3,015 matches
-
și ei ce înseamnă „No, padre” chiar și fără să aștepte tălmăcirea lui Velasco. Nu le venea să creadă că existau japonezi care veniseră înaintea lor în această țară îndepărtată. Chiar și cei care beau apă sau care își ștergeau sudoarea își ciuliră cu toții urechile ascultând discuția aprinsă dintre Velasco și bătrân. — Capul satului nu cunoaște deosebirea dintre japonezi și chinezi. Poate că erau chinezi, strânse Velasco din umeri. Dar zice că acum doi ani au venit aici un padre spaniol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Privindu-l samuraiului îi părea din ce în ce mai mult părerile lui Matsuki nu erau decât niște lucruri mărunte. Deja pășea într-o lume care lui Matsuki avea să-i rămână pe veci necunoscută. În amurgul celei de-a cincea zile, leoarcă de sudoare și secătuiți de puteri, japonezii ajunseră într-un oraș. Zidurile sale se înălțau în depărtare. Când se apropiară, aerul se mai răcori, adiind a mireasmă de copaci, a parfum de flori și a miros de viață. După ce umblaseră atâta amar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
prea bătrân ca să mă mai întorc, zise fostul călugăr cu privirea pironită în pământ. O să merg și eu unde merg indienii și o să rămân și eu acolo unde rămân ei. Au nevoie de cineva ca mine care să le șteargă sudoarea când sunt bolnavi și să-i țină de mână în ceasul morții. Și eu, și indienii suntem suflete rămase fără casă. — Atunci, n-o să ne mai întâlnim niciodată? — Indienii nu vor rămâne aici pe veci. Când pământul acesta se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
-mi să mă lupt cu cei care-mi pun piedici și cu cei care mă pizmuiesc! Eu nu mă pot despărți de Japonia. Această țărișoară orientală este tărâmul pe care trebuie să-l cuceresc prin puterea Evangheliei Tale.” Broboane de sudoare i se prelingeau de pe frunte, intrându-i în ochi în timp ce-L iscodea pe Hristos cu chipul ridicat. În minte îi răsăriră nenumărate fețe de japonezi. Cu zâmbetele lor firave, îl batjocoreau pe Velasco. Chipurile lor semănau bine cu statuile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
legături cu acest ținut și de aceea implorăm pe Sfinția Voastră, care are mare trecere, să ne sprijine ca să ne împlinim această voință a noastră. Cu bâlbâieli și poticneli, Tanaka isprăvi de citit. Fruntea îi era scăldată de broboane de sudoare. Velasco așteptă ca Tanaka să înfățișeze scrisoarea, apoi făcu un pas în față ca să tălmăcească scrisoarea și ca să prezinte cuvintele de salut în locul solilor. Pe neașteptate, Papa se ridică. Nu era un gest care să se înscrie în ordinea dinainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
a oprit venerarea credinței creștine pe tot cuprinsul Japoniei. Stăpânul nu mai îngăduie nici el celor care răspândesc învățăturile creștine să intre pe domeniul său. Dintre aceștia face parte și Velasco. Samuraiul simți cum îi apăreau pe frunte broboane de sudoare. Simți, de asemenea, cum îi tremurau genunchii lui Nishi care stătea așezat lângă el. — Printre supușii voștri e vreunul care s-a creștinat? — Nu. Glasul samuraiului era gâtuit. — Așa să fie oare? Cu privirile ațintite în pământ, samuraiul tăcu. — De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
dar de fapt, când se lasă noaptea și temnicerii nu ne aduc nici o lumânare, iar prin întunericul duhnind greu a scârnă se aud gemetele părintelui Vasquez, frica de moarte îmi împunge pieptul cu gheare ascuțite. Sunt scăldat în broboane de sudoare. Sudoare ca niște broboane de sânge. „Părinte, de voiești”, zic eu gemând, „depărtează de la Mine acest pahar.” Frica de moarte. În timpul nopții părintele Vasquez a murit. A avut o moarte jalnică, nedemnă de un preot desăvârșit care a venit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de fapt, când se lasă noaptea și temnicerii nu ne aduc nici o lumânare, iar prin întunericul duhnind greu a scârnă se aud gemetele părintelui Vasquez, frica de moarte îmi împunge pieptul cu gheare ascuțite. Sunt scăldat în broboane de sudoare. Sudoare ca niște broboane de sânge. „Părinte, de voiești”, zic eu gemând, „depărtează de la Mine acest pahar.” Frica de moarte. În timpul nopții părintele Vasquez a murit. A avut o moarte jalnică, nedemnă de un preot desăvârșit care a venit în Japonia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
