericit. Zări îndată frumoasa statuie și se bucură să găsească așa repede un loc perfect pentru odihnă. Și, pregătindu-se de culcare, își vârî capul sub o aripă. Dar, ce să vezi?! O picătură mare de apă
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
ceea ce nu se poate părăsi. Nici furtunile, nici trufiile, nici trădările nu ne vor clinti. Toți trebuie să păstrăm încrederea în drepturile neamului, să ducem o luptă de credință, de muncă și prin jertfa să ne câștigăm dreptatea. Fiindcă dreptatea străjuiește lumea. Și dreptatea lumii va fi dreptatea noastră. Ostași, din cetatea biruinței, din cetatea lui Mihai Vodă, de la temeliile întregitoare de neam, îndrept gândul spre voi toți, pentru a vă mărturisi toată iubirea, toată nădejdea, și toată siguranța pe care
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
ce ț-o fi mai drag - si eu te scap". Povestea cu Man Tâlharu [Mohanu] relatează cazul unui cuplu plecat cu oile pe câmp. Femeia adoarme și, când se trezește, constată că este înconjurată de un zid mare din piatră, străjuit de "oameni negri, urâți". Condiția ca să scape din prizonierat ar fi: "daca vrei sa scapi de-aici așa - că în jos era o prăpastie mare, fără fund, întunerec mare în timpu ăla [ ... ], să ne dai nouă ce ai tu mai
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cinstea generalului rus Pavel Kiseleff și a reformelor introduse de acesta în Moldova . Tot în acest parc se află "Teiul" lui Eminescu , ca și Muzeul închinat acestui mare poet. O serie de busturi ale unor mari personalități ale culturii române străjuiesc aleea principală a parcului. CAPITOLUL IV ANALIZA TAXONOMICĂ A AVIFAUNEI INVENTARIATE ÎN GRĂDINA BOTANICĂ , PARCUL EXPOZIȚIEI, PARCUL COPOU IAȘI Observațiile s-au făcut pe parcursul anilor 2005 2006, în Grădina Botanică, Parcul Expoziției și Parcul Copou Iași de-a lungul traseelor
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
clasică a teologiei istoriei. Relatând viziunea lui Constantin de la podul Milvius, înaintea luptei cu Maxențiu (28 octombrie 312), Eusebiu scrie: "Deci cam pe la ceasurile amiezii, când ziua începuse să scadă, zicea Constantin că văzuse cu ochii săi chiar pe cer, străjuind deasupra soarelui, semnul mărturisitor de biruință al unei cruci întocmite din lumină și că odată cu ea putuse desluși un glas grăind: "Să biruiești întru aceasta!"; după care, la vederea unei asemenea priveliști fuseseră cuprinși de uimire și el și întreaga
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
de intrare în dependență, în vigoare la franci (more francico); cf. La mutation féodale, Xe-XIIe siécle, Paris, 1980, p. 107-108). Pentru transformarea "recomandării" ("închinării") în omagiu, v. infra, în text. 14 De la numele dat de cuceritorul Peninsulei Iberice muntelui care străjuiește partea de nord a strîmtorii: Djebel Tarik (Gib-al-Tarik) (cf. Robert Fossier, Le Moyen Âge, vol. I. p. 209). 15 De origine latină (de la maneo, ere, mansi, mansum = a rămîne, a dăinui, a persista) și avînd drept echivalent, în teritoriile germane
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
dom și cele patru minarete, înclinate spre exterior, unde ar putea, eventual, cădea în caz de cutremur și, astfel, mausoleul ar rămâne intact; ansamblul include o grădină deosebită cu fântâni arteziene, iar aleea principală, care pornește de la intrarea impozantă, este străjuită de arbori ornamentali, curenții dinspre râul Yamuha îndreptându-se spre mausoleu, răcorind aerul atât de căutat de vizitatori. Complexul cuprinde palatul propriu-zis și două moschei, construite în același stil inconfundabil. Înlăuntrul clădirii principale (domul) se află sepulcrul (ceea ce ține de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
jumătatea mileniului al II-lea î.Hr. Hitiții construiau așezări fortificate cu ziduri din blocuri masive de piatră ("ziduri ciclopice"), cu metereze și cu turnuri, capitala hitită era orașul cetate Hattușa, pe locul orașului actual Boghaz-Koz, lângă Ankara. Porțile orașului erau străjuite de câte două statui uriașe de lei, simbolizând apărarea; în incinta cetății se afla palatul regal, unit cu templul. Pe piciorul unuia din sfincșii hitiți de la Boghaz-Koz era gravat vulturul bicefal. Cultura hitită, profund inspirată de cea siriană și cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
