2,407 matches
-
Transilvania. Iată, plusez eu, o fiică a acestor locuri studiază în cetatea carpatină, nucleul etnogenezei românești, cu membrana exterioară întinsă (spre răsărit) până dincolo de Nistru. O garanție în plus pentru perspectiva ADN-ului românesc în aceste margini zbuciumate de vatră strămoșească. Referință Bibliografică: FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 886, Anul III, 04 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
și am suferit nu numai de halucinațiuni, ci și mai mult încă de foame“. Mai redăm un alt document: “Eu ași vrea să scap cît se poate de curând și să mă întorc în țară să mă satur de mămăliga strămoșească. Căci aici, de când mă aflu, n-am avut fericirea de-a mânca până la sațiu. Foamea și demoralizarea, iată cele două stări continue în care petrece nenorocitul tău amic “.( Către A. Chibici-Rîvneanu, 12/24 ian. 11884, din sanatoriul Dobling din Viena
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
www.youtube.com/watch?v=s1-LMeMdXes Cuvintele sunt sărace să transpună emoțiile și bucuriile sufletești ce au inundat sufletul nostru, al tuturor celor prezenți. Am simțit cu toții că deși departe de casă, trăim și gândim românește, că avem aceeași credință strămoșeasca pe care suntem datori să o transmitem copiilor și nepoților noștri. Știu că printre icoane se ascund uneori tot felul de oameni iar printre oameni tot felul de îngeri, printre toți însă, lumina sfântă și dragostea de Dumnezeu și de
SFINŢIREA BISERICII SFÂNTA MARIA DIN DACULA, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346356_a_347685]
-
Glasul Bucovinei”. În primul număr al ziarului „Glasul Bucovinei” din 22 octombrie 1918, s-a publicat articolul „Ce vrem?”, semnat de 14 intelectuali bucovineni, care cuprindea aspirațiile tuturor românilor aflați sub dominația austriacă: „Vrem să rămânem români pe pământul nostru strămoșesc și să ne ocârmuim singuri, precum o cer interesele noastre românești. Nu vrem să cerșim de la nimeni drepturile care ni se cuvin”. Cotidianul „Glasul Bucovinei” a fost editat de Partidul Democrat al Unirii din Bucovina în perioada 1918-1923. Publicația era
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
independență față de puterile lumești. De aceea, dezvoltarea virtuților active, care singurele leagă pe om de om și pe toți în societate, nu se bucură de primul interes al Bisericei noastre”. Când au fost unii care au căutat să modernizeze biserica strămoșească, Nae Ionescu a atras atenția că „marele defect, sau marea calitate a Ortodoxismului, este că nu se poate înnoi. Cine are înțelegere și dragoste pentru religia noastră trebuie să găsească în el și curagiul de a privi lucrurile în față
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
Gândindu-mă la acest aforism, am senzația și impresia că Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Coman al Oradiei a fost întotdeauna și în continuu conștient de această vocație a omului, de “dăruitor” pentru cei din jurul său și din neamul său, cel strămoșesc, creștinesc și românesc. Astăzi, din păcate, modelul și exemplul său este tot mai greu de cuprins și de asumat ori de însușit în arealul personalității noastre, mult pretențioase și simandicoase. Că nu este totul pierdut ne-o dovedește acest buchet
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă efortul și aportul său au fost foarte consistente, făcându-se adeseori referire la el așa încât, după cum am amintit și mai sus, Ierarhul Vasile Coman al Bisericii noastre strămoșești și al poporului nostru românesc este ca un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