să o înfrumusețăm și să ne amăgim, adevărata lume pământească era jalnică precum trupul neînsuflețit, murdar și plin de noroi al părintelui Vasquez. Iar Domnul n-a ocolit lumea aceasta jalnică. Pentru că și El a murit murdar și plin de sudoare. Și prin moartea Sa a adus dintr-o dată lumină peste lumea pământească. Dacă stau să mă gândesc acum, mi se pare că Domnul mi-a dat toate aceste încercări ca să mă facă să privesc drept în față adevărul lumii pământești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
-ntoarse și o luă În sus, pe deal, spre casă. Chiar și privit din spate se vedea cât e de furios. Dick spuse ceva În ojibway. Eddy râse, dar Billy Tabeshaw părea foarte serios. Nu-nțelegea engleză, dar Îl trecuseră sudorile cât se certaseră cei doi. Era gras și avea o mustață rară, de chinez. Ridică țapinele. Dick luă topoarele și Eddy culese fierăstrăul din copac. Porniră, trecură pe lângă casă și ieșiră pe poarta din spate. Dick lăsă poarta deschisă. Billy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
boi și-i Împungeau ca să o ia din loc. Da’ chiar că mi-era drag când mă uitam la el cum sare coarda-n soarele fierbinte. Era haios și termina totul cu un șir de sărituri ritmate, de-i curgea sudoarea pe față ca apa, și pe urmă agăța coarda Într-un copac de care se rezema apoi, când se așeza lângă mine, cu prosopul și una dintre bluze Înfășurate-n jurul gâtului. — Da’ știu că-i un chin să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
băieți. Hernandez le făcu semn să se așeze câte unu-n fiecare parte. Manuel stătea singur În fața taurului. Le făcu semn bărbaților cu cape să se dea mai În spate. Pășind prudenți Înapoi, Îi văzură chipul palid și acoperit de sudoare. Nu știau că trebuie să stea În spate? Ce, voiau să-i atragă atenția taurului, care era deja fixat cu capele lor? Avea destule griji și fără tipi de genu’ ăsta-n ring. Taurul stătea pe loc, cu picioarele depărtate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
I-am scos mănușile și se ține de acolo cu ambele mâini. Când se ține nu mai arată așa de rău la față. — Du-te și cereți scuze. O să dea bine, Îi spune John la ureche. Jack se ridică și sudoarea i se prelinge pe față. I-am pus halatul pe umeri și, ținându-se cu o mână de-acolo, traversează ringul. L-au ridicat pe Walcott și acum Îl masează. În colțul lui s-a strâns o grămadă de lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
aici, la râu, trecuse prin același oraș și nu era nici o casă. Și nici râul nu era cum i-era lui frică. Și atunci, unde se ducea În fiecare noapte și care era primejdia și de ce se trezea lac de sudoare, mai Înspăimântat decât În orice bombardament, din cauza unei case și a unui grajd lung și a unui canal? Se ridică-n capul oaselor. Își lăsă picioarele jos cu grijă. Îi amorțeau de fiecare dată când le ținea Întinse prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cuptor era în toiul ei; un vânt, însă, ușor, ce suflă veșnic dinspre apus și umple cu răcoare văile largi ale Bistriței, precumpănea arșița ucigătoare a aerului înflăcărat și ne dădea putința de a merge, sprinteni încă și scutiți de sudoare, prin noianul de foc al văzduhului aprins. De după perdeaua înaltă de brazi, Bisericanii, pe care îi părăsisem, se iveau pe dreapta în răstimpuri privirilor noastre, cu turnurile lor scânteietoare de lumină și cu cingătoarea lor puternică de ziduri pe stânga
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
text. 2. Explicați în scris sensul cuvintelor și expresiilor: soarele de-abia scăpătase după -amiază cuptor aerului înflăcărat largul văii gemea sub belșugul greu al sămănăturilor drumul murea huceaguri 3. Scrieți cuvinte cu sens apropiat termenilor: cingătoarea iuțeala suflarea drum sudoarea belșug 4. Povestiți în scris textul. Zilele babei Dochia (folclor) Era pe la sfârșitul iernii, nopțile înstelate și cerul limpede înșelau sufletul zburdalnic... Bătrâna Dochia plecă cu oile sale la munte. Era îmbrăcată gros, cu vreo nouă cojoace. Pe drum s-
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
preferat să meargă acasă. Ajunsă acasă, a găsit ușa descuiată, iar asta a enervat-o pentru că se găsea mereu cineva care să o uite descuiată. Când a pășit În sufragerie, a lovit-o un miros groaznic. Nu era sânge, ci sudoare, izul fricii și al durerii animalice. Nu-și amintea să fi văzut corpul sau să fi chemat poliția, nu-și amintea nici când au sosit, investigația sau cum au Îndepărtat cadavrul. A doua zi, a văzut doar balta de sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