veți mai rămâne nici măcar în amintire. Adesea, seara, la macheta Mării Negre din curtea stațiunii, lângă bustul lui Ioan Borcea, profesorul Ghe. Mustață, prezenta conferințe legate de mare și mediul acvatic. Il priveam ca pe un demn urmaș al celui ce străjuia alături. Grija pentru stațiune i-a adus nopți de nesomn. A cheltuit mult din fonduri proprii, pentru a achiziționa preparate, a repara clădirile, a înființa biblioteca; a dat viață stațiunii. El, poate ca nimeni altul, a înțeles ideea de discipol
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
formalismele... Sigur, cum doriți. Dar mă bucur enorm că... Sîntem prieteni vechi, domnule avocat, între noi s-a topit gheața de mult. Da, sigur, dar tot simt nevoia să... cum să spun? Schimb discuția spre enigmatica și bătrîna casă ce străjuiește o bucățică din strada Sărăriei. Am îngrijit bătrîna și mi-a lăsat-o mie. Trebuie s-o refac, dar nu mă îndur. Ca să nu-i stric șarmul... Deschide ușa de la intrare. Scîrțîie, așa cum îi stă bine unei uși vechi. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mă bucur că respect legea chiar și pe aici. În jurămîntul meu am spus că voi respecta legea, n-am specificat și țara în care o voi face. Autostrada mîngîie marea cît este ea de mare, iar în stînga este străjuită de dealuri cu vile cochete, cu răni provocate de incendii, cu oleandri care au toate culorile și nuanțele mînuite de pictori mai trăsniți. Te miri cum de un popor de zece milioane de locuitori, din care jumătate locuiesc în Atena
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care a sperat, cu credința în Dumnezeu, să le fie iertate, ridicând acest edificiu spre închinare și pomenire a sufletelor lor, cu bune și rele, ca orice pământean, rămânând veșnic, după el, la răscrucea această de drumuri. Marele plop ce străjuiește întreaga localitate, ca și drumul ce cunoaște multe bucurii dar și destule necazuri, îi amintesc lui Săndel de o bună parte din anii copilăriei. El a fost martor, nu chiar de la distanță, la hotărârea neinspirată a lui de-a lua
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
De ce m’am temut n’am scăpat aici, la Berzunți: sondele. Și caut să evadez la ceva pe plac, sarea. Am destule șanse, căci „marea“ de petrol care se Întinde de la Balcani până la Oituz și de la Asău până la Berești, e străjuită de sarea de la Târgu-Ocna și de la Măgura. Nimic mai firesc, căci vechea lagună a nu prea adâncii Mări Sarmatice care acoperea cândva Moldova toată, găzduise și formarea petrolului, dar și evaporarea mării În preajma vechiului țărm „Închingând“ țițeiul. Mi-am pus
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din Cartea junglei ... acasă! Indiferent dacă vei parcurge drumul cu mașina sau pe jos îți vei dori cu siguranță, să faci cât mai multe fotografii. Piatra Altarului îți va atrage privirea ca un magnet. De la o înălțime de 1154 metri, străjuiește o cruce solitară. În acel loc, se spune că dacii își țineau ceremoniile. Este un loc minunat ! Spectacolul crește din ce în ce mai mult atunci când ajungi între pereții muntoși, la Gâtul Iadului. Este o senzație stranie atunci când privești cum pereții atât de înalți
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
de apărare, atât la fruntarii cât și spre interior, au ridicat-o pe noi trepte de dezvoltare materială și spirituală, dându-i un loc de cinste printre țările Europei și au lăsat-o urmașilor, liberă și neatârnată. Pe malurile Nistrului străjuiau cetățile cele mari, Hotinul înspre Lehia (Polonia), ridicată în calea năvălitorilor, care asemenea maghiarilor au râvnit mereu la pământurile Țării Moldovei, Soroca, Orheiul, Tighina și Cetatea Albă, ce apărau Țara Moldovei împotriva tătarilor. În partea de miazăzi, la hotarul cu
