2,837 matches
-
zmac, trage și iaca la un moment dat, ce-ți pare, domnule, țuști vulpea goală, și rămâne pielea lângă copac. Un flăcăoaș care se dezvoltă, într-un sat, la graniță. Are un moș, un bătrân foarte înțelept, plin ca un stup de zicale și proverbe vechi. Are altul care-i pândar pe dealul Halmului. Al treilea frate e tatăl lui. Primar în sat e unul Irimescu, fost sergent major în armată, fost perceptor, un om gras, mâncău, fără scrupule, care cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bântuie tifosul în sat, și cum îngrijește doctorul de bolnavi. Întrecerea între doi țigani lăutari: unul bătrân vestit și unul tânăr, care-l învinge. Bătrânul îl sudue și-l proclamă mai tare decât el... Variații la o horă... Captar, deasupra stupilor. În vie Era toamnă: Câte una Nucile pe jos cădeau; Crengile-mpleteau cununa Frunților ce atingeau. Sub tufarii de la vie Printre strugurii voioși Eu priveam cu bucurie Noaptea ochilor frumoși. Tu ședeai jos supt o viță Și deasupră-ți, Smărăndiță, Atârna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
audă valsuri de Strauss. Muzica vine, îi cântă, ea plânge cu amintirile frumoase ale tinereților ei... și s-ascunde în căsuța ei mizerabilă. În amintirea trecerii pe-aici a batalionului III din rgt. Războieni no. 15 și a morților lui. Stup alcătuit și colonizat de locot. M.S. O tânără și nefericită Bulgarie! Nu face ca acea matcă neprevăzătoare care, în timpul unei veri secetoase, trimite roi mulți în toate părțile zării, încât ea se istovește și piere, iar tinerele colonii mărunte rebegesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Unii cu șalvari. Alții cu fustanelă. Pe un portret al lui Scarlat Calimah, în jurul stemei Moldovei, județele cu stemele lor: Iași (cal) Cârligătura (cal mai mic și mai urât) Hârlău (stejari) Botoșani (coasă) Dorohoi (rac) Herța (cumpănă) Fălciu (bou) Vaslui (stup) Tutova (trei pești) Covurlui (corabie) Tecuciu (strugure) Putna (Bachus) Bacău (munte) Roman (3 fire de grâu) Neamț (capră neagră) Suceava (3 brazi) (total 16 județe). 10 Iunie. Chestia Filip. Organizarea răspândirii revistei copilărești Mihuță. Povestea pe care-o va auzi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
urmă se face cu prilejul botezului unui copil al lui Simion, când jupâneasa Ilisafta găsește prilej de vorbă (ori în ziua de sf. Elisabeta, când vin la d-sa copiii). Nechifor Căliman: Ptiu, drace! și mare poznă, oameni buni! I. Stupul cel nou are o matcă cu ac prea ager. Simion are năcaz din pricina geloziei Marușcăi care nu poate suferi nicio altă femeie; se duce la popă să-i cetească ca să facă copil; face un copil. Când e prea supărat din pricina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
furaje 213 culturi dintre care Ha. 30 cereale 76 cartofi 62 legume restul diverse: 65 ha. pomi roditori 12 ha. căpșuni 6600 meri tineri vite de muncă 53 vaci (17 mulgătoare) 57 cai 48 porci 116 găini 20 oi 13 stupi albine 65 iepuri de casă dintre acestea unele sunt vite de muncă. Produsele se desfac în colhoz. Din produse se mai dă la creșă, școală, grădina de copii și bătrâni neputincioși. Culturi de seră castraveți și tomate 400 m. culturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în afară, două sate ale mânăstirii la gura Neamțului”, pe care le-a dăruit Petru voievod și două mori și vii, una dată de Petru voievod, alta cumpărată de Alexandru cel Bun și oile mânăstirii și boii și caii și stupii și totul fie mic fie mare, în mâinile popii chir Domentian. Cele două sate de la gura Neamțului erau Crâstianești și Temeșești, așa cum se poate vedea dintr-un privilegiu din 14 septembrie 1427. Satele fuseseră dăruite de către Petru voievod (1375-1392). La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Giurgea Ratompan, satul Mihăești, cu moara și cu ștezele care ascultă de acel sat. La 15 februarie 1469, Ștefan cel Mare întărea Mitropoliei prisaca numită Balica, “în partea de jos a târgului Iași”, și îi dăruia acesteia o sută de stupi cumpărați de la Nicolae Sârbescul și de la sora acestuia. Mai dăruia și via, care se afla între Socola și Bucium, și heleșteul de acolo cumpărate de la Slavoan. Dania era făcută pentru pomenirea “răposatei noastre soții, Evdochia, al cărei loc de odihnă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bună parte la progresul pomiculturii