2,461 matches
-
până În prezent sunt departe de a putea preciza detaliat cum ar trebui să evolueze ea. Având o vedere de ansamblu asupra subiectului sau problemei puse În discuție, prin intervențiile sale judicioase, cadrul didactic poate juca un rol integrator, orientând cu subtilitate contribuțiile participanților spre o dezbatere constructivă. Într-o formă succintă, el introduce și limitează subiectul de discutat, creează o bază de deschidere, adeseori prin prezentarea unei situații-problemă, schițează o scurtă conversație cu elevii, apoi lasă pe seama acestora preluarea discuției. Intervențiile
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
determinant al procesului de cunoaștere. Profesorul poate interveni În continuare pentru a face mai clare datele problemei, pentru a modifica, izola, reorganiza etc. aceste date facilitând, astfel, analiza problemei (operațiile de comparare, de grupare și regrupare a reprezentărilor etc.); cu subtilitate, el poate orienta discuțiile, ajutându-i mai departe pe elevi să-și stabilească, prin eforturi proprii, calea de elucidare a contradicției. Generalizând datele mai multor cercetări, Gagné ajunge la concluzia că o direcționare atentă a eforturilor depuse de elevi, prin
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de a studia fenomene care se petrec fie prea lent, fie prea rapid pentru o percepție normală. Câteva secvențe de film pot să surprindă, de exemplu, formarea În timp Îndelungat a zăcămintelor de cărbuni sau petrol, să evoce cu multă subtilitate atmosfera unei epoci sau evoluția unor fapte și evenimente istorice petrecute cu mult timp În urmă sau invers, fenomene și procese care se produc În secunde sau În fracțiuni de secundă, ca cele care au loc În interiorul atomului și al
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dinamică a afacerilor sau considerarea sinergiei dintre ele. Dat fiind faptul că are un caroiaj mai complicat, va rezulta și o operaționalizare mai laborioasă a unei analize. Din aceste motive utilizarea matricei este mai puțin frecventă. * * * Având în vedere și subtilitățile de metodologie asupra cărora se păstrează o oarecare discreție chiar de către birourile de consultanță creatoare ale instrumentelor, s-ar putea afirma că rezultatele majorității analizelor bazate pe matrice trebuie tratate cu multă circumspecție. Matricele prezintă și anumite avantaje, dacă utilizarea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
E de la sine înțeles pentru ce modernitatea (ca exigență procedurală) a acreditat exact acele abordări ale platonismului care asigurau decență filologică maximă, dar erau dezamăgitoare ca deschidere metafizică și hermeneutică. Lumea în care Platon vorbește despre Idei era refractară la subtilități cu finalitate socială imposibil de estimat. Cuvintele grecului sunt (și nu spunem că asta e un merit ori un defect) înfeudate regulilor versatile ale confruntării politice. Rafinamentul cultural e, în această ordine a lucrurilor, efect al unei necesități pedagogice și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Îndeplinirea acelei frici (ex. teama exagerată de un anumit examen sau profesor, induce eșecul, chiar dacă s-a urmat un program conștiincios de pregătire - teama/emoția puternică dezorganizează intelectul). * „Este o corectitudine a viciului și o incorectitudine a virtuții.” (N Iorga) Subtilitatea acestui paradox este una dintre cele mai incitante: putem vorbi de o corectitudine a „viciului”doar admițînd că el este principalul factor care menține „virtutea” În limite rezonabile; și putem admite o incorectitudine a virtuții numai În situația În care
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ca el Se-ntrec În cîntări (Mihai Eminescu, „Numai poetul”). * „Nu-i totuna să Înțelegi lucrurile și să-i cunoști pe oameni.” (B. Gracian) Pentru că „lucrurile” nu ajung , de exemplu, să-și piardă rușinea, simțul realității, să cunoască violența pasiunilor, subtilitatea ipocriziei, agresiunea invidiei sau a trădării etc. Pe om Îl cunoaștem cel mai greu, pentru că el nu poate fi cunoscut numai pe cale rațională ci cu Întreg sufletul (adică și cu „sensibilitatea” și „eul” nostru moral). * „Ochii omului văd În exterior
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o conștiință; de aceea minunea fără margini, de afară, ne interesează mai puțin decît minunea dinăuntru, tot așa de fără margini”. „Un om drag este cel care lasă În urmă mai multă absență decît a Însemnat prezența lui.” (Florin Mugur) Subtilitatea și, totodată, adevărul acestei reflecțiuni sînt date, Într-adevăr, de faptul că adesea de discreția morală, de eleganța atitudinii sau de finețea bunului-simț al unora dintre cei apropiați nouă nu ne dăm seama În rutina vieții de zi cu zi
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Syrus) Situația este asemănătoare cu a celui care critică argumentat, Însă nu-și validează sugestiile prin Însuși comportamentul său, sau nu o face decît Într-o mică măsură. * „Răutatea unui suflet grosolan este adesea mai puțin periculoasă, decît intrigile și subtilitățile unui om de spirit.” (Johan Oxerstiern) Pentru că răutatea primului este mai mult trăire, pe cînd a celui de-al doilea este un act intelectual deliberat, În care consecințele „răului” proiectat sau ale celui realizat au fost cu claritate anticipate și
