1,494 matches
-
31. Ocna Șugatag │- județul Maramureș 32. Păltiniș │- județul Sibiu 33. Pârâul Rece │- județul Brașov 34. Pojorâta │- județul Suceava 35. Praid │- județul Harghita 36. Săcelu │- județul Gorj 37. Sărata Monteoru │- județul Buzău 38. Secu │- județul Caraș-Severin 39. Semenic │- județul Caraș-Severin 43. Straja │- județul Hunedoara 44. Soveja │- județul Vrancea 45. Tășnad │- județul Satu Mare 46. Timișu de Sus │- județul Brașov 50. Vața de Jos │- județul Hunedoara
HOTĂRÂRE nr. 58 din 16 februarie 2017 pentru aprobarea atestării unor localităţi sau părţi din localităţi ca staţiuni turistice de interes naţional sau local şi pentru modificarea anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280210_a_281539]
-
Păltiniș - județul Sibiu 29. Pârâul Rece - județul Brașov 30. Praid - județul Harghita 31. Săcelu - județul Gorj 32. Sărata Monteoru - județul Buzău 33. Secu - județul Caraș-Severin 34. Semenic - județul Caraș-Severin 35. Snagov - județul Ilfov 36. Stâna de Vale - județul Bihor 37. Straja - județul Hunedoara 38. Soveja - județul Vrancea 39. Tășnad - județul Satu Mare 40. Timișu de Sus - județul Brașov 41. Tinca - județul Bihor 42. Trei Ape - județul Caraș-Severin 43. Vălenii de Munte - județul Prahova 44. Vața de Jos - județul Hunedoara 44^1. Vișeu
HOTĂRÂRE nr. 852 din 13 august 2008 (*actualizată*) pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270560_a_271889]
-
Moldovei 4. JUDECĂTORIA RĂDĂUȚI cu sediul în orașul Rădăuți ORAȘE 1. Rădăuți 3. Solca 2. Siret COMUNE 1. Arbore 14. Horodnic 2. Bălcăuți 15. Marginea 3. Bilca 16. Mușenița 4. Brodina 17. Putna 5. Cajvana 18. Satu Mare 6. Calafindești 19. Straja 7. Dornești 20. Sucevița 8. Emil Bodnaraș 21. Ulma 9. Frătăuții Noi 22. Vicovu de Jos 10. Frătăuții Vechi 23. Vicovu de Sus 11. Gălănești 24. Volovăț 12. Grămești 25. Zamostea 13. Grănicești 5. JUDECĂTORIA SUCEAVA cu sediul în municipiul
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
dând prin cetate lung ocol, prin piețe și pe uliți, - eu, pre cel ce sufletului meu îi este drag, să-l aflu; dar, încă o dată, în zadar. O noapte,-n piețe și pe străzi, le-am întrebat, de el, pe străji, pe cei ce, noaptea,-i dau ocol cetății; am vorbit în gol; am iscodit, din prag în prag, Nu l-ați văzut pre cel ce drag i-e sufletului meu?" Apoi l-am fost aflat. Ci înapoi, pre cel ce
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
nu-i a bine, fără vrerea lui, aleanul a-l trezi din somn. - În cinstea cărui mare domn, tămâi și smirnă,-n zare, ard în sul de fum cu olm de nard? Într-a lui Solomon, ce șade în litieră, - străji cu spade la șold, șaizeci, având cu el, cei mai viteji în Israel, cu coif, cu scut și cu coturne, sfruntând primejdiile nocturne. Ci riga, palanchin solemn își va fi fost durat din lemn drept de Livan, cu jilț din
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
în prag, nu mai era în prag, - plecase, plecase când mi-era mai drag... Și-atunci am luat-o printre case, în van, l-am căutat pe străzi, și l-am strigat făr' de răspuns... M-au auzit doar niște străji de noapte, care m-au ajuns din urmă, - care m-au lovit cu pumnii, pân-au istovit, lu'ndu-mi și vălul de pe umeri... Câți fost-au, nu-i ușor să numeri. Jurați pe roada gliei, fi'ce ierusalemice, că nu
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
267,32 km². Treptat, în procesul de dezvoltare, Brașovul a înglobat în structura sa satele Noua, Dârste, Honterus (astăzi cartierul Astra) și Stupini. De asemenea, pe lângă Tâmpa, municipiul a mai înconjurat și Dealul Șprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetății) și Dealul Pe Romuri, Stejărișul și chiar înglobează în structura sa vârful Postăvaru. Prin înglobarea în structura sa a vârfului Postăvaru, Brașovul este orașul aflat la cea mai mare altitudine din România. Prin municipiul Brașov trec râurile Șcheiu
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
pe care le-au îndurat de a lungul anilor. Revolta a fost terminată de autoritățile comuniste rapid și brutal - mulți dintre participanți fiind închiși și persecutați. Lupeniul este punctul de plecare pentru orice turist care vrea să ajungă pe vârful Straja sau pe pârtiile de schi din Straja - existând și mijloace de transport pe cablu în acest sens. Cum ajungeți în Lupeni: Lupeniul se află la 9 km distanță de stațiunea Straja. Straja este o stațiune în plină dezvoltare și tot
Lupeni () [Corola-website/Science/296989_a_298318]
-
