2,985 matches
-
modul de gândire tradițional nu merge mai departe, neputând stabili relații cauzale între diverse evenimente, pentru că ele s-ar putea dovedi fie adevărate, fie false. Dacă ar fi false, atunci ar exista o realitate independentă de gândirea noastră, ceea ce ar submina principiile fundamentale ale acestui mod de gândire. Totuși, dacă gândirea și realitatea ar fi considerate ca fiind identice, trebuie să avem o explicație pentru orice. Existența unei probleme fără răspuns ar distruge unitatea dintre gândire și realitate la fel de sigur ca
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
vedere general acceptat, există mai multe interpretări posibile, dar numai una dintre ele corespunde postulatului. Celelalte trebuie să fie respinse. Ceea ce complică lucrurile este faptul că modul de gândire dogmatic nu poate admite că impune un postulat deoarece aceasta ar submina autoritatea incontestabilă pe care urmărește să o impună. Pentru a depăși această dificultate, pot fi necesare eforturi mentale extraordinare. Oricât ar încerca, modul de gândire dogmatic nu poate recrea condițiile caracteristice celui tradițional. Principala diferență este că o lume cu
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
au un contact minim cu fenomenele perceptibile. în ciuda întregului efort dedicat rezolvării contradicțiilor interne, modul de gândire dogmatic nu favorizează prea mult dezvoltarea cunoașterii. Nu poate admite observația directă ca dovadă pentru că în cazul unui conflict autoritatea dogmei ar fi subminată. Trebuie să se limiteze la aplicarea doctrinei. Aceasta duce la dispute privind sensul cuvintelor, mai ales cele legate de revelația inițială - discuții sofistice, talmudice, teologice, ideologice, care tind să creeze probleme noi de fiecare dată când rezolvă una. De vreme ce gândirea
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
alte metode de a distinge între bine și rău; o astfel de căutare care ar distruge gândirea dogmatică. Chiar dacă validitatea dogmei nu e atacată direct, simplul fapt că aplicarea altor criterii poate conduce la rezultate divergente ar tinde să-i submineze autoritatea. Pentru ca o doctrină să-și îndeplinească funcția de izvor al cunoașterii, supremația sa trebuie afirmată în toate domeniile. Este posibil să nu fie necesar să ne referim mereu la ea: putem să cultivăm pământul, să pictăm tablouri, să purtăm
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
mai definitorii de către poetul nostru, este de fapt, cum am subliniat și altădată, realizarea unui soi de perpetuum mobile al spiritului creator, menținerea sa În stare de permanență, absolută disponibilitate, astfel Încît, abia atins pragul convenției, aceasta să fie deja subminată printr-un salt către „altceva”, rămas În nedefinitul mereu promițător, nicicînd coagulat În forme sortite perenității. „Să fie cu neputință oare - se Întrebase Voronca În același poem-eseu, Între mine și mine - o dezbărare definitivă de formulă, o plutire perpetuă deasupra
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
el ia totul În serios, se implică pînă În pragul ascezei și sacrificiului de sine, cu o dăruire totală În orice demers, și - chiar În miezul entuziasmelor sale se insinuează un sîmbure elegiac: un „idealist” a cărui exaltare romantică e subminată În adînc de un soi de scepticism ultim, ce pune sub un tremurător semn de Întrebare pînă și cele mai Înalte certitudini. Balansînd Între extreme și excese, el se știe mereu vulnerabil, retorica sa disimulează cele mai adeseori o sensibilitate
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Morse”, cerută de Manifestul activist către tinerime al Contimporanului, către definiția suprarealistă a poetului ca „aparat Înregistrator” (al „funcționării reale a gîndirii”) se va putea face fără mari dificultăți, deși cu oarecari contradicții. Fondul „romantic” al sensibilității lui Voronca, ce subminează proiectul acelei „ordini sinteză obiectivă, clasică, integrală”, pregătește o atare tranziție. În plin „integralism”, el reabilitează conceptul de inspirație, scriind, de exemplu, În Note despre poem și antologie, că: „Poetul comunică cu Dumnezeu; glasul lui are răsfrîngeri de dincolo” și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
dadaiste, Într-un demers ostentativ antipoetic, - cum o atestă cele două Strofe parodice, dintre care a doua nu e decît reproducerea răsturnată a versurilor celei dintîi; mod ludic de a vorbi, ca Urmuz, despre vidul Literaturii, nu Înainte de a fi subminat, la nivel microtextual, clișeele mitice, coborîte În proza cotidiană (un exemplu ar putea fi și Adrian Maniu, cu a sa, pe urmele lui Jules Laforgue, Salomee): Monsieur l’archange est un bon chef contable Euridice: să-ți prind ochii cu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
însă fără o acuitate specială”131), punctum-ul - pe lângă faptul că vine să marcheze studium-ul - ar reprezenta „acel hazard care (...) mă împunge (dar mă și rănește, mă sfâșie)”132; împrejurare ce ne îndreptățește să bănuim că, la urma urmelor, contradicțiile care subminează inevitabil pluralitatea funcțiilor detaliului pot deveni, de la un anumit punct, fertile. Pe bună dreptate Giovanni Bottiroli 133 atrăgea atenția asupra avantajelor pe care le oferă luarea în considerare a polisemiei conceptului de realitate și propunea - pornind de la distincția lui Barthes
