9,389 matches
-
și, dacă ar fi să o iau de la capăt, aș face tot ce am făcut”. Analizând retrospectiv contextul în care a fost nevoit să lucreze, este, în același timp, extrem de critic: „S-a urmărit, în primul rând, un proces de subordonare și de egalitarism. De fapt, nu era, ci ne băteam cu pumnul în piept că suntem toți egali. Așa-zișii reprezentanți ai poporului imprimau viața socială. Ei erau bine mersi, în timp ce poporul tot prost. Numai că erau toți mulțumiți că
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
chiar controlul sever în anumite perioade, nu se face doar asupra economicului, ci în toate zonele realității sociale, căci tendința sistemului socialist de tip sovietic este de a subordona totul puterii politice. Am analizat cu altă ocazie (Lungu, 2001) consecințele subordonării politice a câmpului literar, numind această tendință a regimului „de expropriere a specificității câmpului”2. Riscul cel mai mare este de destructurare a câmpului, trecând prin faza alterării activității specifice. În literatură se produce o criză de proporții în producerea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai grave - scăderea producției, penuria etc. -, drept pentru care se iau mult mai rapid măsuri de restabilire parțială a specificității câmpului, de revenire la raționalitatea economică a deciziilor. Recâștigării parțiale a autonomiei artei și literaturii în urma sesizării efectelor secundare ale subordonării politice (prin impunerea „schemei de creație” în special) îi corespunde, în economie, în primul rând o modificare a politicilor investiționale, în sensul creșterii procentelor destinate industriei ușoare și agriculturii. Alternarea perioadelor în care decizia politică subordonează raționalitatea proprie câmpurilor cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fuseseră reduse fondurile destinate investițiilor. Tot în 1981 s-a publicat și acel program de „alimentație rațională”5 elaborat la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu, cu scopul de a scădea insatisfacția populației față de criza alimentară. În cazul României, stalinismul economic, adică subordonarea politică severă a logicii specifice câmpului, se asociază, atât în anii ’50, cât și în anii ’80, cu apariția crizelor de alimente, a raționalizării cu ajutorul cartelelor și cu proliferarea cozilor. E adevărat, studiile despre fenomenul cozii în socialismul real sunt
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tensiuni, identificabile la toate nivelurile socialului, provocate de raportul politic-specific, pot lua uneori forma mișcărilor extrem de violente, cum e cazul revoluției culturale chineze, când confruntarea avea loc între „roșii” și „experți”. „Roșii” erau adepții totali ai doctrinei maoiste, care presupune subordonarea politică severă, în timp ce „experții” sunt valorizatorii competenței profesionale. Confruntarea s-a soldat cu întemnițarea și reeducarea în mediul rural a acestora din urmă, iar în plan economic, cu o puternică recesiune. Două ideal-tipuri Pornind de la analizele focalizate asupra socialismului de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dar și o metodă de intimidare a intelectualității. D.G.: S-au atins, desigur, mai multe scopuri deodată. Conspiratorul viciat de metodă vede peste tot aranjamente amenințătoare - în fond, conspirativitatea este „secreția” complicității de care vorbeam și ea conduce la o subordonare aproape totală. Prin solicitarea „încrederii oarbe” sau a efectelor extrem de atractive ale tăinuirii asupra imaginației, se obține o stare de dependență ce trebuie mereu satisfăcută. Psihologia secretului sugerează intimitatea, tabuurile, iar tot ceea ce poartă eticheta de interzis, strict secret, serviciu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
normalități din rest). 3. Excesul funcțional al sistemului limbic în activitatea sistemului nervos central - prin conexiunile funcționale interne (încă insuficient cunoscute) cu marile arii corticale, sistemul limbic (denumit și „creierul cald” sau „creierul emoțional”) are raporturi specifice, nu neapărat de subordonare neconvențională față de cortex, prin care anumite stări emoționale (frica, mânia, plăcerea, neplăcerea etc.) influențează activitatea zonelor centrale. Sistemul limbic intervine frecvent în înregistrarea și chiar conștientizarea succeselor și eșecurilor sau în confruntarea rezultatelor obținute cu cele așteptate. Astfel, se poate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
când executant va fi calculatorul) presupune stabilirea sferei de exercitare a funcției și ea constă din autorizarea pe criteriul ierarhic al persoanei plus suma autorizărilor compartimentărilor persoanelor din subordinea sa. Principiul securității simple Nici o persoană sau proces, dintr-o anumită subordonare, nu trebuie să vadă informațiile unei categorii care depășește autorizarea sa. Într-o formă scurtă, principiul poate fi formulat: Tu, categoric, nu trebuie să le știi! Principiul stea Nici o persoană sau proces nu va scrie ceva pe obiectele dintr-o