lungul anilor. Revolta a fost terminată de autoritățile comuniste rapid și brutal - mulți dintre participanți fiind închiși și persecutați. Lupeniul este punctul de plecare pentru orice turist care vrea să ajungă pe vârful Straja sau pe pârtiile de schi din Straja - existând și mijloace de transport pe cablu în acest sens. Cum ajungeți în Lupeni: Lupeniul se află la 9 km distanță de stațiunea Straja. Straja este o stațiune în plină dezvoltare și tot mai cunoscută în țară datorită pârtiilor și
Lupeni () [Corola-website/Science/296989_a_298318]
-
pentru orice turist care vrea să ajungă pe vârful Straja sau pe pârtiile de schi din Straja - existând și mijloace de transport pe cablu în acest sens. Cum ajungeți în Lupeni: Lupeniul se află la 9 km distanță de stațiunea Straja. Straja este o stațiune în plină dezvoltare și tot mai cunoscută în țară datorită pârtiilor și tarifelor mai mici decât pe Valea Prahovei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Lupeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Lupeni () [Corola-website/Science/296989_a_298318]
-
orice turist care vrea să ajungă pe vârful Straja sau pe pârtiile de schi din Straja - existând și mijloace de transport pe cablu în acest sens. Cum ajungeți în Lupeni: Lupeniul se află la 9 km distanță de stațiunea Straja. Straja este o stațiune în plină dezvoltare și tot mai cunoscută în țară datorită pârtiilor și tarifelor mai mici decât pe Valea Prahovei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Lupeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Lupeni () [Corola-website/Science/296989_a_298318]
-
avea o rată a șomajului de 18,1%, mult peste media națională, ceea ce a dus la declararea orașului ca zonă defavorizată. Orașul Comănești se întinde pe o lungime de 12 km de la punctul PECO-ȘIPOTENI până la podul care face legătura cu Straja, iar distanța este măsurată pe stăzile: Moldovei, Republicii (până la bariera CFR-ului), Ștefan cel Mare, Dumbravei și Minerului. Cartierele din componența orașului sunt amplasate de o parte și de alta a zonei prezentate mai sus. Rețeaua de drumuri a orașului
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
sunt amplasate de o parte și de alta a zonei prezentate mai sus. Rețeaua de drumuri a orașului este asfaltată în totalitate. Prima linie de transport public local de călători a fost de la PECO-ȘIPOTENI până la podul care face legătura cu Straja, extinzându-se, ulterior, și în satul Vermești, din anul 2007. Transportul public local de călători este asigurat de S.C.ELISCOMEX S.R.L. După reforma învățământului din 1948 rețeaua școlară din orașul Comănești a cunoscut o modificare substanțială. S-au construit mai
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
legendă - Plaiul Domnesc. Această poziție geografică de excepție este întregită dar își găsește reflectarea în minunăția locurilor ce o urmează și înconjoară, începând cu Poiana Iezilor, La Bordeie și în Fund la Țarină până la Coasta Cârciumii și în vârf la Straja. Deși în zapise și hrisoave își găsește locul abia în secolul al XVI-lea, Brebu este continuă vatră de locuire ale cărei origini se pierd în negura istoriei. Vorbind de vechimea acesteia, bătrânii satului o plasează undeva în vremea geților
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
Carpați. Fiind aproape și chiar conducând către granițe cu Austro-Ungaria, nu se exclude ca, pe Plaiul Domnesc, să fi existat și unele elemente vamale, luând în considerație numeroasele lucrări fortificate semnalate, construite în scop de apărare. Toponimele "În vârf la Straja" (mărturie că aici au fost cândva străjeri), "La cetățuie" (loc întărit, aflat undeva la apus de Straja) sau "Vâlceaua Plăieșilor" (folosită pentru deplasarea plăieșilor sau locuitorilor cărora li se încredințau misiuni de pază și apărare), toate sunt dovezi memorabile ale
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
să fi existat și unele elemente vamale, luând în considerație numeroasele lucrări fortificate semnalate, construite în scop de apărare. Toponimele "În vârf la Straja" (mărturie că aici au fost cândva străjeri), "La cetățuie" (loc întărit, aflat undeva la apus de Straja) sau "Vâlceaua Plăieșilor" (folosită pentru deplasarea plăieșilor sau locuitorilor cărora li se încredințau misiuni de pază și apărare), toate sunt dovezi memorabile ale rolului militar acordat Plaiului Domnesc. Strâns legat de punctul Straja, bătrânii satului spun că aici ar fi
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
