1,879 matches
-
dincolo... Tuturor sultanilor le plăceau ceasornicile mecanice pe care le scorniseră apusenii și mai ales maurii din Gramà. Stratonic povestește lui Ionuț despre încăperile saraiului și despre grădina cu kioscuri și tainiți unde împărăția își ține haremul de fete "ghedlicâz". Straie subțiri albe, comănace bătute cu mărgăritar, pantofi de cordovan roș, buze roșii, dinți frumoși, ochi negri. Elias Diavolul " Oile de Angora cu coada lată pusă pe cărucior" oglu mărgele și hormuzuri (Ormuz India) turà = pecetea împărătească Generalisimul stă pe covor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
coviltir, trasă de boi împodobiți cu care se călătorește în Balcani Cazangilar jianis căldărilor imafel cazovgilar Cali imera celebi Caravansarai foc, sabie, robie! Sfântu Vasile: "umilința monahului să se arate întru toată a lui înfățișare, să umble nepieptănat și cu straiele mârșave." Șase sute de biserici și schituri, șase mii de călugări Să nu intre acolo cu nimic femeiesc harbaz zamuz! smochin Se închină la panaghia portetisa (fecioara deasupra porții de intrare) "Atos pământul lui Dumnezeu" dedicat sfintei Fecioare Atosul e guvernat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lanțuri de gât și cu alte asemeni ornamente care toate se lasă în jos de la umărul stâng peste piept sub brațul drept până la coapse, cu o pungă de pănură, cu câțiva galbeni într-însa. * V. Veranțiu ... Moldovenii țin morțiș la straele lor, și cu moarte se pedepsește la ei oricine ar adopta ori îmbrăcăminte, ori sabie, sau orice alt asemenea de la Turci sau altă națiune. * Militarii se chiamă și voinici. * La rezbel se luptă mai mult călări. * V. Veranțiu Despre fuga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
haina și l-a mușcat, în ogradă la mine, pe când trecea să iee vin dela Vidrașcu. Acasă, se face supărat. Iaca, a drac chine. Mușcat și rupt strae. Asta nu se pote! Unde te-o mușcat, omule? Mușcat și rupt strai, în ograde la buer. Este acolo chine reu. Superat și dus la jandarm. Dat judecat buer și pe mine. Buer pentru lasat chine slobod, mine pentru trecut fara voe. Dat judecat. Cum se poate, omule? Cum să dai boieru în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Doar ești om cât un munte și ai putea lucra. Domnule negustor, răspunde mândru cerșetorul; îți atrag atenția că nu-ți cer sfaturi, ci monede. Virtuțile sunt instituții omenești; pasiunile, divine. Patima nu se leapădă ușor cum ai arunca un strai. Sărăcia nu e vițiu; e ceva mult mai rău. O fată naivă se prezintă la un confesional, îngenunche și așteaptă. De la o vreme, văzând-o că tace, preotul o îndeamnă. Hai, vorbește, mărturisește; ce-ai făcut? N-am făcut nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1956. La profesorul de filologie de la Iași, o cucoană nu tocmai deșteaptă; pricepută însă la mobilat camerile și la primirea musafirilor. Are o femeie servitoare cam nătângă (Mărioara), care ia subt protecția ei pe Irimie, spălându-i și călcându-i straiele de muntean, cu care el se îmbracă duminicile. Se miră de stăpână-sa că pune pe masă atâtea șervete, tacâmuri și farfurii "pentru trei fasole la doi oameni". Întâlnirea între lița Sofia și lelea Măriuca. Întâlnirea între lița Sofia și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
felul ei, nu era însă o femeie veselă, ci una așezată, solitară, enigmatică. Un amănunt sugestiv pentru firea supusă și închisă pe care o avea e că n-am văzut-o niciodată dezbrobodită. Purta baticuri negre, înnodate sub bărbie, și straie de aceeași culoare, îndeosebi după moartea accidentală a singurei sale fiice, Magdalena, tragedie suportată cu demnitate. În general, a dus un trai retras, într o curățenie și o liniște aproape perfecte. *„Realitatea e asta de aci”, a spus cu prefăcută
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu alți căruțași în curse nebunești, barbare, bătîndu-și calul, ca să cîștige, cu codiriștea ori cu lanțul? în sicriu, mătușa avea aceeași figură modestă, resemnată ca totdeauna. Cînd au adus-o acasă nu știau dacă are pregătite lucrurile trebuitoare. Avea tot: straie, ștergare și cecuri cu peste 30 de mii, depuși pe numele ei și al nepoatei, dovadă că gîndise că va trăi mai mult decît moș Vasile. La adunarea de doliu au venit cîteva zeci de persoane, vecini și rude. Pentru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Bathori. Câteva zile mai târziu, domnul român era ucis pe Câmpia Turzii, din ordinul „aliatului“ său Basta ; capul retezat a fost adus în Țara Românească, iar trupul descăpățânat îngropat îmtr-un loc neștiut până azi. Vlahul se cuvine fitecine să poarte cernit strai c-a murit Mihai, că și-au pierdut domnul viteazul și omul, cu nume de faimă de-l rosteau cu teamă cari mai de cari turcii și tătarii, ungurii și leșii tremurând ca peștii.“ scrie vistierul grec Stavrinos într-o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
