7,897 matches
-
-uné + gojá "cârnați"; sirunégojá "cârnați de porc" <șir "usturoi" + sufixul -uné + gojá "cârnați". Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Verbul de participiu ćhudin/o "aruncat, lepădat, alungat, părăsit" a devenit substantiv, având sensul de "persoană degradata". Un alt termen care a primit o altă valoare gramaticala este biźuźo "necurat". Pe lângă faptul că acesta a suferit derivarea cu prefixul negativ bi-, am observat că a trecut de la clasa gramaticala a adjectivului [(ź
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
alt termen care a primit o altă valoare gramaticala este biźuźo "necurat". Pe lângă faptul că acesta a suferit derivarea cu prefixul negativ bi-, am observat că a trecut de la clasa gramaticala a adjectivului [(ź)uźo "curat"] în clasa gramaticala a substantivului. Verbul la participiu xudino "prins" a trecut în clasa gramaticala a substantivului și a primit sensul de "prizonier". Calchierea, ca fenomen lingvistic, constă în atribuirea unor sensuri noi, după model străin, unor cuvinte existente în limba ori în formarea unor
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
Pe lângă faptul că acesta a suferit derivarea cu prefixul negativ bi-, am observat că a trecut de la clasa gramaticala a adjectivului [(ź)uźo "curat"] în clasa gramaticala a substantivului. Verbul la participiu xudino "prins" a trecut în clasa gramaticala a substantivului și a primit sensul de "prizonier". Calchierea, ca fenomen lingvistic, constă în atribuirea unor sensuri noi, după model străin, unor cuvinte existente în limba ori în formarea unor cuvinte sau expresii noi prin traducerea elementelor componente ale unor cuvinte străine
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -LAN (-LEN) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Este originar din turcă, formând în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, intranzitive, reflexive/pasive, de la substantive, adjective (preluate de obicei din turcă). Este armonizat cu vocala ultimă a rădăcinii/temei numelui de derivat, -lan după a, ï, o și u, iar -len după e și i. Temele verbelor formate se termină în consoană (n). subst.
SUFIXUL -LAN (-LEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984]
-
Articolele Autorului Sufixul rrom -(V)bàva este nominalizator deverbal de origine slavă. Este adoptat din limba bulgară (-ба́ [‘ba]) în dialectele ghiumiurginaliilor din Anahoma-Komotini (Tracia, Grecia) și kalburgiilor din Sindel (Varna, Bulgaria). Cu el se formează tot substantive nume de acțiuni, de gen feminin, dar cu sens nuanțat față de cel obținut cu abstractizantul obișnuit. Particula -va este preluată din româna dialectală (-uă / -vă / -lă), tot ca mijloc de integrare a substantivelor feminine terminate în vocală accentuată achiziționate din
SUFIXUL -(V)B`AVA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373045_a_374374]
-
Varna, Bulgaria). Cu el se formează tot substantive nume de acțiuni, de gen feminin, dar cu sens nuanțat față de cel obținut cu abstractizantul obișnuit. Particula -va este preluată din româna dialectală (-uă / -vă / -lă), tot ca mijloc de integrare a substantivelor feminine terminate în vocală accentuată achiziționate din turcă și din limbile balcanice. marebàva război, bătălie veselbàva petrecere Referință Bibliografică: SUFIXUL -(V) B`AVA / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2278, Anul VII, 27
SUFIXUL -(V)B`AVA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373045_a_374374]
-
unele limbi două obiecte ori fiin e alcătuind de obicei o pereche; verbul ț a (se) dedubla echivalează cu a se împăr i în două; a căpăta (simultan sau ț succesiv) două stări, două aspecte sau două forme deosebite; iar substantivul derivat din acesta dedublare denumește ac iunea deț a se dedubla i rezultatul ei; împăr ire în două. ș ț Sintagma dedublarea personalită iiț indică o tulburare psihică constând în disocierea personalită ii, la acela i individ, una ț ș
CRONICĂ LA ROMANUL LUI AL.FLORIN ȚENE-RĂZBUNAREA GEMENELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372154_a_373483]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ORT Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 1340 din 01 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului mi-ai scris prin viață doar cu mâna stângă cel mai adesea vestale învățai verbele să plângă adjective descântau haotic substantivul iubire sinonim cu pronumele noi niciodată sfințire păzeau-ți șerpește gryphoni-numerale lira din cerberul dom cine-mi vreodată și în câte opale putea-va plăti luntrea dinspre infernul din om Referință Bibliografică: ort / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ORT de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376273_a_377602]
-