loc întărit, aflat undeva la apus de Straja) sau "Vâlceaua Plăieșilor" (folosită pentru deplasarea plăieșilor sau locuitorilor cărora li se încredințau misiuni de pază și apărare), toate sunt dovezi memorabile ale rolului militar acordat Plaiului Domnesc. Strâns legat de punctul Straja, bătrânii satului spun că aici ar fi existat o cetate subterană situată între două vâlcele, și ele prevăzute cu diverse lucrări fortificate construite din piatră și pământ. Luând în discuție perioadă ce a precedat prima împroprietărire a țăranilor, efectuată de
Brebu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301156_a_302485]
-
doua incintă, în escarpa vechiului șanț, iar donjonul este înălțat cu încă un etaj. Tot atunci se ridică barbacana și turnul-bastion în formă de potcoavă, și se înalță prima curtina primară. În același timp, o dată cu demontarea parțială a drumului de strajă, au fost adosate cămări de provizii pe zidul primei incinte. La o mică distanță de cetate se află fosta casa parohială evanghelică, construită în secolul al XVI-lea și mărită în 1779. De la ea se ajunge la biserica « din Deal
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
mijloc, între păduri și sate, se află străjuind, ca o adevărată cetate, Mănăstirea Bistrița. Incintă mănăstirii are o formă aproape pătrată, fiind înconjurată de un zid din piatră, înalt de 4-6 metri, prevăzut, pe alocuri, cu metereze și zid de strajă. Incinta închisă de aceste ziduri păstrează o atmosferă caldă, liniștită, care te îndemnă la meditație, nesimțindu-te claustrat, ci protejat, nu atât de ziduri, cât de sentimentul că ești aproape de Dumnezeu și de vrednicii strămoși. Intarea în mănăstire se face
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
șaptea (1,03%). Pentru 3,83% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț și era formată din satele Pângărați, Stejaru, Tarcău, Brătești, Gheuca, Pângărăcioru, Petrica, Straja, Lunca-Strâmtura, Vădurele și Mănăstirea-Bisericani, având în total 2.191 de locuitori ce trăiau în 621 de case. Funcționau în comună 7 mori de apă, trei herăstraie, patru biserici și o școală mixtă. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa
Comuna Pângărați, Neamț () [Corola-website/Science/301658_a_302987]
-
și sub numele de Brănișteni, derivat de la braniște-poiană. Așezarea de răzeși se pare că este atestată printr-un hrisov al lui Roman Vodă, prin care răzeșilor li se stabileau corvezile-contribuțiile pentru întărirea cetății Romanului: câți răzeși trebuiau să facă de strajă, numărul de oameni înarmați pe care trebuiau să-l asigure în caz de război. Satul a rămas multă vreme sat de răzeși, de unde și rivalitatea cu cei din satul Trifești, unde se află actualul centru administrativ. La limita dintre satul
Miron Costin, Neamț () [Corola-website/Science/301651_a_302980]
-
de piatră, având înălțimea de 4-6 m spre exterior și 2-3 m în interior. Zidul din jurul bisericii, prevăzut cu un turn de poartă interior pe partea de sud, a fost ridicat la începutul secolului al XIII-lea cu drum de strajă zidit și creneluri. Este situată în centrul satului, comunicând în sud cu strada principală. În partea de nord a curții se află un monument închinat soldaților căzuți în Primul război mondial și o fântână. Monumentul a fost ridicat pe locul
Cisnădioara, Sibiu () [Corola-website/Science/301703_a_303032]
-
a fost atestat în 1311 drept "Salchelk". Biserica, construită în secolul al XIV-lea și modificată în jurul anului 1500, poartă hramul "Sf. Ecaterina". Este o clădire masivă, bine conservată și apărată de două brâuri de ziduri, care susțin drumuri de strajă solide. În biserică se mai află și o frumoasă cristelniță de bronz sub formă de potir, lucrare din 1477 realizată în atelierul maestrului Leonard din Sibiu. Astăzi se mai păstrază din curtina primei incinte doar "Curtea Fântânii" și un mic
Șeica Mică, Sibiu () [Corola-website/Science/301741_a_303070]
-
str. Băienilor. În Cartea de Aur, părintele Ioan Ursu povestește în continuare: Ca urmare a tot ce a fost înainte, gelenii aveau ca rost să împlinească o profeție nescrisă : ”un brâu de colonii care să fie un zid viu de strajă și apărare a gliei scumpe strămoșești” după cum spune părintele Ioan Ursu. Deci, satul a avut rol de protecție, de românizare. Noii proprietari aveau să fie din zone diferite, dar într-un trup și-un suflet de același fel, zone din
Gelu, Satu Mare () [Corola-website/Science/301763_a_303092]
-
Asău (în ) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Apa Asău, Asău (reședința), Ciobănuș, Lunca Asău, Păltiniș și Straja. Comuna se află în nord-vestul județului, într-o zonă montană de la limita cu județul Neamț și cuprinde mare parte din valea râului Asău, localitățile locuite fiind concentrate pe cursul inferior al acestui râu, în zona în care el se varsă
Comuna Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300654_a_301983]