2,342 matches
-
prezentului (pentru singular și persoana a III-a plural); este o temă primară, legată, monovalentă. În funcție de realizarea concretă a sufixului constitutiv, diferențiază verbele în doua clase: Tipul I1 (tipul I de flexiune, clasa 1); tema este constituită din rădăcină și sufixul tematic-Ø: cânt-Ø, cânț-Ø(i), cânt-Ø(ă). Tipul I2 (tipul I de flexiune, clasa 2); tema este constituită din rădăcină și sufixul tematic: EZ-/-EAZ-: lucr-EZ-, lucr-EZ-(i), lucr-EAZ-(ă), să lucr-EZ-(i) etc., lucr-EAZ-(ă)! Observații: • În structura verbelor primei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diferențiază verbele în doua clase: Tipul I1 (tipul I de flexiune, clasa 1); tema este constituită din rădăcină și sufixul tematic-Ø: cânt-Ø, cânț-Ø(i), cânt-Ø(ă). Tipul I2 (tipul I de flexiune, clasa 2); tema este constituită din rădăcină și sufixul tematic: EZ-/-EAZ-: lucr-EZ-, lucr-EZ-(i), lucr-EAZ-(ă), să lucr-EZ-(i) etc., lucr-EAZ-(ă)! Observații: • În structura verbelor primei clase (I1), la o interpretare de suprafață, datorită sufixului-Ø, tema se poate confunda cu rădăcina, dar identitatea există numai la nivel
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lucr-EZ-(i), lucr-EAZ-(ă), să lucr-EZ-(i) etc., lucr-EAZ-(ă)! Observații: • În structura verbelor primei clase (I1), la o interpretare de suprafață, datorită sufixului-Ø, tema se poate confunda cu rădăcina, dar identitatea există numai la nivel fonetic, nu și morfologic. • Sufixul -EZ-, din structura temei verbelor celei de a doua clase flexionare (I2), datorită acțiunii vocalei -ă, dezinență pentru persoana a III-a, la indicativ, pentru persoana a II-a, la imperativ, devine la aceste forme verbale -EAZ-: (el, ei) lucr-eaz-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
datorită acțiunii vocalei -ă, dezinență pentru persoana a III-a, la indicativ, pentru persoana a II-a, la imperativ, devine la aceste forme verbale -EAZ-: (el, ei) lucr-eaz-(ă), lucr-eaz-(ă) (tu)!. La prezentul conjunctivului, în schimb, datorită dezinenței -e, sufixul rămâne neschimbat și la persoana a III-a: (el, ei) să lucr-ez-(e). C. — Tema gerunziului. Este o temă liberă și autonomă (cu o singură excepție, când intră în sintagma prezumtivului prezent), monovalentă. Este constituită din rădăcina verbului și sufixul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sufixul rămâne neschimbat și la persoana a III-a: (el, ei) să lucr-ez-(e). C. — Tema gerunziului. Este o temă liberă și autonomă (cu o singură excepție, când intră în sintagma prezumtivului prezent), monovalentă. Este constituită din rădăcina verbului și sufixul caracteristic -ÎND: cânt-ÎND, lucr-ÎND. Observații: La verbele a căror rădăcină se termină în vocala -isau într-o consoană palatală (sau palatalizată), sufixul tematic prezintă varianta fonetică -IND; apropiind, veghind, îngenunchind. Tipul II de flexiune Se cuprind aici verbele din conjugările
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
autonomă (cu o singură excepție, când intră în sintagma prezumtivului prezent), monovalentă. Este constituită din rădăcina verbului și sufixul caracteristic -ÎND: cânt-ÎND, lucr-ÎND. Observații: La verbele a căror rădăcină se termină în vocala -isau într-o consoană palatală (sau palatalizată), sufixul tematic prezintă varianta fonetică -IND; apropiind, veghind, îngenunchind. Tipul II de flexiune Se cuprind aici verbele din conjugările a IV-a și a V-a. Se caracterizează prin patru teme distincte, dintre care o temă polivalentă (de această dată, trivalentă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tema