5,022 matches
-
aceștia vor fi pregătiți să preia afacerea. Românii care preluau de la evrei firme comerciale, sau cei care aveau firme comerciale înmatriculate la Camera de comerț și industrie Cernăuți. La această ședință au mai participat: C.Marinescu, ministrul Justiției; gen.Vasiliu, subsecretar de stat în MAI; amiral Păiș, subsecretar de stat în marină; Titus Dragoș subsecretar de stat al românizării; gen.Arhip subșef MSM, col.Dumitrescu, MSM S.I. 235 Împuternicitul guvernului pentru reglementarea regimului evreilor, solicitând acordarea carnetelor de scutire de munca
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Românii care preluau de la evrei firme comerciale, sau cei care aveau firme comerciale înmatriculate la Camera de comerț și industrie Cernăuți. La această ședință au mai participat: C.Marinescu, ministrul Justiției; gen.Vasiliu, subsecretar de stat în MAI; amiral Păiș, subsecretar de stat în marină; Titus Dragoș subsecretar de stat al românizării; gen.Arhip subșef MSM, col.Dumitrescu, MSM S.I. 235 Împuternicitul guvernului pentru reglementarea regimului evreilor, solicitând acordarea carnetelor de scutire de munca obligatorie și exercitarea profesiei pentru anumiți evrei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sau cei care aveau firme comerciale înmatriculate la Camera de comerț și industrie Cernăuți. La această ședință au mai participat: C.Marinescu, ministrul Justiției; gen.Vasiliu, subsecretar de stat în MAI; amiral Păiș, subsecretar de stat în marină; Titus Dragoș subsecretar de stat al românizării; gen.Arhip subșef MSM, col.Dumitrescu, MSM S.I. 235 Împuternicitul guvernului pentru reglementarea regimului evreilor, solicitând acordarea carnetelor de scutire de munca obligatorie și exercitarea profesiei pentru anumiți evrei ce erau indispensabili desfășurării activității firmelor respective
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în legătură cu interesele populației evacuate. Comunitățile evreiești și-au desfășurat activitatea sub controlul Centralei evreilor din România, iar activitatea conducătorilor acestei instituții s-a desfășurat sub controlul nemijlocit al lui Radu Lecca, Împuternicitul guvernului pentru reglementarea regimului evreilor. Prin decizia ministrului subsecretar de stat al Muncii, din 8 septembrie 1943, Radu Lecca a fost numit comisar general pentru problemele evreiești, având următoarele atribuții: organizează împreună cu Marele Stat Major munca obligatorie a evreilor, supraveghează și controlează aplicarea dispozițiunilor privitoare la reglementarea exercitării profesiunilor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
documentelor de arhivă putem afirma că, ordinele privind acțiunile de evacuare a evreilor au fost date de comandanții Marilor Unități Operative și de Ministerul de Interne. De altfel, în ședința Consiliului de Miniștri din 5 august 1941, gen.Ioan Popescu, subsecretar de stat la Ministerul de Interne a făcut o prezentare despre modul în care s-a pus problema evacuărilor în iunie 1941. După explicațiile gen.Ioan Popescu, care, în iunie 1941 deținea funcția de șef de secție la Marele Stat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
industrial. Această observație a deschis posibilitatea eliberării din lagăre, mai ales a evreilor care proveneau din localități ce nu mai erau în zone operative, dar și a evreilor ce puteau fi indispensabili funcționării activităților economice în plan local. În raportul subsecretar de stat din Ministerul de Interne, general de divizie, Ioan Popescu, cu nr.6959 din 7 august 1941, adresat Președinției Consiliului de Miniștri, se precizează: „în urma evacuărilor ordonate de Marile Unități Operative se găsesc la dispoziția Prefecturii Romanați 1500 bărbați
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și iunie 1943 au fost 14 ședințe ale Conferințelor interministeriale pentru regimul eveilor, reunind reprezentanții diferitelor departamente ce aveau tangență cu problema evreiască. Conferințele interministeriale s-au desfășurat la Ministerul Justiției cu participarea următorilor: C.Marinescu, ministrul justiției; generalul Vasiliu, subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne; amiral Păiș, subsecretar de stat în marină; Titus Dragoș, subsecretar de stat al românizării, general Arhip subșef la Marele Stat major, dr.Băcescu, secretar general la Ministerul muncii (înlocuia pe Dănulescu, plecat în Moldova
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
interministeriale pentru regimul eveilor, reunind reprezentanții diferitelor departamente ce aveau tangență cu problema evreiască. Conferințele interministeriale s-au desfășurat la Ministerul Justiției cu participarea următorilor: C.Marinescu, ministrul justiției; generalul Vasiliu, subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne; amiral Păiș, subsecretar de stat în marină; Titus Dragoș, subsecretar de stat al românizării, general Arhip subșef la Marele Stat major, dr.Băcescu, secretar general la Ministerul muncii (înlocuia pe Dănulescu, plecat în Moldova), colonel Dumitrescu, Serviciul de Sigranță, Radu Lecca, împuternicitul guvernului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
