4,839 matches
-
în text elemente străine, cum e cazul documentelor, dacă sînt văzute dintr-o perspectivă retorică, astfel încît Sozomen, care scrie după Socrate, abandonează această practică, poate și în semn de dezacord implicit; de altfel, uneori, inserția de documente, ce se succedă în serii de două sau chiar mai multe, ajunge să precumpănească în raport cu povestirea istorică, ce pare firavă. Socrate emite judecăți în privința izvoarelor pe care le folosește, așa cum a făcut și în cazul lui Rufin. Chiar culegerea de documente sinodale alcătuită
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în orig. (n.red.). * Eucheriu a fost episcop de Lyon (n.red.). * în original, abecedario, adjectiv care în italiană desemnează un tip de poezie latină creștină (carmi sau inni abecedari) ale cărei strofe sau versuri încep cu litere care se succedă în ordine alfabetică (n. t.). * Centonă (lat. cento), poem în care autorul tratează o temă nouă compilînd versurile unui poet cunoscut. * Mărturisitorii sînt creștini care au avut de suferit pentru credința lor în Cristos, spre deosebire de martiri, care au primit moartea
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Dorina Bohanțov Preluând tehnica de montaj din cinematografie, imaginile și motivele antologiei Poeme de Magda Cârneci se succed, înregistrând, în general, ceea "ce se vede". Perspectiva privirii, mărturie a existenței și suportul unei realități, precum și proba populării ei, împânzită cu obiecte, oameni, senzații și sentimente și fiind atât de diverse reprezintă mulajul acestei poezii. Exemple care să sprijine
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
Cristian Teodorescu În ultima vreme, așa-numita "scenă politică" găzduiește întîmplări tot mai bizare. Semnale, alianțe, absorbții și înscrieri individuale care ar putea fi luate drept scenarii din filmulețele serialului Zona crepusculară se succed cu o rapiditate care, pe unele, le face să treacă neobservate. Cînd bizareria se transformă în fenomen politic - și voi da cîteva exemple în această privință - poate că de fapt fenomenul politic autohton e cel care include bizareriile ca pe
Zona crepusculară a politicii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17169_a_18494]
-
circulație foarte rapidă a mingii. Jucătorii participă în egală măsură atât în fazele de atac, cât și în cele de apărare. Reiese de aici una din caracteristicile fotbalului școlar, și anume dinamism și rapiditate. Multitudinea și varietatea cu care se succed fazele de joc, alternarea rapidă a situațiilor ofensive cu cele defensive (atac și apărare), posibilitățile pe care le oferă jucătorilor de a-și etala fantezia și capacitatea inventivă, diferitele rezolvări tactice ale fazelor de joc în mod creativ, subtilitatea unor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
luna nu este precizată) până în octombrie 1931 și din noiembrie 1934 până în aprilie 1938. Redactori sunt elevi ai Liceului „Mihai Eminescu” din Chișinău. Pentru partea literară și critică în primul comitet de redacție răspund Valentin Gr. Chelaru și E. Seinbaum, succedați în comitetele de redacție ulterioare de A. Biletov, I. Cuporițchi, I. Ghermanschi. Dintr-un comitet de redacție face parte Alex. Oatul, iar colegiul dintre noiembrie 1936 și aprilie 1937 este condus de viitorul poet George Meniuc; redactor-șef în ultimul
REVISTA LITERARA-STIINŢIFICA A SOCIETAŢII „MIHAI EMINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289228_a_290557]
-
și anume structura stabilită la acea vreme. Apoi el adaugă: „Și vor fi dați în mâna lui”, altfel spus, preștiința lui Dumnezeu va îngădui să se întâmple aceasta și va arăta dinainte timpul anume în care aceste rele [se vor succeda]. Căci, „nu până în sfârșit va fi uitat sărmanul, răbdarea săracilor în veac nu va pieri” (Ps. 9,19). Iar după ce a spus: „ei vor fi dați în mâna lui”, el a adăugat „până la o vreme și vremuri și o jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
renaște către om”. În ciuda preferințelor pentru peisajul frust, S. nu e poetul unei geografii gigantice, ca Walt Whitman. Pe autorul Dumbrăvii minunate îl atrag armoniile vieții, veșnicele ei transformări, pulsația neostenită a firii, mișcările cosmice, scurgerea liniștită cu care se succedă ziua și noaptea, răsăritul și amurgul, lumina și umbra, rotirea anotimpurilor, apariția acelorași constelații deasupra noastră. Poezia lui peisagistică restituie o natură umanizată și, paradoxal, familiară, în ciuda rusticității. Nicăieri în descripții nu apare acel homerism livresc, întâlnit, de pildă, la
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Marin Sadoveanu, Mihail Sadoveanu, Ion Sân-Giorgiu, Mircea Ștefănescu, Sandu Teleajen, G. M. Zamfirescu ș.a. Majoritatea membrilor făcea parte și din Societatea Scriitorilor Români. Cel de-al doilea președinte al S.A.D.R. a fost Mihail Sorbul (ianuarie 1927 - martie 1930), succedându-i Ion Minulescu (martie 1930 - martie 1933), Caton Theodorian (martie 1933 - ianuarie 1939), Camil Petrescu (1939). Ca vicepreședinți au funcționat A. de Herz (1927-1930), Horia Furtună (1930-1936), Camil Petrescu (1936-1939). În primii cinci ani asociația are sediul într-o cameră