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
mari, Hotinul înspre Lehia (Polonia), ridicată în calea năvălitorilor, care asemenea maghiarilor au râvnit mereu la pământurile Țării Moldovei, Soroca, Orheiul, Tighina și Cetatea Albă, ce apărau Țara Moldovei împotriva tătarilor. În partea de miazăzi, la hotarul cu Împărăția Otomană, străjuiau cetățile Chilia și Cetatea Albă, care erau și porturi maritime ale Țării. Prin iscusința lor și prin jertfirea miilor de oșteni moldoveni care și-au apărat Țara împotriva tuturor năvălitorilor, Țara Moldovei a trecut prin veacuri liberă și neatârnată, fiind
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
vreodată la Istambul. Garda de cinci sute de ieniceri pe care Sultanul i-o dăduse a fost refuzată de Voievod încă de la plecarea sa de la Istambul, zicându-i Sultanului că nu cădea bine în fața poporului ca Domnul lor să fie străjuit de străini și nu de propriii săi oșteni. Țara Moldovei, precum și celelalte țări românești, Țara Românească și Țara Ardealului, nu făceau parte din Împărăția Otomană, ci se aflau sub suzeranitatea acesteia, care, în schimbul unei plăți anuale, numite haraci sau tribut
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
cetăți de apărare la fruntarii, pe malul Nistrului, ridicând Cetatea Hotinului în partea de miazănoapte, Soroca, Orhei, Tighina, de-a lungul Nistrului până la vărsarea sa în Marea cea Mare, unde stătea de strajă Cetatea Albă și la miazăzi, Chilia, care străjuia la Dunăre și Mare, ultimele două fiind și porturi la mare ale Țării Moldovei. Toți marii Voievozi ai Țării Moldovei, Petru Întâi, Alexandru cel Bun și, ca nimeni altul, Ștefan cel Mare și Sfânt, au ridicat sau au întărit aceste
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Țețina și Codrii Cosminului, la Vaslui și Războieni, la Chilia și Cătlăbuga, Șchei și Baia, românii moldoveni s-au ridicat împotriva năvălitorilor, pentru neatârnarea Țării Moldovei și apărarea gliei străbune, când cetățile noastre Hotinul, Soroca, Orheiul, Tighina și Cetatea Albă străjuiau neclintite pe hotarul Nistrului, păzind cu sfințenie Țara Moldovei. La poalele acestor cetăți strămoșești s-au apărat românii împotriva năvălitorilor păgâni și creștini, turci, tătari, cazaci, polonezi, care râvneau la pământurile și agoniseala românilor. Mai târziu, la Mărășești, Mărăști și
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
rugat de Cerul Tată, Ca-n pragul altor mii de ani, Să moară iar, pentru-a renaște, În milioane de țărani ! (Adrian Păunescu) CAPITOLUL I Țăranii Cârțișoarei Motto: La voi aleargă totdeauna Truditu-mi suflet să se-nchine; Voi singuri străjuiți altarul Nădejdii noastre de mai bine. Frați buni ai frunzelor din codru, Copii ai mândrei bolți albastre, Sfințiți cu roua dimineții Țărăna plaiurilor noastre! Din casa voastră, unde-n umbră Plâng doinele și râde hora, Va străluci odată vremii Norocul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Domnului Ceresc! Steaua cu slavă mare Steaua cea cu slavă mare care astăzi ne răsare, Steaua povățuitoare cu raze strălucitoare. Iisus cel ce ne va paște, din Maria azi se naște. În ieslea de dobitoace, înfășat peste mijloace. În peșteră străjuiește, îngerul îl preamărește îngerii cu cântecile, ciobanii cu fluierile. Bucurie îngerească, peste firea omenească. Darul are să rămâie cu smirnă și cu tămâie. Lăudându-l în mulțime. Mărire întru-nălțime Și pe pămînt păciuire, la oameni bună-nvoire. culese de la Victor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o așezare la vreo câțiva kilometri de Nei-Pori. Drumul l-am parcurs pe jos dus și întors având posibilitatea să ne delectăm privirile, să ne satisfacem curiozitățile, să dăm frâu liber gândurilor. Ne-a încântat splendoarea leandrilor în floare care străjuiau șoseaua. Uite, ce frumoși sunt!exclamă Janeta oprindu-se din mers. Cât de înalți și stufoși! Cum de rezistă iarna? Aici este altă climă decât la noi. Am admirat palmierii de pe margini și grădinile oamenilor și un soi de flori
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]