7,161 matches
-
ceată. Doamne, ce vremuri frumoase! Când începeau a dansa călușarii, se lăsa o liniște evlavioasă peste toți cei prezenți. Culorile, dansul și magia se împleteau, lăsându-te adânc pătruns de mesajul simbolic al dansului. Prin colbul stârnit de dansatori vorbeau strămoșii, mândri de urmașii lor. Era momentul întâlnirii, în același spațiu-Poiana din Purani, a două lumi din dimensiuni diferite, unde se manifesta ființa spirituală a neamului... Jocul Călușarilor este unul dintre cele mai vechi dansuri populare românești, cu rădăcini adânci în
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
potriviri de sunete corespunzând probabil unor sensuri destul de diferite între latină și getică și care nu trebuie să ne împiedice a considera Petrodava și în cuvântul de bază ca getic“. Un alt istoric din zilele noastre, Al. Vulpe, scrie în Strămoșii poporului român, B., 1980, p. 214: „Oare rădăcina Petro nu putea avea, în limba geto-dacă, aceeași semnificație care, atât în latină, cât și în greacă, însemna «stâncă, piatră»?“. Petrodava era vechea denumire a orașului Piatra Neamț, unde există și muntele Pietricica
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
ei au învins în lupta cu diavolul și ispitele lui. Sfinții români cu care sunt presărate aceste cărți, îți măresc curajul, fiindcă înțelegi mai bine că în lupta aceasta în războiul nevăzut dintre bine și rău s-au implicat și strămoșii neamului românesc și au reușit să iasă învingători. Ne conving de justețea cauzei lor sfinții egipteni, orientali, romani, greci, dar cei mai convingători rămân ai noștri, sfinții români. Ce exemplu mai grăitor privind tăria credinței și lupta pentru ea decât
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
Herșcovici) Doamne Dumnezeule Atotputernic, Ție îți mulțumim, Că prin minunile ce ne-ai făcut, trăim. Și fiindcă ne aduseși mântuire Și fericire, Îți mulțumim pentru faptele Tale vitejești Și pentru ale Tale războaie supraomenești, Pe care le-ai purtat pentru strămoșii noștri la această dată, Aducându-le lor salvarea toată. În zilele lui Matityahu fiul lui Iohanan, Mare Preot, Hașmoneu Și ale fiilor lui, ce apoi întemeiat-au statul Macabeu, Atunci când regele elen domnea peste Israel Și voia să-i facă
SARBĂTOAREA DE HANUCA – ÎNTRE ISTORIE ŞI LEGENDĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368767_a_370096]
-
a se logodi cu Maria. Luca vorbește despre plecarea Mariei și a lui Iosif din cetatea Nazaretului în Bethleem, în urma poruncii lui Cezar August de a se face un recensământ general, astfel că toată lumea era constrânsă să meargă în cetatea strămoșilor pentru a se înregistra: „ În zilele acelea a ieșit poruncă de la Cezarul August să se înscrie toată lumea. Această înscriere s-a făcut întâi pe când Quirinius ocârmuia Siria. Și se duceau toți să se înscrie, fiecare în cetatea sa. Și s-
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
lui independență. In timpul lui Irod de pildă, fiii lui Israil își păstrau un fel de autonomie care le îngăduia să-și țină religia părinților și să-și prăznuiască la templul din Ierusalim toate sărbătorile, ceremoniile și obiceiurile moștenite din strămoși. Recensământul din Iudeea trebuia să se facă ținând seama de vechea stare a poporului evreu împărțit in triburi, astfel că fiecare om trebuia să se înscrie nu în locul unde se afla, ci în cetatea de baștină a fiecăruia, adică în locul
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
de origine al lui Iosif era cetatea Nazaretului în care Iisus avea să copilărească. Matei îl prezintă pe Iosif ca figura centrală în începutul Evangheliei sale. Deci, atât Iosif logodnicul, cât și Sfânta Fecioară trebuiau să se înscrie în orașul strămoșului David, adică în Betleem. Acum însă, toate casele erau pline mai ales de cei cu bani. Nu era ușor pentru tâmplarul Iosif să-și găsească, loc de găzduit, astfel s-a îndreptat spre marginea orașului. La ieșirea din Betleem, dincolo de
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
o nefericire. “ Că nu este recunoscută valoarea umană și geniul se simte nefericit într-o lume din care simte că nu face parte pentru că nu seamănă cu indivizii care o compun, azi nu mai miră pe nimeni : Dar lăsați măcar strămoșii ca să doarma'n colb de cronici; Din trecutul de mărire v'ar privi cel mult ironici ». Chiar... ce au ei oare, acesti pigmei (din punct de vedere cultural) contemporanii noștri, cu masa musculară și țesutul adipos bine reprezentate, cu strămoșii
DE CE NU ESTE IUBIT EMINESCU DE POLITICIENI CONTEMPORANI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363652_a_364981]
-