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
o are de Îndeplinit În viață este de a-și actualiza propria sa existență (G. Marcelă. Acest aspect face inseparabilă, tematic, persoana de viață. Pentru K. Jaspers, „Viața omului nu trebuie să se desfășoare În seria de generații care se succed, ca cea a animalelor, după un determinism stereotip. Dimpotrivă, cu toată nesiguranța existenței sale, libertatea de care omul dispune Îi oferă șansa de a deveni ceea ce este ființa sa În realitate. Omului Îi este dat de a-și modela singur
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cultural-morală. Atât din punct de vedere psiho-biologic, cât și din punct de vedere cultural-moral, Eul meu personal capătă forme și caracteristici care sunt specifice etapelor vieții sale, În asemenea măsură Încât putem spune că aspectele psiho-biologice și cele psiho-morale se succed și se completează Într-un echilibru reciproc. În felul acesta, eu mă percep pe mine ca diferit În decursul etapelor vieții mele, după cum, În mod egal, sunt perceput ca diferit de către celelalte persoane. Acest concept de diferit, presupune, În primul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
manifestă În relația dintre mine și tine, În următoarele moduri: aă Eul meu se atașează perceptiv, printr-o atitudine de compătimire, de suferința ta, pe care o Împărtășește printr-un act imediat de contagiune afectivă. bă Al doilea moment, care succede celui precedent, constă În faptul că se răspunde la „apelul” persoanei În suferință printr-o deschidere de tipul „compasiune resimțită”, ceea ce constituie o relație afectivo-morală particulară, de ajutor Între două persoane: cea care imploră și cea care oferă. Este un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vedere sufletesc, cât și moral. 14 IMAGINILE LIMITATIVE ȘI DESCHISE ALE VIEȚII Aspecte generale Viața nu este nici uniformă, nici liniară. Ea se compune din etape succesive distincte, bine individualizate, fiecare dintre ele având caracteristicile lor proprii. Aceste etape se succed unele după altele, momentele de trecere fiind marcate prin schimbări importante, cu caracter de criză (biologică, psihologică, morală, de mentalitate etcă. Cursul vieții nu este liniar, Întrucât nici viața omului nu este uniformă. Viața este formată din etape distincte, Întrerupte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ele. Credem că În felul acesta ne conformăm exigențelor pe care le impune Psihologia Morală. Înainte de a trece Însă la tratarea propriu-zisă a temei, notăm faptul că acordul și dezacordul, ca aspecte ale Întâlnirii, apar În cadrul acesteia, fie că se succed, fie că avem de-a face numai cu situații de acord sau de natură conflictuală. În orice caz, ele nu se suprapun niciodată. Întâlnirea Întâlnirea dintre două persoane este o situație particulară, care presupune mai multe aspecte: psihologic, moral, social
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
personală de diferite tipuri (acțiune, comunicare, conduită etc.Ă. În sensul acesta, se poate admite că, din punct de vedere psihologic, regretul este fie consecința unei situații castratoare, fie chiar spectrul permanent al unui complex de culpabilitate. De regulă, regretul succede Întotdeauna unei acțiuni care s-a produs În trecut. El este o stare sufletească, o experiență durabilă prin care trecutul unei persoane este actualizat. Este o prezentificare a unor acțiuni ratate, penibile, greșite sau neefectuate, din trecut. Regretul este o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
motiv, el este și depozitarul evenimentelor trăite de către individ și la care acesta a avut o participare activă sau pasivă. Destinul este, prin urmare, o răspundere asumată, inseparabilă de existența persoanei umane. Trecerea prin viață Încarcă persoana. Evenimentele trăite se succed și sunt interiorizate. Acestea devin cu timpul experiențe personale, de care ținem seama sau pe care le ignorăm, dar, indiferent de felul lor, plăcut sau neplăcut, nu ne putem sustrage Întâlnirii cu ele și nici nu putem evita efectele lor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
un „realism poporal” cu adânci rădăcini în specificul național și în realitățile epocii. Lumea satului este reconstruită după precepte realiste, de obicei prin aglomerarea de amănunte caracteristice. Un loc aparte îl ocupă ideea atotputerniciei tradiției și a obiceiurilor. Întâmplările se succedă după un ritual bine cunoscut, păzit cu strășnicie. De aici, caracterul de idilă pe care îl iau primele nuvele. În intenție, situațiile ar fi trebuit să fie dramatice, întrucât e vorba, în mai toate, de drame pasionale (Gura satului) sau