vremuri a fost transformată - aidoma celorlalte - în sală de muzeu, iar pe pereți pot fi văzute metodele diabolice folosite de activiștii de partid și de ofițerii de securitate pentru descurajarea și reprimarea oricărei încercări de păstrare și cultivare a credinței strămoșești de către milioane de oameni simpli cărora li se spunea că: „religia este opiu pentru popor”; că preoții și episcopii sunt „rămășițe burgheze” sau chiar „agenți ai imperialismului”.( ) Prigoana împotriva preoților franciscani din Moldova este înfățișată pe un panou aparte și
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
precum Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae - adevărați patriarhi ai teologiei ortodoxe. Observăm și sesizăm, mai presus de toate, o aplicare riguroasă și creatoare a principiilor dogmatice, patristice, liturgice, iconologice, antropologice, aghiologice, morale și pastorale ale Bisericii noastre Ortodoxe, românești și strămoșești. Ample secțiuni ale primului volum din tratatul Prelegeri de estetica Ortodoxiei sunt dedicate doctrinei Bisericii cu privire la frumusețe ca atribut al Divinității. Atributele divine, ca proprietăți reale ale firii dumnezeiești, pot fi constatate în creație, îndeosebi în lucrarea proniatoare și mântuitoare
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
Sunt giulgiu-nzăpezit pe seva moartă-a florii, Sunt mantia troienelor cu coasă și cu glugă, Sunt lama din oțel de gheață ce a ucis cocori... Sunt totuși cald! Căldura îmi vine de la Rugă! Sunt un român și-n limba strămoșească Ce-și plânge-n doine jalea și-n durere Îți strig cât pot din piept, lume sihastră: Tot ce e românesc și sfânt nu piere! Versuri de Romeo Tarhon) http://www.facebook.com/groups/rugafarasfarsit/ http://www.ziarulnatiunea.ro/category
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345067_a_346396]
-
jocurile hibernale, la schiuri, bob, săniuțe, bulgăreală cu zăpadă, Omul de Zăpadă, personaj nelipsit din orice carte care se respectă. Versuri frumoase, accesibile, din care copilul poate învăța multe despre natura, despre viața de zi cu zi și despre tradițiile strămoșești pe care e bine să le cultivăm. Versuri care pot sta la loc de onoare într-un manual de lecturi suplimentare pentru copiii de grădiniță și pentru școlarii mici, dar, receptate cu nostalgie de orice iubitor de literatură, de jocuri
PASTEL DE BORANGIC (VERSURI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345062_a_346391]
-
Lui îmi atinge fruntea cu caldă binecuvântare. I-atâta pace-n carceră! Dulce ești Doamne, în suferințele pe care ni le îngădui! Fă-mă Doamne, bun! Bun, ca un Om!” (Pr. Dimitrie Bejan, Vifornița cea mare, vol. III, Ed. Credința Strămoșească, sine loco, sine anno, pp. 124-125) Mărturisirea credinței în Învierea Domnului conferă deținutului o stare harică, unică, în care toate constrângerile fizice la care e supus se dizolvă, lăsând loc acelei păci duhovnicești, capabilă să metamorfozeze cele mai sumbre circumstanțe
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
mei, am recunoscut că viața omenească de aici nu are nici o valoare și-n general nu considerăm și nici nu numim bine orice-i folositor doar acesteia. Deci, nu considerăm mare lucru, și nici nu judecăm vrednic de dorit mândria strămoșească, nici puterea trupească, nici frumusețea, nici măreția, nici cinstirile de la toți oamenii, nici această împărăție, nici orice altceva important din cele omenești, la care s-ar putea referi cineva; nici nu-i admirăm pe cei care le au, ci cu
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
planurilor epice, diversitatea peisagistică, respectul pentru tradițiile culturale și religioase, dar și măiestria povestitoarei, sunt elemente care susțin coloana vertebrală a acestei opere. Deosebit de bine conturat este portretul dascălului din comună, Ștefan Rebrean, iar,, Ruga mamei'' reprezintă simbolul credinței noastre strămoșești. Ciclul povestirilor continuă cu alte câteva titluri care ne conduc pe drumul destinelor din lumea orașului, al vieții agitate și atât de bulversate din acest mediu. ,, Îngerul morții'' ,, Mesaj în eter''și ,, Bruta''fac parte din această arhitectură. Eroii coboară