strămoșii ca să doarma'n colb de cronici; Din trecutul de mărire v'ar privi cel mult ironici ». Chiar... ce au ei oare, acesti pigmei (din punct de vedere cultural) contemporanii noștri, cu masa musculară și țesutul adipos bine reprezentate, cu strămoșii care fie dorm în cronici, fie sunt pictați în bisericile noatre vechi, în mănăstiri, cu chipurile lor ascetice, alungite de post și rugăciune ori de suportarea lipsurilor în îndelungate bătălii în lupta lor de neatârnare. Erau vremuri când într-o
DE CE NU ESTE IUBIT EMINESCU DE POLITICIENI CONTEMPORANI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363652_a_364981]
-
condei: „Tu Ioane, ai un mare păcat! Cunoști ca nimeni altul oameni, fapte, întâmplări din Mărginime și nu te-ai învretnicit să le scrii și să le lași posterității, că e păcat să uităm de vredniciile din trecut, iar pe strămoși să îi nedreptățească indiferența, căci prea au fost oameni înțelepti, chibzuiți, și păstrători ai credinței și ai datinilor”. Asta îmi aduce aminte de poeziile dânsului: SUB... Sub razele lunii Stau treaz și mă visez Sol al înțelepciunii Și-apărătorul unui
ESENŢĂ DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363713_a_365042]
-
succes” a colectivizării întregii comune. În zonă nu au vrut să semneze cererea de intrare în colectivă, doar tatăl său și unchiul Stoica, care mai mult stătea ascuns pe la lotul de vie decât acasă. Aveau simțul proprietății moștenit din moși strămoși. Dar să-l ia odată, dă-l Doamne de pământ, că tot nu făceau mare brânză cu el. Îi părea rău după căruță și cai, trebuia să se despartă și de ei odată cu intrarea în colectiv. De doi ani era
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
muncii față de compania sa nu se compară cu cel al altor lucrători de aiurea. Numai japonezul își închină întreaga carieră unui singur patron, de parcă lui i-a dedicat întreaga viață. Fidelitatea lui e poate egalată doar de cea a propriilor strămoși, samuraii. Numai ei își dedicau necondiționat viața stăpânului lor, până la sacrificiul suprem. El trebuia să se poarte și să servească impecabil și să fie complet altruist. În plus, să nu arate nicio emoție. Samuraiul nu poseda decât onoarea proprie, ce
MIRESME NIPONE ÎNTR-UN BUCHET DE AMINTIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363716_a_365045]
-
de cei care afirmă că stră-străbunii lor se trag din oastea lui Matei Basarab. Cert este că unii din oștenii sohodoleni ai domnului - cunoscut și ca Matei din Brâncoveni - chiar si-au luat numele Basarabă sau îl aveau din moși strămoși, fapt consemnat ca sigur de istoricul Ion Conea pe vremea când făcea săpături arheologice în dealul Tihomir din vestul Sododolului de Tismana. El identificase prin anii 1940, doi locuitori cu acest nume, având casele pe o uliță numită Valea Mică
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
nu fim colonie. Chemat de Zeu să lumineze-n haos El n-a-ncetat pe-un drum fără repaos Să mângâie cu raza-i de poveste Cărările spre lumile celeste. Poporul dac i-a-ncredințat destinul Să-l ducă Tronului pentru Divinul Zalmoxis, și strămoș, și Tată Sfânt Ce s-a-nălțat la cer de sub pământ Luceafăr blând al devenirii noastre, Revino pe pământ din depărtate astre Și luminează calea alor tăi Să nu fie conduși de nătărăi Îndreaptă-ți raza care plânsu-ți-s-a Să unești maluri de la
EMINESCU RĂSTIGNIT de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363773_a_365102]
-
noi. Nu trebuie să ne fie frică de nimic, de orice seminție ar veni peste noi, pentru că între cuceritori și cuceriți se va stabili o osmoza naturală, tot așa cum s-a întâmplat în urmă cu oproape două mii de ani între strămoșii noștrii geto-daci și români. Cu poporul român se va petrece un fap extraordinar, în viitorul apropiat: paradoxal, tocmai această tragică pierdere de oameni, de energii și de timp, prin care trece Roamania de 21 de ani, vă constituii începutul unui
ROMANIA ETERNA, ISRAELUL SI GRADINA MAICII DOMNULUI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364627_a_365956]
-
la Berlin și la Bruxelles, La Smyrna, la Atena și Toulouse, La New York, Oxford și în Israel. La fel, la Louvre și la Ermitaj Statuile de daci stau și așteaptă, Nu este orb mai mare decât cel Care nu vrea strămoșii să îi vadă. De secole dacii din parcuri Privesc trecătorii, mulți la număr, O pasăre se mai odihnește Pe faldul mantiei prinsă pe umăr. Iar în depozitele prăfuite, Câte-un păianjen țese pânză Pe umăr sau în palma unui dac
ISTORICI REPETENŢI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364691_a_366020]
-
acestei comunități bisericești și parohiale, din centrul municipiului Oradea, județul Bihor. Aici, în acest loc și în aceste momente comemorative sau datorită lor, ne aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de multe ori au fost vitregite de vremurile istoriei și oropsite de valurile năvalnice ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri dar care le-au depășit