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
din lumea reală, cu alte cuvinte să se distanțeze cât mai puțin posibil de aceștia. Cum ar fi spus Aristotel, ficțiunea se interesează în primul rând de „lucruri putând să se întâmple”. În ansamblu, studiul lui Toma Pavel reușește să submineze, cu argumente greu de contestat, simpla opoziție „ficțiune”/„realitate”. Nimic nu este mai puțin liniștitor (în special pentru adepții pozitivismului logic) decât imaginarea unui univers în care ficțiunea apare situată pe „o scară continuă de lumi mai mult sau mai
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
pe care l-am putea numi, fără să greșim prea mult, cinematografic. Căci, orice s-ar spune, esențial rămâne „magnetismul privirii” capabil să transforme totul în tramă epică. Vădind în plus o luciditate extremă și o irepresibilă tentație de a submina ironic calculele totalizante, Bilete pentru prieteni reprezintă în mod cert un produs al mentalității metatranzitive. *** După această - inevitabil succintă - trecere în revistă a câtorva repere ale poeziei metatranzitive din literatura universală, se impun anumite precizări și explicații. În primul rând
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
întreagă tradiție încărcată de responsabilități în raport cu mitul, cu metafizica și invariantele atemporale. Toate acestea, chiar devenite categorii negative, continuă să exercite o presiune considerabilă. În plus, tocmai prin situarea pe linia de interferență a tranzitivității cu reflexivitatea, scrierile autorilor europeni subminează implicit orice încercare de a trasa frontiere stabile între cele două modele, neutralizează mai toate opozițiile ireconciliabile demonstrând că, în ultimă instanță, între evocarea realului și reflecția asupra posibilităților limbajului nu există o prăpastie de netrecut. Ba mai mult, în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
a „realului” în literatura ultimelor decenii, o literatură dominată de narativitate și atrăgând permanent atenția asupra propriei condiții și propriei sale înclinații de a juca, în permanență, dublu: deși are pretenția că ar celebra realul, nu de puține ori îl subminează cu discreție. Din acest unghi de vedere, putem demonstra cu ușurință că textelor teoretice ale autorilor noștri optzeciști li se pot aduce nenumărate obiecții, mai puțin aceea că le-ar lipsi o trăsătură relevantă din punctul de vedere al ficțiunii
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
constata că, în acest final de poem și de volum, își face simțită prezența cealaltă „voce” a lui Marin Sorescu. O anumită ambiguitate exista, nu-i vorbă, și în celelalte poeme, dar mai cu seamă ca reflex al detașării ironice (subminată în antifrază, orice rostire devine „dublă”), însă acum se poate observa fără echivoc cum - întocmai ca în Florile de mucigai - mizei parodice, caricaturale, îi corespunde, complementar și contrapunctic, tendința mitizator-elegiacă. Nu fără îndreptățire, Eugen Simion a identificat aici mărcile unei
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
atenția în versuri de tipul acesta este fantezismul, trăirea în iluzie, sentimentalismul înecat în râs, hiperbola comică și umorul absurd. Avem de-a face cu o oglindă care, practic, deformează imaginea lumii și sfârșește prin a zămisli ea însăși imagini, subminând în acest fel prestigiul și sensul reflectării: să fim tandri, bâigui poligonul cățelu lipindu-și irișii de șoldurile voluptoase ale autobazei filaret să fim tandri, singurătatea mea, ciripi indicatorul de sens giratoriu, să fim tandri mai zise o muscă. În
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cărăbănit dracu’ s-o ia/și nu mai putem să mergem la o bere.”). În cel mai autentic spirit postmodern, tolerant și permisiv, îmbrățișarea unor forme de limbaj neoficiale și nepoetice, de genul argoului, conversației, anecdotelor și buletinelor de știri, subminează prestigiul grandilocvenței și triumfalismului ridicate în modernism la rangul de legi ale poeziei și conduc totodată la o neutralizare a diferențelor dintre limbajul poetic și cel de fiecare zi. Din acest punct de vedere, se poate vorbi, într-adevăr, de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
în ciuda incontestabilei ludicități, care ne trimite cu gândul la tehnici specifice desenului animat, cu greu am putea afirma că interogațiile motocicletei sunt pe de-a-ntregul „comice”. Rămâne în schimb un fapt incontestabil acela că Mircea Cărtărescu reușește și aici să submineze prestigiul cuvântului ca Logos. În plus, limbajul - apropiat de cel cotidian - rămâne, în ansamblu, perfect inteligibil, la antipodul obscurității semantice a liricii moderne, chiar dacă amalgamează termeni împrumutați din mai multe registre (argou, stil de conversație sau de compunere școlară, limbaj
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