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Diviziunea sistem-subsistem merge până la ultimul subsistem, „atomul” vieții sociale - comportamentul uman elementar. Ceea ce în schema funcțională figura ca relație dintre sistem și elementele sale reprezintă în fapt o relație între un sistem și subsistemele sale, o relație de supraordonare și subordonare. Relațiile dintre un sistem și subsistemele sale prezintă, în calitate de tip de relație între sisteme, anumite particularități. În schema funcțională analizată pe larg în capitolele anterioare, accentul a căzut pe rolul sistemului în constituirea și modelarea elementelor (subsistemelor) sale. Asupra acestui
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
întreprindere. În acestcaz, el este integrat ierarhic, autonomia sa fiind substanțial diminuată în raport cu cea a sociologului consultant din afară. O asemenea poziție ridică probleme speciale, dar și în ea putem găsi predominarea unuia dintre cele două modele discutate: fie o subordonare ierarhică completă (modelul client/consultant), fie o orientare prioritară spre interesele generale și sprijinirea activă a sistemului din care face parte, spre a se integra mai eficace în activitatea globală a colectivității (modelul coparticipării). Analiza celor două modele ale relației
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ea trebuie adăugată autoanaliza ideologică orientată spre identificarea contaminărilor ideologice mistificatoare care abat analiza de la standardele de științificitate. Important este, după cum remarcă Lazăr Vlăsceanu (1982, p. 172), să se treacă de la adoptarea implicită a valorilor unui grup sau clasă, de la subordonarea necritică față de acestea la opțiunea motivată pentru un sistem de valori sau altul și la includerea sa explicită în procesul cercetării. Sociologia angajată dezvoltă, prin urmare, o obiectivitate specifică. Odată aleasă o perspectivă socială, analiza se poate realiza în interiorul ei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și cele sărace prin creșterea comerțului și a ritmului de dezvoltare) și teoria dependenței (care susține că asistența economică prin transfer tehnologic se face în funcție de interesele țărilor bogate și astfel dăunează celor sărace prin distorsionarea dezvoltării locale și prin creșterea subordonării). Pentru a ajuta la soluționare, Jackson a conceput un model structural cu două ecuații. Prima privește transferul de tehnologie (F) la timpul t și ridică întrebarea dacă acesta merge la țara mai mult sau la cea mai puțin dezvoltată (D
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
unul din punctele critice în construirea unui model și cercetătorul trebuie să ia deciziile cu pricepere. În primul rând, există situația în care nu are loc nici o provocare și nu există nici un răspuns; rivalul își acceptă fără proteste situația de subordonare. Acesta nu obține nici un beneficiu, ci are unele pierderi minimale (cărora am să le atribui valoarea de -1 schimbare de utilitate de schimb netă), în timp ce superputerea obține un beneficiu din păstrarea situației sale avantajoase (exprimat printr-un câștig de 2
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
adesea de către elevi în timpul pauzelor acolo unde există în mod clar găști dominante și subordonate. Băieții mai slabi îi vor hărțui constant pe cei mai puternici, în ciuda faptului că, drept răspuns, ar putea să o încaseze, căci dacă ar accepta subordonarea, ar fi umiliți. Băieții mai puternici atrag atacurile din cauza superiorității lor în ciuda faptului că pot cu ușurință să le tranșeze. Jocul continuă astfel în acest punct de criză fără deznodământ, cu excepția cazurilor când puterea dominantă se hotărăște să termine jocul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dezvoltarea individului În social. Dacă În orientările sociologiste subiectivitatea a fost În mod programatic exclusă din orizontul generalizărilor teoretice, rezervându-i-se o poziție subalternă față de acestea, empirismul a condus la obturarea adevăratului rol al individului În creația socială prin subordonarea lui estimărilor statistice și tehnicilor matematice de culegere și interpretare a datelor. Punctul culminant l-a atins transformarea individului din sursă de inovație socială În simplă cifră statistică (cuantofrenie, P. Sorokin), o sechelă metodologică pe care o Întâlnim și În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nivel empirist, se impun tot mai pregnant nuclee puternice de cercetare ce utilizează teorii sociologice sprijinite pe baze de date construite În chip riguros. Ștefan Buzărnescu: După 1989, datorită Îndelungatului său concubinaj epistemic cu toate segmentele spațiului social românesc și subordonării experimentului politic comunist, paradigma marxistă a fost excomunicată nu doar din practica politică, ci și din sfera de reflexie teoretico-metodologică. Culpabilizarea, latentă sau manifestă, a celor care au participat, ca universitari, la „Întemeierea teoretică” sau la „diseminarea” imperativelor „dezvoltării multilaterale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
datorită faptului că În cadrul unui contract social există două părți cu obligații și cu beneficii, populația oferea și ea „În schimb” ceva, și anume renunțarea la consum (În afara celui agreat și permis de putere), nivelarea ambițiilor personale și individuale, precum și subordonarea totală față de redistributorii atotștiutori ai partidului-stat. Anul 1978 este cel care marchează Începutul apariției elementelor unei economii de piață și, implicit, semnarea unui contract social bazat pe principiile pieței. Puterea, Încă socialistă, renunță, de data aceasta, la unele dintre principiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
