11,661 matches
-
de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Așadar, textul art. 44 din Constituție cuprinde expres, în cadrul alin. (1), o dispoziție specială în temeiul căreia legiuitorul are competența de a stabili conținutul și limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin introducerea unor limite vizând atributele dreptului de
DECIZIA nr. 750 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255993]
-
aceea, în ipoteza în care comisiile comune de specialitate au considerat că sunt lămurite cu privire la condițiile de numire a candidaților, ele pot proceda la întocmirea avizului comun, chiar fără să se fi realizat audierea. Audierea vizează verificarea condițiilor subiective (în cazul respectiv, activitatea recunoscută în domeniul apărării drepturilor omului și combaterii discriminării) și poate fi omisă dacă din actele depuse rezultă cu claritate îndeplinirea acestei condiții. Este o condiție de procedură parlamentară în privința căreia Parlamentul are o marjă
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
de 0,2% pe zi de întârziere). ... 56. Ipoteza premisă a unui drept de opțiune a părții între mai multe forme de reparație a prejudiciului, în ce măsură poate fi sau nu activat acesta, presupune însă ca în valorificarea aceluiași drept subiectiv încălcat să existe mai multe posibilități legale deschise, la alegerea celui prejudiciat, cum este, de exemplu, situația prevăzută de art. 1.386 alin. (1) din Codul civil, potrivit căruia „repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situației anterioare, iar dacă
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
de candidatură. ... 9. Se mai susține că domnul Dimitrie-Bogdan Licu nu îndeplinește nici condiția „înaltei competențe profesionale“ prevăzută de art. 143 din Constituție pentru a fi numit judecător al Curții Constituționale. Se susține că acest criteriu de numire este unul subiectiv, fiind apanajul exclusiv al autorității care face numirea să decidă asupra îndeplinirii acestei condiții. Se solicită revenirea asupra acestei jurisprudențe din două considerente: modul în care acest criteriu este folosit de organul de numire și clarificările pe care literatura juridică
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
seama că a obținut un doctorat plagiat în cadrul unei instituții care ține de Serviciul Român de Informații - demonstrează nerespectarea testului antereferit și fac necesară o verificare efectivă din partea Curții Constituționale atât a criteriilor obiective, cât și a celor subiective de numire în privința candidatului numit prin hotărârea contestată. ... 13. În conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președintelui Camerei Deputaților pentru a comunica
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
specifice (care organizează și reglementează autoritatea publică vizată), după caz. ... 19. În ceea ce privește observația autorului prin care solicită schimbarea jurisprudenței instanței de contencios constituțional (recunoscând expres autoritatea jurisprudenței Curții Constituționale potrivit căreia criteriul înaltei competențe profesionale este unul subiectiv, aprecierea sa reprezentând apanajul exclusiv al instituției sau autorității care numește într-o anumită funcție sau delimitate publică), se arată că revirimentul jurisprudențial se poate face doar dacă s-au produs modificări substanțiale în realitatea socială și, corelativ, în soluțiile
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior“. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, prima și a treia condiție sunt obiective și pot face obiectul controlului de constituționalitate, pe când cea de-a doua are natură subiectivă și ține exclusiv de aprecierea autorității de numire (Decizia nr. 459 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 30 septembrie 2014, paragraful 38). ... 29. Art. 5 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
poate reține încălcarea art. 143 teza întâi din Constituție, domnul Dimitrie-Bogdan Licu dovedind în mod corespunzător pregătirea sa juridică superioară. ... 31. Cu privire la solicitarea autorului sesizării adresată Curții Constituționale de a-și reevalua jurisprudența cu privire la verificarea condiției subiective a înaltei competențe profesionale în sensul de a se considera competentă să efectueze o asemenea analiză, Curtea constată că această jurisprudență este una constantă, respectă puterea de apreciere a autorităților de numire și înlătură posibilitatea ca instanța constituțională să realizeze
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
autoritățile competente având libertate absolută, în acest caz, de a alege o anumită persoană apreciată a întruni condiția «înaltei competențe profesionale». […] decizia de numire în funcția de demnitate publică aparține în exclusivitate titularilor prevăzuți de Constituție și implică o apreciere subiectivă, întemeiată pe informațiile care sunt evaluate în mod personal, de către fiecare deputat sau senator, prin acordarea votului în cadrul deciziei colective a fiecărei Camere a Parlamentului, respectiv de către Președintele României, care manifestă o opțiune personală, în cadrul unei