oameni fără educație, interpretase totul prea literal. — Dar nu e decât o amenințare goală. Nu au cum să facă așa ceva. Pată Neagră Își duse mâna la piept. — Aici e gol, zise el. Noi toți goi. Fața Îi era acoperită de sudoare. — Dacă soldații găsesc pe noi aici În Locul Fără Nume, noi morți atunci. Mai bine sărim În gaura mare din pământ. Făcu o pauză și hotărî să le spună de ce-i aduseseră acolo. Noi nu putut ajutat pe voi plecat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
zi importantă și trebuia să îndur, trebuia să rezist. Orice auzeam îmi intra pe-o ureche și îmi ieșea pe cealaltă. Nu pricepeam nimic. Mă prefăceam că ascult și spuneam: Da, da», însă îmi era rău, eram scăldată într-o sudoare rece, îmi era foarte greață. Pentru că și în timpul răcelii avusesem cam aceleași stări, nu făceam diferența. Nu, nu am vomitat. Doar aveam senzația de greață. După ora 11.00 toți au ieșit să ia masa de prânz, dar eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
un arc de cerc. Roiuri de viespi ornau și dădea viață alamei. Harapnice îndemnau caii aduși la vânzare să urce la deal căruțe cu roțile blocate cu câte un bulumac. Scrâșnet de metal pe piatră. Miros de ars și de sudoare. Rânjete hidoase de cai cu priviri urduroase și gingii dezgolite de mâini abile. Bătrânul era mai mult purtat decât se plimba prin mijlocul acestui sistem închis, cu mișcări aparent dezordonate. Îi era cu neputință să perceapă o atât de mare
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
înțelesul și trecutul. Bătrânul se delectase ore în șir mângâind partea de sus a unui vechi jug. Asemenea fildeșului vechi, lemnul de jugastru era lucios, cald și neted de atâta frecare de grumazul bolilor, amestecat într-un efort comun cu sudoarea, grăsimea și sângele lor. Jugul păstrase memoria acestui transfer simbiotic, monoton, lent, dar definitiv, așa cum piatra șlefuită conține memoria logodnei sale seculare cu apa râului Memoria obiectelor limbaj straniu și cod secret, interzis îndeobște pământenilor! Locurile în care, cu predilecție
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Hămăit îngrozitor de câini. îmi schimb mereu direcția, părându-mi-se că mă apropii de ei. Mă împiedic și cad. Mă târăsc extenuat. Mă ridic și alerg din nou. Lătratul câinilor crește în intensitate. Mă întorc și fug în direcție opusă. Sudoarea îmi curge șiroaie pe trup. E roșie. Nu e sudoare. Cercul câinilor se strânge. Îi aud din ce în ce mai aproape. Nu-i văd. Mi-i închipui pe după dune. Trupuri constelive și alungite, capete mari cât bostanul, gura băloasă, priviri turbate și tăioase
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
că mă apropii de ei. Mă împiedic și cad. Mă târăsc extenuat. Mă ridic și alerg din nou. Lătratul câinilor crește în intensitate. Mă întorc și fug în direcție opusă. Sudoarea îmi curge șiroaie pe trup. E roșie. Nu e sudoare. Cercul câinilor se strânge. Îi aud din ce în ce mai aproape. Nu-i văd. Mi-i închipui pe după dune. Trupuri constelive și alungite, capete mari cât bostanul, gura băloasă, priviri turbate și tăioase ca cioburile de sticlă. Alerg. Cad. Mă târăsc. Mi-e
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
sens al devenirii. "Bătrânul se delectase ore în șir mângâind partea de sus a unui vechi jug. Asemenea fildeșului vechi, lemnul de jugastru era lucios, cald și neted de atâta frecare de grumazul boilor, amestecat într-un efort comun cu sudoarea, grăsimea și sângele lor. Jugul păstrase memoria acestui transfer simbiotic, intim, monoton, lent dar definitiv, așa cum piatra șlefuită conține memoria logodnei sale seculare cu apa râului" (pag.131). Hermeneutica obiectelor, disciplină pe care eroul o învață de-a lungul narațiunii
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
ca să renunțe la orice urmă de luptă împotriva asupritorilor, dacă sunt loviți pe un obraz să întoarcă și celălalt obraz, să lingă cu deferență unde l-a scuipat străinul, să dea Cezarului ce-i a Cezarului, adică banii câștigați cu sudoare, și să bată mătănii în fața bunului Dumnezeu până li s-o crăpa naibii ori fruntea, ori dușumeaua casei, îndobitocindu-se atât de tare încât să devină o turmă anonimă, ușor de muls și de condus. Unde dracu’ este comunismul în
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]