DESPRE BISERICA CU LUNĂ DIN ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364739_a_366068]
-
află în preajma sa, arborele rămâne asemenea unei ființe, cu viața ascunsă dincolo de cuvinte. Arborele - la fel ca și omul, urcă și coboară trepte nevăzute. De acolo din locuri nebănuite cândva, el a stat de vorbă cu generații și generații de strămoși la umbra timpului, pe coloana veacurilor, potolind cursul zilelor. Arborele, ca și lumea existentă, are biruințe și înfrângeri, doruri și dureri, și-o îndârjită luptă pentru existență ce stă ascunsă sub coaja sa de o liniște apararentă. Asemăn arborii cu
ESENŢA CREAŢIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349527_a_350856]
-
aveau semnificația grabei cu care evreii fuseseră scoși din Egipt, aceasta pentru azimile nedospite și viața grea a robiei egiptene semnificată de ierburile amare. Iudeii săvârșeau acest ritual al cinei, încinși la mijloc și cu cârjele pregătite de drum asemeni strămoșilor lor ieșiți din Egiptul robiei și călăuziți spre libertate de profetul Moise și marele preot Aaron. De dimineață, pe străzile cosmopolite ale sfintei cetăți începu vânzoleala obișnuită dar nu atât de intensă ca în celelalte zile. Negustorii și târgoveții greci
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
pe muntele Garizim în orașul Shchem iar iudeii unul la Ierusalim. Iudeii reproșau samaritenilor pierderea credinței adevărate și alterarea ei cu elemente păgâne, asiriene. Samaritenii nu acceptaseră această admonestare pe tărâm religios considerându-se pe mai departe continuatori ai credinței strămoșilor lor. Ca urmare a acestui fapt, iudeii încheiaseră orice fel de negociere doctrinară cu aceștia și aveau față de samariteni o atitudine de ignorare și dezaprobare totală. Referință Bibliografică: Ancheta (fragment din roman) - Al unsprezecelea fragment. / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
of Sound, ediție bilingva, română-engleza Florica Madritsch Marin, Monologul păpușilor bolnave Chris Tanasescu, Cartea de la Curtea și alte 9 topologii Nicolae Tzone, viața aceasta și moartea aceasta Radu Vancu, Amintiri pentru tatăl meu Vremea Ion Burcin, Să nu ne uităm strămoșii Luca Dumitrescu,Hronicul Racului 22th Century Publishing Marius Stoian, 8215 ESEU. MEMORIALISTICĂ. PUBLICISTICĂ Biblioteca Bucureștilor Niculae Gheran, Arta de a fi păgubaș. Vol 2 - Oameni și javre Brumar Coriolan Babeți, Atelierul de arte, Timișoara Bela Kamocsa, Blues de Timișoara. O
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
înfăptuim o „corectare” a propriei noastre mentalității actuale, să ne recâștigăm credibilitatea și să ieșim la lumină cu adevăratele noastre valori naționale, cu talentul nostru, cu aptitudinile noastre, cu tradițiile și cu bagajul folcloric pe care l-am moștenit de la strămoși. Mulțumesc mult pentru disponibilitatea dumneavoastră de a mă face cunoscut citiorilor de limbă română. George ROCA: Și eu vă mulțumesc pentru că ați acceptat acest dialog datorită căruia am aflat lucruri atât de interesante despre dumneavoastră. O mențiune pe care aș
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349606_a_350935]
-
și va muri singur și nefericit. Luați atitudine dragii mei pământeni, nu rasa sau religia contează, ci faptul de a ajuta și de a iubi necondiționat. Apărați valorile, tineretul, sănătatea, oamenii sărmani, natura, lectura și tot ceea ce v-au lasat strămoșii voștri prin vărsare de sânge. Îmi este greu să scriu aceste rânduri, nu pentru că pot să vadă cunoscuții sau străinii, ci pentru că nu am făcut asta și pentru că nu a fost nevoie, dar poate că mai presus de aroganțe și
ÎNTRE PASTILE ȘI VERSURI de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350269_a_351598]
-
an este numit sugar deoarece nu știe să ducă lingura la gură. Dar cine l-a învățat oare să sugă, să se deplaseze când scapă de înfășare? Un preșcolar nu știe să scrie și să citească. Este normal deoarece arhi strămoșii săi comunicau numai verbal, chiar nearticulat în epoca de copilărie a lor. Oare preșcolarul știe mai mult decât să meargă sau să ducă lingura la gură? Politrucii, iertare m-a luat gura pe dinainte, poli-educatorii au constata că un preșcolar
CLASA 0 SAU VÂRSTA 0? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350370_a_351699]
-
FOST AICI Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1243 din 27 mai 2014 Toate Articolele Autorului AM FOST AICI Am fost aici si-n veci vom fi Strângând din soare aur și lumini Și vitejii nenumărate-n veac Strângeau strămoșii-n calendar. Sticlea în săbii dragoste de țară Și munții săritori stăteau în zare. Scriau poeții versuri sfinte De dor de țară și de-așezăminte. Veneau vitejii-n strai de sărbătoare Spre-a lămuri victorii viitoare. Și visul de iubire
AM FOST AICI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350470_a_351799]