feminitate nu se poate derula nici din perspectiva principiului metodologic al individualismului, oricare ar fi varianta analitică aplicată, decât cu riscul de a ignora natura lor specifică de constructe culturale modelate încă din fazele primare ale socializării, astfel încât să includă subordonarea feminității. Realitatea cotidiană a relațiilor de gen nu este construită doar de un limbaj și de o imagistică falocentrică, pe care le putem distinge în multe produse literare sau figurative reproduse inclusiv în manualele școlare. Sursele constitutive ale masculinității și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai proeminentă fie prin modelarea diviziunii cunoașterii și a muncii și prin dezvoltarea de noi tehnologii și câmpuri cognitive, fie prin rolul lor decisiv în transmiterea capitalului intelectual, cultural și social al epocii. Secolul XX a fost însă și martorul subordonării integrale a universității unor ideologii totalitare, când vocația ei critică a cunoscut un recul fundamental, mai ales în termenii culturali ai sistemului de valori transmise și reproduse. Valorile instrumentale și ideologice au devenit dominatoare, gândirea critică și dezvoltarea personală au
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
exact, principiilor. Judecata de valoare este supusă principiilor care, în decursul timpului, se schimbă în funcție de experiențele literare ale fiecărei epoci. Ideea reînnoirii periodice a principiilor estetice deține în concepția lui M. un loc important, atenuând în mare măsură statutul de subordonare al aprecierii critice. Din acest motiv, el a susținut că în estetică determinantă este nu teoria, ci realitatea artei. Tocmai de aceea a căutat să deducă principiile estetice din evoluția fenomenului literar, acordând o mare importanță capodoperelor, pe care le
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
propune un primat al relației atestat deja în revelația trinitară a lui Dumnezeu: Tatăl îl naște din veșnicie pe Fiul, iar Duhul Sfânt purcede din Tatăl și se odihnește în Fiul. Aceste relații apofatice, care nu implică nici un raport de subordonare ontologică, constituie misterul comuniunii trinitare, sunt reflectate în viața eclezială. „Ca toți să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine și Eu întru Tine, așa și aceștia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
bună performanță, dar, totodată, și performanțele echipei duc la creșterea coeziunii grupului. Ce este coeziunea? După Epuran M. 2001, coeziunea grupului este „una dintre calitățile care stimulează cooperarea strânsă între sportivi, dăruirea în munca din antrenamente și lupta din concursuri, subordonarea unor interese individuale celor colective”. După Crăciun M. (2007), coeziunea de echipă „este un termen care reflectă tendința grupului de a fi unit și de a rămâne unit în urmărirea scopurilor de echipă”. Coeziunea are două componente principale care diferă
INTEGRAREA ÎN GRUPUL SPORTIV, COEZIUNEA ECHIPEI ŞI INFLUENȚA ACESTORA ASUPRA PERFORMANȚEI SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Leon Gomboş, Gheorghe Zamfir, Marius Crăciun () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_802]
-
capitolul feedback. 7.6. Principiul sistematizării și continuitățiitc "7.6. Principiul sistematizării și continuității" Predarea și învățarea noilor structuri trebuie realizată într-o ordine logică, după un sistem care să determine și o înlănțuire progresivă. Relațiile de supraordonare și de subordonare dintre diferitele conținuturi predate trebuie să se obiectiveze în ierarhii la nivel de compartimente curriculare. Învățarea implică de cele mai multe ori structurare, astfel încât anumite conținuturi nu pot fi studiate înaintea altora, cele de dinainte pregătind apariția și dezvoltarea celorlalte. În programa
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
autoritate, apropierile dintre mecanismele instituirii autorității lor sunt de-a dreptul izbitoare. Funcționarea acestor mecanisme devine posibilă pe baza acceptării a cel puțin două presupoziții. Prima este că viața individului își capătă sensul cel mai înalt și finalitatea supremă prin subordonarea ei deplină față de o cauză colectivă, o cauză care prin însăși natura ei nu poate fi decât obiect de adeziune necondiționată, și nu rezultat al reflecției critice 17. Ți se pare că faci uz de rațiune pentru a-ți sluji
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de discuție și de controversă va putea fi nu cauza însăși, ci doar identificarea căilor și celelor mai potrivite mijloace pentru a o promova. A doua presupoziție este că asemenea cauze, care pretind celor chemați să le slujească printr-o subordonare care implică anularea individualității, ce se exprimă înainte de toate în lipsa exercițiului critic al rațiunii sau în renunțarea la acest exercițiu, îi opun cu necesitate pe aceștia acelor oameni care vor sluji o altă cauză. O sugestie majoră a ideii kantiene
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]