51.190 kg porumb, pentru care a preluat uium 7.273 kg, secară și 6.143 kg, porumb. Am mai adus vorba că în sat au existat în trecut în cadrul celorlalte meșteșuguri și piua pentru hainele de lână sau pentru straie. Arătăm în continuare că în cele două sate au funcționat și piue, «pisăluge», în fapt teascuri pentru sămânța de dovleac, (bostani, lubenițe), din care se obținea ulei comestibil, foarte apreciat înlocuitor al grăsimii animale, respectiv al unturii și al slăninei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
consideră moartea doar o trecere sau o mutare către alt mod de viață, mult îmbunătățit și rezolvă distanța impusă de moarte între el și cei răpiți, prin accesul la transcedental pe care i-l conferă hotărârea teribilă de a îmbrăca straiul monahal. ACADEMIA MOVILEANĂ DIN KIEV ȘI SCHITUL KITAEV Analiza și Revelația Menit de tradiția existentă în comunitatea ortodoxă din Poltava să moștenească, după dispariția și a fratelui cel mare, Ioan, postul de protopop al orașului, Petru se vede nevoit să
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
atâtea doamne elegante și simandicoase din înalta societate bucureșteană, Smaranda Brăescu s-a prezentat purtând cu mândrie costumul popular moldovenesc din satul său. Cred că acest fapt se explică prin mândria de a fi român și de a purta aceste straie populare, mândrie pierdută între timp și pe care trebuie să o regăsim. L.C.: Ce credeți că i-ar putea lipsi unui pilot în ziua de azi pentru a fi un lider adevărat, sau care ar fi lucrurile care l-ar
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
terminată în cârlig, nici papagal pe umăr, nici tricorn și redingotă, nici altă costumație cunoscută în literatura occidentală de profil. Structural levantin, ni l-am putea imagina în viața de zi cu zi, atunci când nu urmărește ceva anume, îmbrăcat în straie orientale, cu turban, șiac, vestă, șalvari și cizme cu botul ascuțit și întors. Cu un sfârșit deloc glorios, în colții rechinilor, ca o pedeapsă divină, Spânu a întruchipat în literatura română atât o variantă a perso najulul malefic, imprevizibil ca
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
viață, fiind deosebită, și din nimic reușind să construiești o lume, un univers, nu numai o viață de om. Actorul descoperă ceea ce e „scris” în spatele cuvintelor dramaturgului. Prin procesul său de creație întregește opera, îi dă viață, o îmbracă în straie care stau pe personaje din carne și oase. Fără actor, orice piesă, oricât de genial ar fi scrisă, este lipsită de viață. Datorită actorului, chiar și o lucrare mediocră poate căpăta strălucire. De aceea munca actorului trebuie să fie asemănătoare
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
eminesciană recompune prin simboluri „spațiul mioritic-. 4. Limba poetică eminesciană, cea mai aleasă întrupare a spiritului național. Metafora este regină a versului eminescian ă„ce e poezia? Înger palid cu priviri curate-, Voluptuos joc cu icoane și cu glasuri tremurate, Strai de purpură și aur peste țarâna cea grea-). „Forma limbei naționale care și-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veșmântului cugetării românești-. Titu Maiorescu. Opera
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
sfânt, și asta e prea mult. Când te-ai săturat de compromisul molâu al "valorilor comune", de suficiența vagă care acoperă "o anumită concepție despre om" sau de reuniuni ad-hoc care nu durează mai mult de o clipă demnitari în straie multicolore dând drumul la niște porumbei de pe treptele vreunei biserici -, când preferi realmente să fii adevărat decât să fii văzut, e mai bine să stai cu preopinentul față în față și să faci pereche cu el pentru a evita greșeala
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Jupânul Vulpoi, de îmbietoarea mireasmă adus, Îi ținu de sub copacul înalt, pe loc, acest discurs : Bună ziua, Maestre. Ce bine arătați ! Ce frumos îmi păreți ! Ce elegant vă purtați ! Dacă, fără să vă mint, graiul V-ar fi la fel de minunat ca straiul, Ați fi, pe drept cuvânt și de bună seamă, În aceste mândre păduri, cea mai de vază persoană. Corbul, de meșteșugitele vorbe amețit, Vru frumosul glas să și-l arate în dulce ciripit. Deschise mare pliscul, gata să-nceapă gala