fălticenene"79. Dar Gh. Rădășanu nu s-a ocupat numai de cultura pomilor. Înțelegând potențialul apicol al zonei dat o atenție deosebită și apiculturii după cu rezultă din însemnările sale. În 1939 avea 89 de stupi, dintre care 70 erau sistematici pe sistemul Layens după cum mărturisește în Amintirile sale. Gheorghe N. Rădășanu a fost un model pentru generațiile pe care le-a educat. Model acceptat, ca general valabil în educația și învățământul românesc ante și interbelic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pumn de piper și cu răcituri de por, pe șoricul răciturilor se vedea păru, mai ales de era porcu negru. În fața casei lui Grigore Chetreanu este o poiană frumoasă cam la 2o de prăjini, unde era o mare prisacă de stupi de peste 100 la număr, îngrijiți de bătrînu Vasile Chetreanu. Feciorii lui Grigore și Gheorghe n-au avut nici un stup. Mama mea, Pachița lui V. S. Iftimie și a Ancuței I. Roșca, era de statura mijlocie, harnică, religioasă, bisericoasă și foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
negru. În fața casei lui Grigore Chetreanu este o poiană frumoasă cam la 2o de prăjini, unde era o mare prisacă de stupi de peste 100 la număr, îngrijiți de bătrînu Vasile Chetreanu. Feciorii lui Grigore și Gheorghe n-au avut nici un stup. Mama mea, Pachița lui V. S. Iftimie și a Ancuței I. Roșca, era de statura mijlocie, harnică, religioasă, bisericoasă și foarte bună mamă și foarte bună gospodină și frumoasă și drăgălașă. Și de cumințenie rară. Nu așa tare de voinică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mezu nopții, parcă-l făcuse măsa nu știu cu cine. Ghiorghi a popi avea o grădină ca un rai, cu tot soiul de meri și de peri și văratici și tomnatici și flori frumoase și o prisacă de peste 100 de stupi de cei primitivi. Poate că lui i-am samanat eu de mi-au plăcut pomii și am făcut grădină de 400 de prăjini cu 700 de meri și peri și cu prisacă până la 89 stupi, din cari 70 sistematici sistem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
o prisacă de peste 100 de stupi de cei primitivi. Poate că lui i-am samanat eu de mi-au plăcut pomii și am făcut grădină de 400 de prăjini cu 700 de meri și peri și cu prisacă până la 89 stupi, din cari 70 sistematici sistem Layens 17 și 19 primitivi. Dar ficiorul său Ion, a fost foarte rău și bețiv și puturos și mincinos. Venea la noi în Bogata și spunea mamei că are șaizeci de găini și n-avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
am fost mutat la Bogata satul meu prea drag unde îs și azi. În viața mea, mi-au fost dragi pomii roditori chiar din școala normală. Mi-au fost dragi și stupii tot din școala normală, unde am văzut întâi stupi sistematici, și am avut și un apicultor francez, de mare valoare și pe care îl chema Le Corme, și noi ca români pâclișiți îi ziceam Domnu Curmei. Ne-a fost și foarte drag să prind pește, să am mrejă, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de școală nu de mântuială ci cu tot dinadinsul că elevii mei dădeau concurs la Baea cu elevii lui Neculai Stoleriu și a Preotului Ioan Cojan de la Sasca. Eram învățător tânăr la Sasca Mare când mi-a sosit cel dintâi stup sistematic sistem Layens, de la Iași. Am trimis 30 lei din leafa de 40 lei pe lună, Dlui Director I.Mitru al Școalei Normale de învățători "Vasile Lupu" din Iași. Și el a dat bani stolerului Batcu de pe strada Sărăriei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Iași. Am trimis 30 lei din leafa de 40 lei pe lună, Dlui Director I.Mitru al Școalei Normale de învățători "Vasile Lupu" din Iași. Și el a dat bani stolerului Batcu de pe strada Sărăriei și mi-a făcut un stup cu 5 rame și lucrat foarte bine, care stup îl am și acum, dar în timpul refugiului, 1944-1945 un om ticălos, hoț și mare spurcăciune, i-a stricat acoperișul luându-i scândurile. Dar l-am acoperit din nou cu dranița; și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lei pe lună, Dlui Director I.Mitru al Școalei Normale de învățători "Vasile Lupu" din Iași. Și el a dat bani stolerului Batcu de pe strada Sărăriei și mi-a făcut un stup cu 5 rame și lucrat foarte bine, care stup îl am și acum, dar în timpul refugiului, 1944-1945 un om ticălos, hoț și mare spurcăciune, i-a stricat acoperișul luându-i scândurile. Dar l-am acoperit din nou cu dranița; și în primăvara lui 1908, am comandat de la Pepiniera prințu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