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
pe Conolly doar pasager; apud B. Le Calloc’h, „Un passage du récit de voyage de Joseph Wolff relatif à Csoma de Kőrös”, Acta Orientalia Academiae Scientiarum Hungariae 45 (1), 1991, p. 133. 185. Decapitările și În general crimele se succed Într-un ritm terifiant și pentru călătorii europeni: Wyburt, locotenent englez, e asasinat În 1835; Pietro Naselli Florey dispare În 1842; alți cinci călători englezi sunt omorâți În 1844, În toate aceste cazuri fiind vorba de erori ale susceptibilității khanatului
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
tot despre sensul și ecoul memoriilor asiatice ale epocii. Înainte Însă de a intra În Rusia, Honigberger Își va aminti de un spion rus În centrul Asiei, un anume D. (colonelul Maison), agent al intereselor țariste căruia avea să-i succeadă Ivan Viktorovici Vitkevici și de care aflau serviciile secrete engleze și prin mijlocirea lui Honigberger 4. Căci istoria aceasta nu e idilică, Înduioșătoare sau măcar inocentă decât rareori, În preajma Ducesei Elena, și nu a țarilor, guvernatorilor, emirilor, rajahilor. Va urma
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
dată de claustrarea într-un spațiu întotdeuna încatenat, cu sugestii trimițând spre cel concentraționar. În piesa Căderea (1993) personajele, înscrise într-o mișcare grotescă, cu o suită de „întâmplări” bizare ce însoțesc un accident și starea de agonie ce îi succedă, își contemplă din exterior alterarea identității. Ele par să fi acceptat resemnate acest proces de disoluție, dar nu din pricina vreunei fatalități, ci dintr-o repulsie funciară față de impostură. Eliberate de prejudecăți ori conformisme, încearcă debarasarea de complexele și frustrările care
SAVIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289521_a_290850]
-
fecundă la popoarele tinere, în stare să se sincronizeze rapid cu marile culturi. Aparența lipsei de program maschează deci, în cazul S., o modalitate de exprimare a acestuia „prin învăluire”, până la formulările definitive de mai târziu: „Esteticește vorbind, generațiile se succed, dar nu se aseamănă. A fi dintr-o generație nouă nu înseamnă, așadar, a fi tânăr - mulți dintre tineri fiind bătrâni -, ci a participa activ la elaborarea sensibilității epocii și la fixarea stilului ei; a fi dintr-o generație nouă
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
publicație mai degrabă ternă, cu spațiul tipografic „blocat” de materiale convențional-obediente față de directivele puterii totalitare. În paginile și rubricile rămase disponibile pentru tratarea aspectelor literar-artistice, legătura cu actualitatea literară și atenția față de valorile emergente nu sunt cu totul ignorate. Se succedă diferite rubrici, unele fiind abandonate sau înlocuite. Prezent în secțiunea „Lecturi complementare”, Constantin Sorescu asigură, cronica literară, rubrica intitulată oficial astfel fiind abandonată de Ion Cristoiu, plecat din redacție, și reluată din noiembrie 1987 sub semnătura lui Al. Piru. Alte
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
tineri și cărțile lor”. Sunt înscrise în sumar versuri de Tudor Ion Iovian, Mircea Florin Șandru ș.a. Alex. Ștefănescu, găzduit și cu alte contribuții, onorează în continuare rubrica intitulată „Cenaclu prin corespondență”, de unde se retrage la un moment dat. Îi succedă, din noiembrie 1988, Mircea Iorgulescu, rubrica numindu-se acum „Poșta literară”. Nicolae Țone realizează consistente convorbiri cu scriitori de valoare. Sunt purtate dezbateri sau organizate anchete pe teme de actualitate, în special privind afirmarea noilor generații de scriitori (de pildă
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
SECOLUL, gazetă apărută la Craiova, săptămânal, în două serii: de la 1 octombrie la 26 noiembrie 1890 și de la 1 septembrie 1891 la 22 ianuarie 1892. Redactori sunt Al. Constantinescu și Traian Demetrescu, succedați de la 1 octombrie 1891 de un comitet de redacție condus de N. Mărăscu și M. N. Săulescu. Rubricile literare, destul de frecvente, nu au totuși relief și nu lasă să se întrevadă o orientare. Traian Demetrescu semnează schițe de observație și
SECOLUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289598_a_290927]
-
Efortul de a moderniza construcția este evident și în Intermediarul (1983), roman cu multe personaje, în jurul cărora se configurează nucleee narative din care cu dificultate se identifică cel principal. Cu știința autorului, pare că plutește confuzia, alimentând ambiguitatea. Planurile se succedă cu repeziciune și se intersectează, eroii își schimbă partenerii, desfășurarea epică se orientează în direcții neașteptate, problematica este și ea complicată. Nu lipsesc referirile la „obsedantul deceniu”, frecvente în proza românească din anii ’80. Un episod remarcabil se desfășoară într-
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]