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
devine arzător vara - stăpână ce împarte veselie și culoare TOAMNA - expresii frumoase a sosit în caleașcă aurită, toamna, cea mai darnică fiică a bătrânului an; toamna veselă deschide porțile școlilor; toamna harnică și de bunuri darnică; pomii și-au dezbrăcat straiul verde; toamna mohorâtă își trimite vestitorii; așterne pământul cu trenă lungă de culoarea vântului; aduce toamna în frunzare rotunde, înroșite mere; toamna, cu mantia ei ruginie ; toamna rumenă cu flori roșcate în păr; se plimbă toamna prin grădini cu năframa
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
ne face să credem că și ogar poate avea rădăcina lovși suf. -ar, adică “copoi, câine de vânătoare”. Traistă este cuvânt tracic după Hasdeu, care inventează pentru această limbă staristra “pungă pentru caș”. Cuvântul nu poate fi despărțit etimologic de strai “haină, îmbrăcăminte, veșmânt”, pentru care cf. lat. sterno “a întinde ceva pe ceva, a acoperi cu ceva, a garnisi, a face patul”, sl. stlatĭ, stelĭu “a întinde, a așterne”, de unde și postelĭ “așternut”, it. sdraio “a pune, a culca”. Albaneza
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Solun, 52 sorab, 51 soroc, 43 Spania, 67 a sta, 133 stană, 133 stare, 133 stat, 133 stăpân, 66 stâlp, 133 stână, 133 stânjen, 105 a stânjeni, 105 steag, 133 steajăr, 133 stei, 53 stejar, 105 stog, 105 strachină, 131 strai, 135 a strivi, 195 strugure, 130 strujan, 130 șchei, 51 șchiop, 99 șleahtă, 52 șleau, 52 șop, 51 ștevie, 105 șuviță, 129 tain, 56 talaz, 130 tarabă, 56 tare, 109 a tăia, 56 tărăboanță, 56 tărâm, 43 tărie, 56 tău
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
îi va împărtăși condiția superioară și astfel emblema inițiatică slujește cele două puncte majore: anticiparea eroizării și finalitatea maritală. Atunci când semnele astrale nu sunt imprimate pe trupul protagonistului, el este îmbrăcat, într-o fază superioară a ritului de trecere, cu straie frecvent descrise în colinde: „D-un veștmânt prelung,/ Lung până-n pământ./ Scris îmi este, scris,/ Soarele și luna;/ În spatele lui,/ Soare cu căldura;/ În ambii umerei/ Doi luceferei;/ Jur-prejur de poale/ Cerul plin de stele,/ Toate văzdurele”. Enumerația aglutinantă compune
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
non a succesiunii la coroana ființei, iar tatăl eroului, care pare a-l nesocoti pe mezin (de fapt îi testează puterile morale, ceea ce îl face în mod implicit un maestru inițiator), a fost și el cândva un Întemeietor arhetipal. Calul, straiele și paloșul lui din tinerețe sunt un argument simplu în acest sens, la acestea adăugându-se indicația/ interdicția tărâmului sacru, prezentă în basme și în balada Antofiță a lu Vioară I (11). Pescarul senior a parcurs și el ritualul sacrificial
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de fapt un model pe dos: „Cât din ceriu până-n pământ,/ Atât Vidrosul de adânc,/ Furisitul n-are fund!/ Odată că l-am vânat,/ Numai eu că am scăpat,/ Toți nevodarii c-am înecat” (Celei - Gorj)327. Adeseori fiul solicită straiele de mire; valoarea rituală a acestor veștminte, folosite în practicile funebre pentru ținuta celui dispărut, cumulează încărcătura magică a victoriei inițiatice, fiindcă, ne-o spun orațiile de nuntă care trimit la motivul vânătorii din colinde, „tânărul nostru împărat”, acum tată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
bărbătești;/ Basmaua-i a frate-său,/ Guleru-i a văru-său” (Cudalbi - Galați). Darurile nupțiale sunt create în sălașul mitic al leagănului și constituie proba că fecioara este pregătită să devină mireasă. La nivel pragmatic, ea are zestrea pregătită și va îngriji straiele familiei; la nivel mitic, fata a urzit energiile fecunde ale lumii într-o formă socială, puternic încărcată magic. Cusătura, precum omul și lumea, se naște în suferință: „De (numele) cei frumoasă,/ Șede la gherghef și coase,/ Peșchiraș frăține-său;/ Guleraș
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
antropomorfizat un ghem de mătase roșie care o va transforma, desigur, în mireasa împăratului. Capacitatea de a face firul să compună o nouă existență are, în consecință, puteri recuperatoare magice. Mutilată de mama vitregă, fecioara își recapătă ochii în schimbul unor straie mirifice, făcute în absența vederii, ca rezultat comun al interdicției luminii și al suferinței inițiatice: „Ea a cusut cum a putut cămașa pânî a doua zi, că ața nu se mai sfârșea și parcă îi erau degetele vrăjite, așa umblau
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]