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
manifestă o opțiune personală, în cadrul unei decizii individuale. Odată adoptate aceste decizii, opțiunea fiecărui for decident este asumată în plan instituțional și politic, răspunderea pentru alegerea realizată fiind circumscrisă acestui cadru. O interpretare contrară ar însemna că, analizând condiția subiectivă a «înaltei competențe profesionale», instanțele judecătorești, învestite cu exercitarea controlului de legalitate a decretului Președintelui, sau Curtea Constituțională, învestită cu controlul de constituționalitate al hotărârilor Parlamentului, s-ar substitui prerogativelor constituționale ale Președintelui României, Senatului sau Camerei Deputaților, după caz
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
prerogativelor constituționale ale Președintelui României, Senatului sau Camerei Deputaților, după caz, în ceea ce privește numirea unor persoane în funcțiile de demnitate publică, decizia acestor autorități putând fi invalidată în urma efectuării unui control fundamentat pe aprecieri în egală măsură subiective, de către un for judiciar care ar pronunța o hotărâre judecătorească întemeiată pe standarde relative, variabile și echivoce, ceea ce este în evidentă contradicție cu prevederile legale. Mai mult, a accepta o atare teză echivalează cu negarea atribuțiilor constituționale proprii
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
condiției înaltei competențe profesionale, nici instanțele judecătorești și nici Curtea Constituțională nu au vreo competență de control și cenzură“. ... 33. Consacrarea caracterului dihotomic al condițiilor legale pe care persoana numită trebuie să le îndeplinească, și anume condiții obiective și condiții subiective, are drept consecință doar admisibilitatea unui control efectuat de instanța constituțională exclusiv în ceea ce privește condițiile obiective. Curtea Constituțională nu poate analiza și cenzura opțiunea Camerei Deputaților, prin cercetarea motivelor pentru care aceasta dispune de prerogativa sa de a
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2018, paragraful 31, sau Decizia nr. 65 din 23 ianuarie 2019, paragrafele 32 și 33). ... 34. Curtea Constituțională nu este competentă să verifice îndeplinirea condiției subiective referitoare la „înalta competență profesională“ a persoanelor numite în funcția de judecător al Curții Constituționale, condiție prevăzută de art. 143 din Constituție (Decizia nr. 395 din 5 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
că între domnul Dimitrie-Bogdan Licu și serviciile de informații există aparența unor legături nefirești, ceea ce știrbește din capacitatea sa de a fi în afara oricăror influențe exterioare funcției. Aceste aspecte sunt chestiuni de apreciere personală/opinii/puncte de vedere de natură subiectivă ale autorului sesizării, și nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate a Hotărârii Camerei Deputaților nr. 36/2022 (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 395 din 5 iunie 2019, paragraful 37, sau Decizia nr. 469 din 7 iulie 2021, publicată în
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
de polițiști, ceea ce echivalează cu exercitarea prerogativei Parlamentului, reglementată de Constituție. Neincluderea în categoria beneficiarilor acestui drept și a polițiștilor care sunt deja titularii unui drept de proprietate nu încalcă principiul egalității, deoarece nu are la bază un criteriu subiectiv sau aleatoriu, ci este justificată de existența unui criteriu obiectiv și rațional de diferențiere, respectiv situația materială a acestora, opțiunea legiuitorului fiind determinată de nevoia de susținere prioritară a polițiștilor care nu sunt titularii unui drept de proprietate și pentru
DECIZIA nr. 86 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256453]
-
de avocat este acordată unei persoane străine de această profesie, unui magistrat, care desfășoară o activitate profesională fundamental diferită. Astfel, se încalcă dreptul la un proces echitabil, cererea accesorie de acordare a cheltuielilor de judecată fiind soluționată în mod arbitrar, subiectiv, de o instanță care ar trebui să fie imparțială. Din punctul de vedere al părții care efectuează cheltuieli de judecată, importantă este siguranța că avocatul său va face tot ce îi stă în putință să îi apere drepturile și libertățile
DECIZIA nr. 71 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256589]
-