departamente ce aveau tangență cu problema evreiască. Conferințele interministeriale s-au desfășurat la Ministerul Justiției cu participarea următorilor: C.Marinescu, ministrul justiției; generalul Vasiliu, subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne; amiral Păiș, subsecretar de stat în marină; Titus Dragoș, subsecretar de stat al românizării, general Arhip subșef la Marele Stat major, dr.Băcescu, secretar general la Ministerul muncii (înlocuia pe Dănulescu, plecat în Moldova), colonel Dumitrescu, Serviciul de Sigranță, Radu Lecca, împuternicitul guvernului pentru problemele evreilor. Problema deportării evreilor în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
organizat Expoziția Industrială inaugurată în septembrie 1921. La sfârșitul anului 1921, pe când guvernul Averescu se găsea în ultimele săptămâni înainte de retragere, Mihail Manoilescu a demisionat din minister. În plan politic a intrat în Partidul Poporului, devenind deputat, în 1926, și subsecretar de stat la Ministerul Finanțelor (30.III.19264.VI.1927). A efectuat două misiuni diplomatice la Roma pentru obținerea unui împrumut, inclusiv aranjarea datoriilor noastre de război în Italia și recunoașterea unirii Basarabiei cu România. La 13 iunie 1927 a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
legislative și a măsurilor de ordine. În anul 1924 participă, delegat din partea României, în echipa de negociatori condusă de col. LangaRâșcanu, negocieri în vederea reglementării litigiului basarabean. A fost deputat în Parlamentul român, în patru legislaturi și a îndeplinit funcția de subsecretar de Stat la Ministerul Agriculturii, situație care i-a permis să aducă la Chișinău Facultatea de Agronomie unde a predat ca profesor începând cu anul 1933. Absolvent al Universității din Sorbonna, unde a susținut doctoratul în 1934, se refugiază la
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Habsburgic. Stere, rectorul Universității din Iași și directorul revistei „Viața Românească”, s-a apropiat de gruparea prohabsburgică condusă de AI. Vaida, dar nu excludea o legătură dinastică cu Germania, dar cu un alt reprezentant decât Ferdinand. Menținea legăturile cu Zimmermann, subsecretarul de stat la Ministerul de Externe al Germaniei, prin intermediul lui AI. Beldiman, care era un germanofil convins. În primăvara lui 1915, opoziția a Început să acționeze pentru a determina schimbarea situației. Scopul ei era acela de a-l determina
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
acolo, deoarece vom fi numiți amândoi secretari-generali, el la Educație și eu la Culte. Mai spre seară, când m-am dus la sediu, l-am găsit pe Fănică Anastasescu, și am aflat de la el că Sima dorește să mă numească subsecretar de stat la Culte și Arte, dar întâmpină dificultăți din partea generalului Antonescu. Într-adevăr, ducându-ne la Președinție să ne cunoască generalul Antonescu (probabil se credea așa fin observator încât să-și dea seama de valoarea omului de la prima vedere
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
să-și dea seama de valoarea omului de la prima vedere!), Horia Sima m-a luat în biroul său, l a poftit pe colonelul Dragomir, ministru al Coordonării și om de încredere al generalului, spunându-i că dorește să fiu numit subsecretar de stat. A urmat o discuție destul de lungă, în timpul căreia mi-am impus să nu spun niciun cuvânt, dar nu m-am putut stăpâni să nu zâmbesc la argumentele colonelului Dragomir: „Nu e bine să fie prea mulți miniștri... să
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mi-am luat rămas bun și m-am dus la Minister să-mi văd de treabă. Profesorul Brăileanu s-a mirat când a aflat de cele petrecute și mai târziu, în luna Octombrie (după ce Constant și Horia Cosmovici fuseseră numiți subsecretari de stat) a cerut, într-un consiliu restrâns, să fiu numit subsecretar de stat, deoarece conduc efectiv întregul Minister al Cultelor și Artelor la care el nu se amestecă. Generalul Antonescu a făcut câteva obiecțiuni tot în legătură cu „numărul” miniștrilor, dar
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
-mi văd de treabă. Profesorul Brăileanu s-a mirat când a aflat de cele petrecute și mai târziu, în luna Octombrie (după ce Constant și Horia Cosmovici fuseseră numiți subsecretari de stat) a cerut, într-un consiliu restrâns, să fiu numit subsecretar de stat, deoarece conduc efectiv întregul Minister al Cultelor și Artelor la care el nu se amestecă. Generalul Antonescu a făcut câteva obiecțiuni tot în legătură cu „numărul” miniștrilor, dar aștepta să vadă ce spune Sima. Spre mirarea profesorului Brăileanu și a
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