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
voluptate, despre liberul arbitru și limba latină, despre dialectică și eleganță, Lorenzo Valla dezvoltă o concepție neobișnuită, în afara cadrului obișnuit în care gândește istoriografia tradițională. De unde și supărătoarea tendință a istoricilor oficiali de a extrage din operă ceea ce permite închiderea subtilității unei gândiri într-o cutiuță ușor de etichetat: creștinismul epicurian nu intră în categoriile standardizate de istoria ideilor, deci trag unii hăis și alții cea iar apoi autorul e mutilat fără rușine: creștin ne-epicurian pentru unii, epicurian ne-creștin
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Dezbateri dialectice î1439), o veritabilă mașină de război contra aristotelismului. Filosofia înseamnă iubire de înțelepciune, desigur, dar înțelepciunea coincide cu mesajul evanghelic. Ea n-are nici o nevoie să se piardă într-o încâlceală de silogisme, într-o ornamentație excesivă de subtilități dialectice sau într-un labirint formal. Credința lui Lorenzo Valla nu poate fi nici un moment pusă la îndoială. O dovedește fiecare dintre lucrările sale. Ea se aseamănă un pic cu cea a cărbunarului...Termenul „fideism” pare a corespunde de minune
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cei mai mulți - de altfel, chiar în virtutea uneia dintre accepțiile din dicționar -, termenul sofist îl califică pe amatorul de argumente insidioase; sofisticarea ar fi o operațiune care urmărește să înșele prin adăugarea unei aparențe în stare să ascundă adevărul; sofisticăria desemnează o subtilitate excesivă și supusă greșelii; Littră adăuga chiar și o sophisterie, azi ieșită din uz. în toate cazurile, trebuie mers la definiție pentru a găsi accepția inițială și referința la filosofii Antichității grecești. De altfel, cel mai mare adesea, ezităm să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sunt numeroși. Platon suferă de acest uimitor simpton, dându-i purtătorului său de cuvânt trăsăturile pe care le reproșează lui Gorgias, lui Protagoras și alor săi: o pasiune maladivă pentru formă, o obsesie a retoricii de dragul retoricii, o manie a subtilităților dialectice, o evitare a subiectului și o concentrare asupra unor probleme adiacente. Confiscarea socratică a cuvântului se efectuează în detrimentul subiectului: plăcerea. Socrate pierde efectiv enorm de mult timp disertând asupra unor digresiuni inutile pentru avansarea unei reflecții asupra subiectului. Atâtea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a bucurat de un succes considerabil în perioada antică și chiar mai târziu. Prodicos se exprimă simplu și clar, în alb și negru, el reduce complexitatea și diversitatea la două unități opuse identificabile în mod precis, suprimă detaliul, finețea și subtilitatea în favoarea artileriei grele: nu concepte, idei, demonstrații ample sau profunde, nu înlănțuiri metodice, logice, nu deducții, ci o opoziție între două teze ușor de configurat. Viața de abandon în fața facilității plăcerilor contra unei vieți închinate făuririi unui destin. Prodicos nu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
distincte ale aceluiași organism, fiecare cu funcțiile sale, desigur, dar legate, aflate în relație. Identitatea sufletului rezidă în compoziția sa: niște atomi, desigur, dar mai subtili decât cei ai stomacului, așa cum neuronii creierului se disting, la moderni, de celulele stomacale... Subtilitatea, finețea, căldura particulelor care compun sufletul permit, într-adevăr, numirea acestuia, dar nu ca un organ separat, ci doar ca o convenție de limbaj. Astfel încât, pentru un materialist hedonist ca Epicur, plăcerile trupului coincid cu plăcerile sufletului, căci numai acesta
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cum și de ce? Dacă nu, care e alternativa?” - la care nu se poate răspunde cu „adevărat” sau „fals”. Istoria acestei discipline este una a dezbaterilor intelectuale ce urmează în cascadă, atât datorită abordării unei realități din ce în ce mai complexe, cât și din cauza subtilității teoretice. Dezbaterile majore purtate până în prezent au vizat, pe rând, raportul între natura umană prezumată și evoluția politicii internaționale, opțiunea între metoda calitativă și cea cantitativă, adevăratul rol al instituțiilor internaționale în politica mondială sau provocările la adresa epistemologiei pozitiviste. Liberalii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
statistic. K. Pearson (1903) a fost inițiatorul calculelor de corelație, iar E. Kraepelin a introdus în 1902, construcția curbei de muncă. Din păcate, utilizarea simplistă a acestor metode nu a fost întotdeauna suficientă pentru exprimarea complexității personalității examinate, pentru exprimarea subtilităților individuale iar exagerarea calculelor statistice a acoperit deseori esența calitativă a aptitudinilor. F. Giese (1925) a subliniat importanța precauției în utilizarea statisticii matematice. El a subliniat faptul că în practica măsurătorilor de timp, în realitate există de fiecare dată o