matematice introduse până și în vorbirea curentă. Științele se interpătrund vrând nevrând. Cea mai evidentă conlucrare între aceste două ramuri ale științei o constituie definițiile. Pot, cu ajutorul cuvintelor, să definesc ori să explic ce este un cuvânt. De regulă multe substantive au un verb omonim (mânca, mâncare) și pot defini de exemplu substantivul folosind verbul de forma: „Mâncare este o entitate care se poate mânca”. Din păcate această definiție, este incompletă. Sună cam ca afirmația de joacă „Tot ce zboară se
LITERATURĂ ŞI MATEMATICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379794_a_381123]
-
Cea mai evidentă conlucrare între aceste două ramuri ale științei o constituie definițiile. Pot, cu ajutorul cuvintelor, să definesc ori să explic ce este un cuvânt. De regulă multe substantive au un verb omonim (mânca, mâncare) și pot defini de exemplu substantivul folosind verbul de forma: „Mâncare este o entitate care se poate mânca”. Din păcate această definiție, este incompletă. Sună cam ca afirmația de joacă „Tot ce zboară se mănâncă” Cum vă sună următoarea definiția oferită de dicționarul explicativ al limbii
LITERATURĂ ŞI MATEMATICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379794_a_381123]
-
suplimentare, prima este oarecum eliptică de ceva. Îmi sună ca: „Ion este Ion fiindcă nu este Marin”. Auzim câte așa ceva la VAX POPULI. Dacă ar fi fost exprimată sub forma: ... s. f. rezultatul acțiunii de a enumera ; -- ar fi explicarea substantivului prin verbul omonim, cu sens. Matematica pune probleme mult mai mari în definirea diferitelor entități specifice. De multe ori definiția corectă necesită cu mult mai multe cuvinte decât exprimarea unui exemplu aplicativ. Dau spre exemplu definiția înmulțirii: Se dau două
LITERATURĂ ŞI MATEMATICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379794_a_381123]
-
organic legat de suflul antichității romane, cel de-al doilea de epoca fanariotă în Țările Române, iar ultimul de un aspect particular deviant al legislației naționale din anii pe care am ajuns să îi trăim. Sulla (foto) nu este un substantiv comun slobozit cu multă lipsă de discernământ, în fel și fel de variante lingvistice, de către anumiți inși ai speciei Homo sapiens sapiens de azi. Dimpotrivă. Se poate, de fapt, lesne constata din însăși modalitatea scrierii sale cu majusculă și cu
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
lipsă de discernământ, în fel și fel de variante lingvistice, de către anumiți inși ai speciei Homo sapiens sapiens de azi. Dimpotrivă. Se poate, de fapt, lesne constata din însăși modalitatea scrierii sale cu majusculă și cu dublă consoană. Mai precis, substantivul invocat aici e unul propriu, desemnând figura neguroasă a generalului și omului politic al Romei antice Sulla Lucius Corneliu (138-78 î.e.n.) - autointitulat „Felix”, adică „Norocosul” -, cuceritor, la 1 martie 86, al Atenei și al Pireului, asupra cărora a dezlănțuit la
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
să cunoască „Bruscul portret al Tăcerii”, „Tăcerea, ca o femeie mută”, „Rugăciune în Tăcerea inimii”, „Destin în Tăcere, destin în mirare”, „Un mare strigăt de Tăcere-i versul.” „Imnele Tăcerii” aduc în prim-plan structuri complexe în care apar atât substantive cât și verbe metaforizate: „O, Tăcere albastră cu nume de mare”, „Când în Tăcere cade drept Cuvântul”, „Urubu în Tăcere sunt”, „Munca norilor în Tăcere se țese”, „Miriapodic Tăcerea suspină”. „Tăceri la vedere” este capitolul de mijloc al cărții, care
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
acusativum cum infinitivum. Oare acusativum cum infinitivum tot un lapsus este? Limba latină e ca o femeie frumoasă, dar cam crudă, onorabili confrați, față cu lasciva bătrânețe care-ar voi să abuzeze de ea. Prin simple injurii adresate ardelenilor genul substantivelor latinești nu se schimbă, nici prepoziția cum nu-ncetează a cere ablativul, c-un cuvânt accusativus cum infinitivo nu devine așa de lesne acusativum cum infinitivum. Dar să lăsăm astea. Înțelegem ca cineva care nu știe a scrie bine românește
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
text lăsând la o parte părțile irelevante care umplu paginile unei cărți în proporție de peste 60%. Vom reuși, funcție de materialul citit, să creștem semnificativ viteza de citire. În exercițiul următor vom identifica, prin scanarea vizuală a paginii, date, nume proprii, substantive și verbe care să ne conducă la firul roșu pe care fiecare text îl are și să eliminăm cuvintele și propozițiile redundante. Cuvintele cheie transmit cele mai multe informații și prin intermediul lor putem căuta mai repede înțelesul și putem trece la următorul
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2985]
-
Definirea mediului în raport direct cu condiția naturală a omului a condus la formularea termenului de mediu uman (Human Environment) care a făcut tranziția spre conceptul complex care se afirmă astăzi. La originea sa, termenul de mediu a izvorât din substantivul englez “environment”, preluat apoi și de limba franceză sub forma de “l’ environnement” și în alte limbi și a avut rolul de a desemna spațiul din jurul omului. El a fost definit în Le Grand Larousse din 1972 ca fiind “ansamblul