rezervă în ceea ce mă privește, căci sunt gata să mă retrag de la Minister, fără nicio obiecție; am aflat atunci motivul curioasei sale atitudini de la consiliu: preotul DumitrescuBorșa, vechi luptător legionar dar mare adept al lui Bacchus, dorea să fie numit subsecretar de stat la Culte, iar Sima dându-și seama că o asemenea numire ar aduce un serios discredit asupra noastră, a trebuit să recurgă la o mică stratagemă, spunându-i că generalul Antonescu nu mai vrea să numească niciun ministru
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
stat la Culte, iar Sima dându-și seama că o asemenea numire ar aduce un serios discredit asupra noastră, a trebuit să recurgă la o mică stratagemă, spunându-i că generalul Antonescu nu mai vrea să numească niciun ministru sau subsecretar de stat. De aceea, dacă m-ar fi susținut pe mine și aș fi fost numit, preotul Borșa ar fi provocat o serie de neplăceri. N-am controlat această explicație, dar cred că era exactă, deoarece Borșa venise de câteva
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
prilejul unui incident din Ianuarie, când mi-am dat demisia din pricina unei neînțelegeri cu preoții legionari din Minister, dornici să facă ce vor, fără niciun control și necăjiți pentru că aflaseră de la Horia Sima că, după reorganizarea Ministerului, voi fi numit subsecretar de stat. Profesorul Traian Brăileanu a refuzat însă sămi primească demisia, cerându-mi să rămân mai departe, ca nu cumva generalul Antonescu să-și numească omul său la Culte. Tot la începutul lui Septembrie, când s-a hotărât reapariția „Cuvântului
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nu voiam să mă simt stingherit. Cam în acest răstimp, dacă amintirea [222] nu mă înșeală, se judecase procesul reabilitării Căpitanului. Probele juridice erau așa de categorice, încât chiar fără admirabilul talent al lui Horia Cosmovici - demisionat din postul de Subsecretar de Stat la Președinție pentru a putea pleda - hotărârea nu putea fi îndoielnică pentru nimeni. Tribunalul militar își rostise sentința infamă de „trădare”, pentru că se găsiseră la Căpitan câteva circulări și ordine jandarmerești privind propaganda (sau mai bine zis oprirea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și a-i îndoctrina în spiritul [234] legionar. Cel mai hotărât dintre aceștia era Al. Marcu, bun prieten cu Kico și cu mine și om de înaltă valoare culturală. N-am înțeles însă mai târziu de ce a primit postul de subsecretar de stat la Ministerul Propagandei -, din pricina căruia pătimește acum, fiind îndepărtat de la Universitate - căci era unul dintre cei atrași spre Legiune din convingere și din sentiment, nu din interese. A avut totuși în permanență o atitudine destul de frumoasă, intervenind pentru
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ne-am dus Marți dimineața (28 Ianuarie) în biroul generalului Radu Rosetti și ne-am înaintat demisiile scrise. Generalul Rosetti mă cunoștea de mulți ani, de la Academie, și a fost [258] destul de amabil, cel puțin în formă; în schimb pe subsecretarul de stat Otetelișeanu l-am cunoscut personal abia atunci și nu a strălucit prin „bune maniere”. Peste câtva timp, de altfel, ducându mă din nou la el cu un referat asupra lucrărilor Muzeului, mi-a spus: „- Sunt cu totul de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
parte nu mă privea personal. Amintesc cu acest prilej și schimbarea de „concepție” a generalului Antonescu în privința „economiilor”. Pe vremea noastră, la întregul Minister al Culturii Naționale erau un ministru și doi secretari generali; acum fuseseră numiți: un ministru, trei subsecretari de stat și trei secretari generali, probabil tocmai în vederea economiilor... Încercând să-l scăpăm cu orice preț pe Kico Panaitescu din închisoare (mai ales că nu luase în niciun fel parte la tulburări, ci era închis numai din răzbunare), m-
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și în acest fel i-am văzut rând pe rând pe cei mai mulți dintre arestații „la secret”: Profesorul Brăileanu (care traducea acolo „Critica rațiunii practice” de Kant), Kico Panaitescu, fostul ministru de externe Sturza, generalul Petrovicescu, Radu Mironovici, colonelul Zăvoianu , fostul subsecretar de stat de la Ministerul Economiei, Petra, și alții, printre care, spre surprinderea noastră, și Al. Constant. Cei mai mulți erau bine dispuși, încrezători (nimeni nu-și putea încă închipui că Germania va lăsa să se desființeze Mișcarea Legionară și să fie închiși
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
pe fratele său la Direcțiunea Învățământului Secundar. Ne-a venit apoi rândul și lui Herseni și mie, fiind poftiți la doi judecători de instrucție diferiți. Pe mine m-a anchetat profesorul P. Strihan , mobilizat la Justiția Militară și, mai târziu, subsecretar de stat la Interne. Punctul de greutate al interogatoriului era „ocuparea Ministerului”, așa încât mi-a fost foarte ușor să explic cum s-au petrecut lucrurile; declarația mea corespunzând întocmai cu datele anchetei lor, a trecut la alt subiect, întrebându-mă
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]