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
E. Weick K. E. Weick propune chestionarea metaforelor folosite în abordarea și analiza organizațiilor și, mai ales, înlocuirea lor în spiritul unei viziuni mai cuprinzătoare, mai subtile și mai nuanțate. Autorul afirmă că, „cu cât mai amănunțit începi să studiezi subtilitățile organizației, cu atât mai mult începi să chestionezi semnificație ordinii și cu atât ești mai convins că prejudecățile dominante cu privire la organizare - că este eficientă, planificată, predictibilă și supraviețuiește - sunt suspecte atunci când sunt considerate drept criterii pentru evoluția spre succes.” Noul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
depășindu-l, am impresia, ca influență, Amiel au dat multor grafomani iluzia că pot fi „cazuri interesante”, că tot scormonindu-și bizareriile, morburile și „trăirile”, reale sau închipuite, au o așa-numită „viață interioară” și fac, dragă Doamne, „introspecție”. Acuitate, subtilitate, „scalpel pătrunzător” și așa mai departe: mofturi! Eugenio D’Ors vorbea odată de „mitul lugubru al vieții interioare”; de asemenea, la noi, T. Mazilu în același admirabil volum pe care-l pomeneam la început îi denunța și el iluziile. N-
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
poemele domnului Lewis Morris, romanele domnului Ohnet sau piesele domnului Henry Arthur Jones, adevăratul critic poate, dacă dorește, să-și concentreze sau risipească facultatea creativă, să producă opere perfecte din punct de vedere al frumuseții și instinctului artistic, dispunând de subtilitate intelectuală. Și de ce n-ar face-o? Pentru spiritele strălucite, platitudinea constituie mereu o tentație irezistibilă, iar prostia este Bestia Trionfans care scoate Înțelepciunea din ascunzișul ei. Ce semnificație poate să aibă pentru un artist cu un spirit atât de
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
pregnanță conținutul ideatic și emoțional al proverbelor, ea face frecvent apel la epitete, metafore, alegorii, personificări, comparații, paronimii etc. Aceste mijloace stilistice sunt menite să pună mai bine În valoare nuanțele ironice și să dea „tâlcului” o notă sporită de subtilitate sau de expresivitate. De obicei, În proverbe exprimarea este alegorică, are un Înțeles ascuns (indirect, figurat), deoarece adevărul exprimat direct, printr-o ironie sau satiră nevoalată, ar putea răni prea mult sensibilitatea celui care s-ar simți vizat de un
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
un comănac, scoate coarne ca de drac”.) Nu ne place deloc să-i vedem pe cei cărora le datorăm totul. (La fel se petrece și atunci când avem conștiința faptului că am făcut cuiva o nedreptate. F.M. Dostoievski a surprins cu subtilitate acest lucru prin replica unuia dintre membrii familiei Karamazov, care, atunci când i se reproșează faptul că, pe nedrept, poartă cuiva pică, răspunde: „Iată de ce: este adevărat că nu mi-a făcut nimic, dar În schimb i-am făcut eu lui
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și Întreține În mers motorul faptei. Μ Tot plăcere este și aceea În care constați că ai fost În stare să renunți, la un moment dat, la a mai trăi o anumită plăcere. Μ Scriitorul francez G. Flaubert observa cu subtilitate: „Poate că nu prețuim decât prin suferințele noastre”. Într-adevăr, ne dăm seama de adevărata valoare a unui lucru numai atunci când trăim regretul faptului că l-am pierdut; sau prețuim cu adevărat valoarea unei prietenii numai atunci când ne dăm seama
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mereu o entitate foarte greu de Înțeles și de explicat, deoarece el este, În același timp, ceva definit, dar și ceva aflat Într-o continuă transformare, devenire. Μ Pentru a Întreține o polemică trebuie să deții fie forța argumentării, fie subtilitatea tactică a incitării orgoliilor partenerului. Μ Când un lucru este susținut cu fanatism, faptul acesta va trezi curiozitatea interlocutorului, dar Îl va face suspicios. Μ Cele mai multe dintre ideile pe care nu le acceptăm le respingem din considerente nu de logică
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
schimb, pe acelea care, prin natura lor, nu pot fi Înțelese În termeni comuni și care nu pot fi comunicate pe Înțelesul tuturor (cum sunt, de exemplu, cele despre moarte, neant, dialectică sau eshatologie). Răspunsul filosofului dezavuează, evident, claritatea (sau subtilitatea), câștigată În mod comod, În raport cu niște lucruri facile Înțelegerii și elogiază În schimb acea interioritate psihică dispusă să realizeze travaliul Înțelegerii profunde a marilor probleme ale existenței: „Prefer de o mie de ori avântul unui spirit barbar, exploziv și debordant
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]