copii foarte mici. Și am plecat cu ochii în lacrimi, de cum am știut-o pe domnișoara Aneta Grigorescu și cum a ajuns ! Tare-și mai bate joc soarta de unii oameni ! Și în vremea când nu aveam clasă lucram la stupi într-un antreu al școalei, ori scriam articolașe pentru Vestitorul Satelor și numai degeaba nu stau. Și biata mămuca mea Pachița, avea grijă să-mi trimită în fiecare zi mâncare la școală prin cei 2 frați ai mei mai mici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
preot, n-avea nici o patimă ci călca drept a preot, în vârstă numai de 58 de ani. Și rămâne preoteasa lui Aglaia și frumoasă și voinică în vârstă numai de 53 de ani, care conducea singură o prisacă de 120 stupi din care 100 sistematici și 20 primitivi. Și nu m-a lăsat soția mea Eugenia și fiica lui să mă duc la înmormântare, că era însărcinată și nu știa când va naște. Și la 28 sept.1921, Eugenia soția mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a chemat-o Aglaia de frumuseță și înțelepciune rară. Într-o vară N. Iorga a venit și a dormit în Baea la Grădinărița pe prispă afară. A venit Neculai a Gaciței, primarul com. Baea. "Am 100 de oi, 100 de stupi cu albine, 5 perechi de boi, 5 vaci cu lapte, am plapomă, saltea, ai pe ci ti odihni, nu ca aici să dormi pe prispă și să te mânânce țânțarii". Și N. Iorga i-a răspuns: "Nu merg la neata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu o unealtă cu tăiș uzat; 12 partea de dinainte a opincii, strânsă cu o curelușă; 13 cureaua cu care se leagă în jurul mijlocului ițarii, pantalonii; 14 agitat, smuls; 15 vătășel, funcționar inferior la primărie; 16 mare, umflată, groasă; 17 stupi creați pentru apicultorii care nu au timp să se ocupe de albine, bazându-se pe reducerea la minim a lucrărilor de sezon; 18 crăcănate; 19 tehnician care răspunde de buna funcționare a unui drum sau unei porțiuni de cale ferată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
slugele noastre la Vameșii din Huși, dându-vă scire pentru câțiva poslușnici care sunt ai Sfintei Episcopii [...], să nu-i învăluiți pentru vamă”. Desetnicii erau strângătorii dării numită deseatina sau zeciuiala (a zecea parte) din darea pe pâine, vin și stupi. Desetnicilor din Huși li se adresa domnitorul Gheorghe Ghica (1658-1659), în 1658, când scutea de dări pe doi preoți și pe un diacon al Episcopiei („desetnicilor de stupi și desetnicilor de vin a-i lăsa în nesupărare”), în cadrul aceleiași politici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
deseatina sau zeciuiala (a zecea parte) din darea pe pâine, vin și stupi. Desetnicilor din Huși li se adresa domnitorul Gheorghe Ghica (1658-1659), în 1658, când scutea de dări pe doi preoți și pe un diacon al Episcopiei („desetnicilor de stupi și desetnicilor de vin a-i lăsa în nesupărare”), în cadrul aceleiași politici de favorizare, promovată de domnitori pe parcursul secolelor XVII-XVIII. Gorștinarii adunau veniturile domnești de pe oi. Bezmenarii strângeau bezmenul sau darea pe casele ce erau pe locul domnesc. Deșugubinarii (sau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Starea materială a bisericilor era departe de a fi înfloritoare. Misionarul afirmă că biserica din Huși este singura, după cea de la Iași, care are o vie mică, două dughene, care se închiriază cu 4 scuzi pe an fiecare, și câțiva stupi. El se interesa de modul în care slujea preotul care locuia în Huși, la sărbătorile principale. Constată că preotul slujea la Ciubărciu, unde funcționa și o școală duhovnicească („unde șade un dascăl care îndrumează acele suflete în învățăturile sfintei credințe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
erau cauzele conflictelor între orășeni și proprietari. La Huși, o stare tensionată exista între locuitori și Episcopie, ce devenise între timp proprietară de moșii în jurul orașului, deoarece birurile percepute (în bani, sau, în produse, de exemplu, dijma în vin, în stupi și în porumb) erau în creștere. Târgoveții au făcut numeroase jalbe către domnie. La una dintre acestea, orășenii îl reclamau pe episcopul Iacov, care "îi supără făr-dreptate", luându-le dijme sporite pe dughenile închiriate și pe produse. Domnitorul Alexandru Ioan
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]