polivalentă s-a desprins, sustrăgându-se omonimiei, tema imperfectului, care se prezintă, la aceste verbe, ca o temă distinctă, monovalentă. A. — Tema trivalentă. Este forma sub care se prezintă trei teme omonime. E constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic. În funcție de sufixul tematic, se disting două mari clase de flexiune: Tipul II1 (tipul II de flexiune, clasa l); cuprinde verbele din conjugarea a IV-a. În structura temelor omonime, sufixul caracteristic este -I-: A1: tema infinitivului: dorm-I, sos
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a desprins, sustrăgându-se omonimiei, tema imperfectului, care se prezintă, la aceste verbe, ca o temă distinctă, monovalentă. A. — Tema trivalentă. Este forma sub care se prezintă trei teme omonime. E constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic. În funcție de sufixul tematic, se disting două mari clase de flexiune: Tipul II1 (tipul II de flexiune, clasa l); cuprinde verbele din conjugarea a IV-a. În structura temelor omonime, sufixul caracteristic este -I-: A1: tema infinitivului: dorm-I, sos-I A2: tema
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
teme omonime. E constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic. În funcție de sufixul tematic, se disting două mari clase de flexiune: Tipul II1 (tipul II de flexiune, clasa l); cuprinde verbele din conjugarea a IV-a. În structura temelor omonime, sufixul caracteristic este -I-: A1: tema infinitivului: dorm-I, sos-I A2: tema II a prez.: dorm-I-(-m, -ți), sos-I-(-m, -ți) A3: tema perfectului: dorm-I-(-i, etc.), sos-I-(-i, etc.) dorm-I-(-sem etc.), sos-I-(-sem), dorm-I-(t), sos-I-(t). Tipul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-ți) A3: tema perfectului: dorm-I-(-i, etc.), sos-I-(-i, etc.) dorm-I-(-sem etc.), sos-I-(-sem), dorm-I-(t), sos-I-(t). Tipul II2 (tipul II de flexiune, clasa 2); cuprinde verbele de conjugarea a V-a. Tema este formată din rădăcină și sufixul -Î-: A1: tema infinitivului: cobor-Î, ur-Î A2: tema II a prez.: cobor-Î-(m, -ți), ur-Î(-m, -ți) A3: tema perfectului: cobor-Î(-i, -și etc.), ur-Î-(-i, -și etc.) cobor-Î(sem etc.), ur-Î(-sem etc.) cobor-Î(-t), ur-Î-(t). B. — Tema
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tema II a prez.: cobor-Î-(m, -ți), ur-Î(-m, -ți) A3: tema perfectului: cobor-Î(-i, -și etc.), ur-Î-(-i, -și etc.) cobor-Î(sem etc.), ur-Î(-sem etc.) cobor-Î(-t), ur-Î-(t). B. — Tema imperfectului. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic, -Asau -EA-. Din perspectiva sufixului tematic se disting și aici două clase flexionare, aceleași, de altfel, deja constituite prin sufixul temei trivalente. Așadar: Tipul II1: dorm-EA-(-m, -i etc.), sos-EA(-m, -i etc.) Tipul II2: cobor-A-(-m, -i etc.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-ți), ur-Î(-m, -ți) A3: tema perfectului: cobor-Î(-i, -și etc.), ur-Î-(-i, -și etc.) cobor-Î(sem etc.), ur-Î(-sem etc.) cobor-Î(-t), ur-Î-(t). B. — Tema imperfectului. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic, -Asau -EA-. Din perspectiva sufixului tematic se disting și aici două clase flexionare, aceleași, de altfel, deja constituite prin sufixul temei trivalente. Așadar: Tipul II1: dorm-EA-(-m, -i etc.), sos-EA(-m, -i etc.) Tipul II2: cobor-A-(-m, -i etc.), ur-A(-m, -i etc.) C. — Tema