DRUMUL DORULUI ŞI AL DESTINULUI, RECENZIE DE PROF. MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345273_a_346602]
-
recitarea poeziilor Satului românesc, Suflet de mama, E toamnă. „Mare este Dumnezeu!” Așa și-a început cuvântul cunoscutul Părinte Mihail Milea, neobosit ambasador al nostru la frații de pește Prut, neobosit și în promovarea culturii în strânsă colaborare cu credința strămoșescă, forța de continuitate a noastră ca popor. A salutat prezenta colegilor preoți, unii foști elevi la Seminarul Teologic „Chesarie Episcopul”, Buzău. A subliniat că, în cadrul unui cenaclu cum este și cel de la Râmnic, Al. Sihleanu, are loc „învierea limbii române
„DUHOVNICUL” A VENIT LA „UMBRA SINGURĂTĂŢII” de TEO CABEL în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345316_a_346645]
-
Elenă Buică, Dumitru Ichim, Iacob Cazacu-Istrate...), Australia (Mihaela Cristescu), Grecia (Ioana Diaconu). Italia (Ionela Elenă Ciobanu)... ...Sunt prezente, firește, în această luptă pentru afirmarea Logos-ului Valah, si multe nume cunoscute, ale unor creatori consacrați (rămași în bătaia văpăilor Vetrei Strămoșești!) din România, dar și din ultragiata Moldova de pește Prut: Tatiana Dabija, Odeta Tătaru („Rep. Moldova‖), Gheorghe Vicol (Vatra Dornei), Victor Burde (Albă Iulia), Cristiana Maria Purdescu, Lavinia Huțișoru Dumitriu, Arabel Bondarenco,Emil Lungeanu, Maria Postu, Maya Maria Mușat (București
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI „STARPRESS 2013 , EDIŢIE BILINGVĂ, ROMÂNĂ-GERMANĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345424_a_346753]
-
Buică, Dumitru Ichim, Iacob Cazacu-Istrate...), Australia (Mihaela Cristescu), Grecia (Ioana Diaconu), Italia (Ionela Elena Ciobanu)... Prezențe ... Sunt prezente, firește, în această luptă pentru afirmarea Logos-ului Valah, și multe nume cunoscute, ale unor creatori consacrați (rămași în bătaia văpăilor Vetrei Strămoșești!) din România, dar și din ultragiata Moldovă de peste Prut: Tatiana Dabija, Odeta Tătaru („Rep. Moldova‖), Gheorghe Vicol (Vatra Dornei), Victor Burde (Albă Iulia), Cristiana Maria Purdescu, Lavinia Huțișoru Dumitriu, Arabel Bondarenco, Emil Lungeanu, Maria Postu, Maya Maria Mușat (București), Gheorghe
LANSAREA „ANTOLOGIEI STARPRESS 2013” ŞI A CĂRŢII „ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI” LA TORONTO de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345426_a_346755]
-
suav, cerului, pe îngheț, Cu vorbe tandre, dulci, simple și senine. La -Întâi Decembrie- ne duce gândul Bucurându-ne, țară scumpă, în zăpadă, Cum înaintașii au vrut să te vadă : Întreagă, bogată, liberă ca vântul... Ai fost legată de pământul strămoșesc Rămânând statornică, -firească urmare-, -Împotriva năvălirilor barbare- Prin grai, credință și-obiceiul românesc. Cum Mihai Viteazul te-a dorit întreagă, Te-ai pregătit istoric ani grei pământești Și,..prin jertfa ființei sale sufletești Regele a reușit să te-nțeleagă... Azi
PATRIA de LIA RUSE în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376927_a_378256]
-
sute de ani/. De ce-au murit acești soldați/ Să-i plângem și s-aducem flori?/ I-au plâns și i-au jelit cumplit/ Părinții lor de mii de ori./ Ei au murit cu gând curat/ Să apere ce-i strămoșesc/ Și țări străine au ajutat/ De-aceea aici se odihnesc./ Pământ străin, cum ai primit/ Tineri ca florile de crin/ Să doarmă aici de zeci de ani/ În fața lor, eu mă închin!/ Câte soții, copii, părinți/ Au povestit cum v-
LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376933_a_378262]
-
de multe ori suferim de această maladie - a nerecunoștinței, fiindcă efortul și aportul său au fost foarte consistente, făcându-se adeseori referire la el așa încât, după cum am aminitit și mai sus, Ierarhul mărturisitor și pilduitor Gherasim Cucoșel al Bisericii noastre strămoșești și al poporului nostru românesc este ca un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom
LA ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA SA IN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A ÎMPĂRĂŢIEI PREASFINTEI TREIMI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376938_a_378267]
-
ȚĂRII Autor: Virginia Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Talpa țării Printre stânci date uitării De preocupări nebune, Se zărește talpa țării, Pe cărările străbune! Urma i-a rămas adâncă Pe pământul strămoșesc! Florile de colț din stâncă, Veșnicia îi slăvesc! De pieri-vor alte urme Sub viscol și vreme rea, Talpa țării-n veci rămâne. Toți, ne sprijinim pe ea! Referință Bibliografică: Talpa țării / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
TALPA ȚĂRII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377031_a_378360]
-
în chip barbar, în centrul urbei, căreia i-a închinat întreaga sa viață și iubire părintească, duhovnicească. O zi senină, înnorată, nu se mai știe, o zi în care Părintele Aurel a intrat în panteonul martirilor neamului pentru credința ortodoxă strămoșească, ținând trează conștiința creștinilor ortodocși, dar nu numai că veacul nu s-a sfărșit, că dreptatea nu a murit, că adevărul va birui, că libertatea va veni, că unitatea națională și spiritual a românilor se va înfăptui. “Mucenicul” Aurel, așa cum
PE URMELE MARTIRULUI AUREL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377029_a_378358]
-
cu adevărat „om al lui Dumnezeu,” trimis din vrere de sus poporului dreptcredincios, din această parte a Ardealului, greu încercat de vremuri, săvârșind cu prisosință lucrul Tatălui ceresc. Crezul creștin pe care l-a mărturisit și dreapta credință, Ortodoxia noastră strămoșească pe care a slujit-o, îl așează pe Părintele Aurel în rândul martirilor neamului românesc. Veșnica pomenire a Părintelui Protopop Aurel Munteanu, din neam în neam! Amin! Doamne, ajută! Ștefan Popa Referință Bibliografică: PE URMELE MARTIRULUI AUREL / Ștefan Popa : Confluențe
PE URMELE MARTIRULUI AUREL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377029_a_378358]
-
a Bisericii creștine a odrăslit sub același Chip și aceeași Asemănare: Frumusețea și Strălucirea lui Iisus Hristos. Aceeași Fii Aleși ai Patriei și ai Bisericii din aceeași Vatră specifică devenirii spiritual-creștine, îndumnezeirii, sunt totodată Odraslele îndrăgite ale Mântuitorului nostru. Vatra Strămoșească, prin relieful ei variat, sublim și binecuvântat este dăruită de Dumnezeu, care se armonizează cugetului, chemării, harului, credinței, jertfei, iubirii și împliniriri acestui Neam în istorie, ca misiune și vocație în drumul său către cer, către nemurire. Principatele Dacoromâne: Oltenia
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
un flagel, ca o ciumă de o parte și de alta, dând infirmitate ori paralizie Națiunii. Deosebirile geografice, organice și economice ale dacoromânilor au separat pentru multe secole unitatea națională, generând dualismul politic românesc. Aspectul geografic, ca unitate a pământului strămoșesc trebuie să fie o simbioză, care dă armonie simultană naturii și poporului. Dacă la aspectul geografic adăugăm și configurația deosebită care despart Moldova de Țara Românească, prin aspectul hidrografic ce determină drumurile de comerț, care la rândul lor stabilesc zonele
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]