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
personajele în: principale, secundare, pozitive și negative. Se vor purta discuții de final referitoare la mesajul poveștii. Scenariul didactic - ora a IV-a Recitirea integrală a poveștii. Povestirea în scris a textului dat pentru studiu. Elemente de construcție a comunicării: substantivul, verbul, adjectivul, pronumele personal. Exerciții de completat asemănările în propoziții date (comparația): Apă dulce și rece cum îi gheața. Pere galbene ca ceara și dulci ca mierea. Apa limpede ca lacrima. Scenariul didactic - ora a V-a (aprofundare) Exerciții de
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
ca lacrima. Scenariul didactic - ora a V-a (aprofundare) Exerciții de exersare a cititului pe roluri; exerciții lexicale; povestire orală după planul de idei; mesaje desprinse din text; dictări. Exerciții de construcție a comunicării: identificarea și analiza gramaticală a unor substantive, verbe, adjective. Exerciții de identificare a unor însușiri, exprimate prin comparații, personificări. Caracterizarea personajelor din poveste folosind expresii din text. Scenariul didactic - ora a VI-a (evaluare formativă) Test de evaluare Elevii vor avea de rezolvat următorii itemi: 1. Citește
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
și dulci ca mierea... De acolo, fata s-a întâlnit cu cățelușa voinică și frumoasă ce purta la gât o salbă de galbeni, pe care i-a dat-o fetei...”. 2. Dați exemple de trei adjective din text: 3. Analizați substantivele: fântână, părul, galbeni. 4. Dați exemple de două asemănări (propoziții). 5. Analizați verbele: a întâlnit, purta. P.S. La substantive elevii vor preciza: felul și numărul. La verbe vor preciza: persoana și numărul. Descriptorii de performanță Foarte bine Bine Suficient Scrie
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
o salbă de galbeni, pe care i-a dat-o fetei...”. 2. Dați exemple de trei adjective din text: 3. Analizați substantivele: fântână, părul, galbeni. 4. Dați exemple de două asemănări (propoziții). 5. Analizați verbele: a întâlnit, purta. P.S. La substantive elevii vor preciza: felul și numărul. La verbe vor preciza: persoana și numărul. Descriptorii de performanță Foarte bine Bine Suficient Scrie corect titlul și numele autorului poveștii din care face parte fragmentul. Identifică trei adjective. Face corect analiza gramaticală a
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Bine Suficient Scrie corect titlul și numele autorului poveștii din care face parte fragmentul. Identifică trei adjective. Face corect analiza gramaticală a substan Scrie corect titlul și numele autorului poveștii din care face parte fragmentul. Identifică trei adjective. Face analiza substantivelor și verbelor Scrie corect titlul și numele autorului fragmentului dat Identifică corect două adjective. Face analiza substantivelor și verbelor cu frecvente Foarte bine Bine Suficient tivelor și verbelor date. Dă exemple de două propoziții unde se găsește comparația (asemănarea) întâlnind
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Face corect analiza gramaticală a substan Scrie corect titlul și numele autorului poveștii din care face parte fragmentul. Identifică trei adjective. Face analiza substantivelor și verbelor Scrie corect titlul și numele autorului fragmentului dat Identifică corect două adjective. Face analiza substantivelor și verbelor cu frecvente Foarte bine Bine Suficient tivelor și verbelor date. Dă exemple de două propoziții unde se găsește comparația (asemănarea) întâlnind rare abateri de la categoriile gramaticale. Dă exemple de două propoziții unde se găsește comparația. greșeli la categoriile
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
grupa I Cubul pentru grupa a II-a Cubul pentru grupa a III-a 1.Titlul textului: 1.Autorul textului: 1.Volumul din care face parte textul: 2.Cuvinte care arată lucruri: 2.Cuvinte care arată acțiuni: 2.Însușiri pentru substantivul Cubul pentru grupa I Cubul pentru grupa a II-a Cubul pentru grupa a III-a școală: 3.Cuvinte care arată ființe: 3.Cuvinte care arată starea: 3.Definiți adjectivul: 4.Denumește substantivul: 4.Cuvinte care arată existența: 4.Denumește
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Cuvinte care arată acțiuni: 2.Însușiri pentru substantivul Cubul pentru grupa I Cubul pentru grupa a II-a Cubul pentru grupa a III-a școală: 3.Cuvinte care arată ființe: 3.Cuvinte care arată starea: 3.Definiți adjectivul: 4.Denumește substantivul: 4.Cuvinte care arată existența: 4.Denumește pronumele: 5.Exemple de substantive comune: 5.Denumește verbul: 5.Enunț cu pronumele personal ei 6.Exemple de substantive proprii 6. Enunțuri cu verbele trece și aud. 6.Denumește numeralul: 1 3 4
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]