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cobor-Î(sem etc.), ur-Î(-sem etc.) cobor-Î(-t), ur-Î-(t). B. — Tema imperfectului. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic, -Asau -EA-. Din perspectiva sufixului tematic se disting și aici două clase flexionare, aceleași, de altfel, deja constituite prin sufixul temei trivalente. Așadar: Tipul II1: dorm-EA-(-m, -i etc.), sos-EA(-m, -i etc.) Tipul II2: cobor-A-(-m, -i etc.), ur-A(-m, -i etc.) C. — Tema gerunziului. Este o temă liberă, autonomă, monovalentă. Este constituită din rădăcina verbului și un sufix
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sufixul temei trivalente. Așadar: Tipul II1: dorm-EA-(-m, -i etc.), sos-EA(-m, -i etc.) Tipul II2: cobor-A-(-m, -i etc.), ur-A(-m, -i etc.) C. — Tema gerunziului. Este o temă liberă, autonomă, monovalentă. Este constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic, diferit în funcție de apartenența verbului la cele două clase flexionare identificate prin sufixul primelor două teme: Tipul II1: sufixul -IND: dorm-IND, sos-IND Tipul II2: sufixul -ÎND: cobor-ÎND-, ur-ÎND D. — Tema I a prezentului. Este o temă liberă, legată. Este formată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc.) Tipul II2: cobor-A-(-m, -i etc.), ur-A(-m, -i etc.) C. — Tema gerunziului. Este o temă liberă, autonomă, monovalentă. Este constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic, diferit în funcție de apartenența verbului la cele două clase flexionare identificate prin sufixul primelor două teme: Tipul II1: sufixul -IND: dorm-IND, sos-IND Tipul II2: sufixul -ÎND: cobor-ÎND-, ur-ÎND D. — Tema I a prezentului. Este o temă liberă, legată. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic, care introduce alte două subclase în interiorul celor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc.), ur-A(-m, -i etc.) C. — Tema gerunziului. Este o temă liberă, autonomă, monovalentă. Este constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic, diferit în funcție de apartenența verbului la cele două clase flexionare identificate prin sufixul primelor două teme: Tipul II1: sufixul -IND: dorm-IND, sos-IND Tipul II2: sufixul -ÎND: cobor-ÎND-, ur-ÎND D. — Tema I a prezentului. Este o temă liberă, legată. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic, care introduce alte două subclase în interiorul celor două clase flexionare diferențiate de sufixele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Tema gerunziului. Este o temă liberă, autonomă, monovalentă. Este constituită din rădăcina verbului și un sufix tematic, diferit în funcție de apartenența verbului la cele două clase flexionare identificate prin sufixul primelor două teme: Tipul II1: sufixul -IND: dorm-IND, sos-IND Tipul II2: sufixul -ÎND: cobor-ÎND-, ur-ÎND D. — Tema I a prezentului. Este o temă liberă, legată. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic, care introduce alte două subclase în interiorul celor două clase flexionare diferențiate de sufixele temelor A, B și C: Tipul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbului la cele două clase flexionare identificate prin sufixul primelor două teme: Tipul II1: sufixul -IND: dorm-IND, sos-IND Tipul II2: sufixul -ÎND: cobor-ÎND-, ur-ÎND D. — Tema I a prezentului. Este o temă liberă, legată. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic, care introduce alte două subclase în interiorul celor două clase flexionare diferențiate de sufixele temelor A, B și C: Tipul II1.a.: sufixul -Ø: dorm-Ø(i), doarm-Ø (e), să doarm-Ø (ă) Tipul II1.b. : sufixul -ESC-/-EASC-/-EȘT-: sos-ESC, sos-EȘT-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sufixul -IND: dorm-IND, sos-IND Tipul II2: sufixul -ÎND: cobor-ÎND-, ur-ÎND D. — Tema I a prezentului. Este o temă liberă, legată. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic, care introduce alte două subclase în interiorul celor două clase flexionare diferențiate de sufixele temelor A, B și C: Tipul II1.a.: sufixul -Ø: dorm-Ø(i), doarm-Ø (e), să doarm-Ø (ă) Tipul II1.b. : sufixul -ESC-/-EASC-/-EȘT-: sos-ESC, sos-EȘT-(i), sos-EȘT-(e), să sos-EASC-(ă) Tipul II2.a.: sufixul -Ø: cobor-Ø(i), să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ur-ÎND D. — Tema I a prezentului. Este o temă liberă, legată. Este formată din rădăcina verbului și sufixul tematic, care introduce alte două subclase în interiorul celor două clase flexionare diferențiate de sufixele temelor A, B și C: Tipul II1.a.: sufixul -Ø: dorm-Ø(i), doarm-Ø (e), să doarm-Ø (ă) Tipul II1.b. : sufixul -ESC-/-EASC-/-EȘT-: sos-ESC, sos-EȘT-(i), sos-EȘT-(e), să sos-EASC-(ă) Tipul II2.a.: sufixul -Ø: cobor-Ø(i), să coboar-Ø (e) etc. Tipul II2.b.: sufixul -|SC-/-ASC-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
formată din rădăcina verbului și sufixul tematic, care introduce alte două subclase în interiorul celor două clase flexionare diferențiate de sufixele temelor A, B și C: Tipul II1.a.: sufixul -Ø: dorm-Ø(i), doarm-Ø (e), să doarm-Ø (ă) Tipul II1.b. : sufixul -ESC-/-EASC-/-EȘT-: sos-ESC, sos-EȘT-(i), sos-EȘT-(e), să sos-EASC-(ă) Tipul II2.a.: sufixul -Ø: cobor-Ø(i), să coboar-Ø (e) etc. Tipul II2.b.: sufixul -|SC-/-ASC-/-|ȘT-: ur-|SC, ur-|ȘT-(e), să ur-ASC-(ă) etc. Observații: Urmate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
clase flexionare diferențiate de sufixele temelor A, B și C: Tipul II1.a.: sufixul -Ø: dorm-Ø(i), doarm-Ø (e), să doarm-Ø (ă) Tipul II1.b. : sufixul -ESC-/-EASC-/-EȘT-: sos-ESC, sos-EȘT-(i), sos-EȘT-(e), să sos-EASC-(ă) Tipul II2.a.: sufixul -Ø: cobor-Ø(i), să coboar-Ø (e) etc. Tipul II2.b.: sufixul -|SC-/-ASC-/-|ȘT-: ur-|SC, ur-|ȘT-(e), să ur-ASC-(ă) etc. Observații: Urmate de vocalele -i și -e, dezinențe personale, sufixele tematice -esc și -ăsc prezintă și variantele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
II1.a.: sufixul -Ø: dorm-Ø(i), doarm-Ø (e), să doarm-Ø (ă) Tipul II1.b. : sufixul -ESC-/-EASC-/-EȘT-: sos-ESC, sos-EȘT-(i), sos-EȘT-(e), să sos-EASC-(ă) Tipul II2.a.: sufixul -Ø: cobor-Ø(i), să coboar-Ø (e) etc. Tipul II2.b.: sufixul -|SC-/-ASC-/-|ȘT-: ur-|SC, ur-|ȘT-(e), să ur-ASC-(ă) etc. Observații: Urmate de vocalele -i și -e, dezinențe personale, sufixele tematice -esc și -ăsc prezintă și variantele fonetice -eșt și -ășt: sosESC, sosEȘT-(i), sosEȘT-(e), ur|SC
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e), să sos-EASC-(ă) Tipul II2.a.: sufixul -Ø: cobor-Ø(i), să coboar-Ø (e) etc. Tipul II2.b.: sufixul -|SC-/-ASC-/-|ȘT-: ur-|SC, ur-|ȘT-(e), să ur-ASC-(ă) etc. Observații: Urmate de vocalele -i și -e, dezinențe personale, sufixele tematice -esc și -ăsc prezintă și variantele fonetice -eșt și -ășt: sosESC, sosEȘT-(i), sosEȘT-(e), ur|SC, ur|ȘT-(i), ur|ȘT-(e) etc. Tot din motive fonetice, sufixul -escprezintă la persoana a III-a a conjunctivului varianta -easc-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc. Observații: Urmate de vocalele -i și -e, dezinențe personale, sufixele tematice -esc și -ăsc prezintă și variantele fonetice -eșt și -ășt: sosESC, sosEȘT-(i), sosEȘT-(e), ur|SC, ur|ȘT-(i), ur|ȘT-(e) etc. Tot din motive fonetice, sufixul -escprezintă la persoana a III-a a conjunctivului varianta -easc-: să sosEASC-(ă), iar sufixul -ăsc-, varianta -asc-: să urASC-(ă). Tipul III de flexiune Cuprinde verbele de conjugarea a II-a. Flexiunea lor se caracterizează prin existența a cinci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]