avocatului este justificată de necesitatea certificării că acestea reprezintă sume de bani reale, necesare și având caracter rezonabil, în raport cu natura activității efectiv prestate de către avocat, cu atât mai mult cu cât există pericolul exercitării abuzive a dreptului subiectiv civil de a pretinde despăgubiri pentru fapta ilicită constând în promovarea unei acțiuni judiciare neîntemeiate. În acest sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv hotărârile din 26 mai 2005 sau 21 iulie 2005, pronunțate în
DECIZIA nr. 71 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256589]
-
activității economice din unitate și propune măsuri corespunzătoare ; ț) întocmește studii privind costurile comparative pe diverși indicatori : zi de spitalizare, pat, pat efectiv ocupat, bolnav etc., comparativ pe secțiile din unitate, analizează cauzele care determină diferențe și propune eliminarea celor subiective analizează și pregătește din punct de vedere financiar, evaluarea eficienței utilizării mijloacelor materiale și financiare puse la dispoziția unității; ia măsurile necesare pentru evitarea cheltuielilor neeconomicoase și inoportune . Art.48 Responsabilii numiți în cadrul Institutului cu efectuarea controlului financiar preventi v
REGULAMENT din 13 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255585]
-
în speță art. 336 alin. (1) din Codul penal, și, prin urmare, lipsa de previzibilitate a normei de incriminare, Curtea statuând că „destinatarii normei penale de incriminare trebuie să aibă o reprezentare clară a elementelor constitutive, de natură obiectivă și subiectivă, ale infracțiunii, astfel încât să poată să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea normei și să își adapteze conduita potrivit acesteia“. Prin jurisprudența sa referitoare la constituționalitatea art. 78 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, instanța
DECIZIA nr. 559 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256631]
-
Nicăieri în tot cuprinsul Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, lege organică, nu sunt prevăzute principiile care guvernează profesia de polițist și nici comportamentul/faptele care contravin profesiei de polițist, astfel încât se creează un grad de apreciere discreționar și puternic subiectiv din partea celor care verifică îndeplinirea acestei condiții. ... 7. Tribunalul Alba - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, modalitățile de verificare a îndeplinirii condițiilor de participare la
DECIZIA nr. 623 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256689]
-
s-a realizat prin ascunderea sursei și a veniturilor realizate în urma activității de comercializare a autoturismelor second-hand, urmarea imediată constând în prejudicierea bugetului consolidat al statului prin neplata impozitului pe venit și a TVA-ului, iar, sub aspectul laturii subiective, infracțiunea a fost săvârșită cu intenție directă calificată, întrucât inculpatul a acționat în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale. (ii) Mecanismul de fraudare a bugetului de stat a constat în efectuarea de activități comerciale, constând în vânzarea unor autoturisme
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
condamnată care a primit un aviz favorabil din partea comisiei de liberare condiționată și căreia i-a fost făcută o caracterizare ce denotă un comportament foarte bun în perioada detenției să respingă o astfel de cerere plecând de la păreri subiective, de moment. ... 10. Se arată că analiza cu privire la conduita persoanei condamnate în perioada executării pedepsei trebuie să fie una previzibilă, să vizeze activitățile educative, moral-religioase, cultural-terapeutice, de consiliere psihologică sau asistență socială, precum și instruirea școlară și/sau formarea
DECIZIA nr. 63 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257385]
-
autorul excepției, a relației de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a statuat că, în condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Ca atare, Curtea a constatat că, în situația în care textul de referință invocat
DECIZIA nr. 217 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257629]
-
Kyprianou împotriva Ciprului; Wettstein împotriva Elveției; Padovani împotriva Italiei; Rudnichenko împotriva Ucrainei; Castillo Algar împotriva Spaniei; Micallef împotriva Maltei), că imparțialitatea magistratului, ca o garanție a dreptului la un proces echitabil, poate fi apreciată într-un dublu sens: un demers subiectiv, ce tinde a determina convingerea personală a unui judecător întro cauză anume, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă, și un demers obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
că imparțialitatea magistratului, ca o garanție a dreptului la un proces echitabil, poate fi apreciată într-un dublu sens: un demers subiectiv, ce tinde a determina convingerea personală a unui judecător întro cauză anume, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă, și un demers obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate obiectivă. Imparțialitatea subiectivă este prezumată până la proba contrară, atitudinea
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]