maniheiste ale logicii lui „sau...sau”. În lumina unor asemenea puncte de vedere, termenul de poezie metatranzitivă, pe care l-am propus, prezintă avantajul că - distanțându-se, în egală măsură, de referențialismul naiv, ca și de autoreferențialitea extremă - reușește să submineze prestigiul gândirii binare, convertind dihotomiile rigide în generoase rețele rizomatice unde termeni ca real, imaginar, posibil, virtual se pot - la rigoare - substitui unul altuia. Guvernată de logica intervalului, a spațiului liminar, poezia metatranzitivă manifestă - pe lângă preocuparea învederată pentru real - o
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cât și managerialismul au contrazis principiile economiei clasice și neoclasice În privința corporațiilor. Adam Smith de exemplu, În baza principiilor economice clasice, avertiza să nu se permită managerilor să exercite controlul și să asume responsabilitatea În locul proprietarilor companiei deoarece aceasta ar submina eficiența. Contrar, În lucrarea apărută În 1965, The Impact of the Corporation on classical Economic Theory, A. Berle afirma, În baza unor date empirice ce caracterizau societatea americană Încă din anii ’60, că cea mai mare parte a producției se
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
menținerea stabilității În și Între organizații care să le asigure astfel supraviețuirea. Actorii Încearcă să controleze sursele generatoare de instabilitate pentru a promova supraviețuirea organizației. Instabilitatea este generată, pe de o parte, de 1) competiție, tendința organizațiilor de a se „submina” reciproc prin scăderea prețurilor și, pe de altă parte, de 2) menținerea coaliției de interese a organizației (March, 1961). Instabilitatea atât externă, cât și internă, poate fi controlată prin Împărtășirea unei ideologii, o concepție a controlului În formularea lui Fligstein
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
teoretizare încă foarte ignorată la noi. Vor fi probabil cititori care vor considera că nu trebuie să existe lucrări separate de teorii feministexe "„feminist", fie pentru că această problematică este „periculoasă” pentru tradițiaxe "„tradiție" noastră de gândire (ceea ce este adevărat, feminismul subminează patriarhatulxe "„patriarhat"), fie pentru că această problematică poate să fie acoperită de teoriile politice existente. Nu voi comenta prima obiecție, de naturăxe "„natură" pur conservatoare. În privința celei de-a doua, sper ca volumul de față să convingă cititorii de utilitatea tratării
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
a bărbaților. Sexismulxe "„sexism" se exprimă în religiexe "„religie", mituri, legi, instituții, filosofie, politică, prin reacții cotidiene în privința genului. Atâta timp cât sexismul rămâne ideologia dominantă în privința genului, patriarhatulxe "„patriarhat" are surse constante de renaștere și dezvoltare. O astfel de ideologiexe "„ideologie" subminează în practică toate schimbările legale prin care se asigură nediscriminarea și egalitatea de șansexe "„egalitatedeșanse". După cum vom vedea, adoptarea în România a unei legislații foarte adecvate echității de gen nu conduce la dispariția discriminărilor, sursa acestora regăsindu-se în variile
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
familie". În teoria politicăxe "„teoriepolitică" clasică, bărbații sunt tratați ca raționali, autonomi, actori publicixe "„actoripublici". Femeile apar ca având raționalitatexe "„raționalitate" limitată, ca neautonome, ca actori privațixe "„actoriprivați". Contractul socialxe "„contractsocial" este un contractxe "„contract" „ fratern”, între cetățeni bărbați care subminează autoritatea „tatălui” (pater sau monarh) și fundamentează democrația modernă. Însă, înainte de a deveni părți ale contractului social, bărbații încheie un „contract sexualxe "„contractsexual"” prin care devin stăpâni asupra unei femei (vezi Carole Patemanxe "„Pateman,Carole", The Sexual Contract, 1988). Încă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
-o bărbatul pe femeie e forța musculară, care și-o exercită cu cea mai aprigă energie asupra femeii și copiilor săi.” (Adela Xenopolxe "„Xenopol,Adela", Dochia, nr. 3, 1896, ibidem) Xenopolxe "„Xenopol,Adela" argumentează tranșant în privința faptului că sexismul 14 subminează complet ideea de merit personal în accesul la poziții și funcții, insistând și asupra prizonieratului femeilor în munci domestice, asociat cu prizonieratul în frica față de violența domesticăxe "„violență domestică" și atitudinea arbitrar-despotică a bărbaților. Nu este de neglijat nici apelul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și Kligmanxe "„Kligman,Gail", 2000, PNUD, 2000, și Barometrul de Gen, 2000) și facilitează tendința pregnantă spre patriarhatulxe "„patriarhat" modern (vezi Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003). Liberalismul este puțin popular ca orientare. Un astfel de feminism în spațiul răsăritean ar putea submina tendințele spre dependență și victimismxe "„victimism", spre politici asistențiale, dincolo de limitele unui anume sex. El ar contracara și ceea ce socotesc eu că este ideologia prevalentă, anume conservatorismulxe "„conservatorism" de stângaxe "„conservatorismdestânga"28, încastrat inclusiv în politicile social-democrate. CAPITOLUL IVTC "CAPITOLUL
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]