3,156 matches
-
încântare Văzând lumea în mișcare! Citește mai mult M-am așezat subtil într-un colț de raiSă nu-mi fac simțită prezențaPoate doar reverențaInspirând profund credințaGustându-i sățios esențaM-am așezat cu palmele atinse de elCu tot corpul tremurândCu un suflu lent, profund Rugăciuni alese murmurândMi-am întins ochii mariînlăcrimați și uimiți de fericireCătre un răi la începutMișcat mereu de devenireși l-am închis cu pleoapele tremurândeîn versuri și simțiri plăpândeIzbucnind eliberare, mulțumire, dăruireSpre un unic Dumnezeu, ce expiră încântareVăzând lumea
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
prin vene Rupt și răsfrânt Râuri curgând peste turle Mesajul cel sfânt Către oameni puternic să urle Cald să renaști Steaua de sus să o revezi tot mereu Sunete line Suferință cea mare să aline ... Copilul meu Mare minune Prin suflul tău ... Citește mai mult Dulce copilCald să renaștiIarăși să călci primii pașiDoar prin curajPietre de jad ...Să se întindă pe al vieții pavajCald să renaștiCa un prunc să ne cânți iar din iesleCei patru magiLumea cadou să iți ofere în
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
să răsfrângă spre noi biruințăAl sau ecou să ne curgă prin veneRupt și răsfrântRâuri curgând peste turleMesajul cel sfântCătre oameni puternic să urleCald să renaștiSteaua de sus să o revezi tot mereuSunete lineSuferința cea mare să aline ...Copilul meuMare minunePrin suflul tău... Abonare la articolele scrise de maria teodorescu băhnăreanu
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
unele chingi ale canoanelor. Oscilând între dorința de a se sincroniza cu poezia occidentală, practicând uneori versul liber și tendința de a păstra specificul autohton, poeziile sale sunt străbătute de un fior poetic românesc cu rădăcini tradiționale, dar respiră un suflu nou. În versurile sale se simte un aer de prospețime, de firesc, ele au o lejeritate care le îndepărtează de chinul strâmtorii tiparelor fixe. Chiar dacă întâlnim uneori rime întâmplătoare, poeziile au un ritm susținut, care dau o undă de muzicalitate
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
devenind un bun și întemeiat prilej de a trata în mod distinct și sumar trei momente specifice din istoria autohtonă și cea a umanității în stare să certifice cu elocvență cele subliniate anterior. Primul dintre ele e organic legat de suflul antichității romane, cel de-al doilea de epoca fanariotă în Țările Române, iar ultimul de un aspect particular deviant al legislației naționale din anii pe care am ajuns să îi trăim. Sulla (foto) nu este un substantiv comun slobozit cu
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
Tocmai de aceea tată-său îi dăduse numele de Cea născută de Crăciun, adică Natalia. Mamă-sa murise la câteva ceasuri după ce-o ivise lumii, dar împăcată că-i împărtășise o taină omului său. Cu șoapta ultimei clipe de suflu, i se destăinuise că făcuse un legământ cu meșterița satului. Aceea îi dresese farmece să prindă plod. Ca preț pentru asta, femeia juruise farmazoanei fata ce dorea să aibă. Iar băboaia făcuse din ea Fata Pădurii. Când terminase spovedania, lehuza
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
roșul macilor din lanul cu grâu pârguit, doar el va reînvia dorința devenită amintire. Încep să mă curăț prin ruga-spovedanie iubind mai presus de orice taina cuvântului nerostit, sfințesc fiecare gând cu lacrima, Dumnezeului Cuvânt, ca vrerea să-și recapete suflul și să se prindă în hora albastră alături de visuri surori. Referință Bibliografică: Caut roșul macilor / Rodica Constantinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2268, Anul VII, 17 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Rodica Constantinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CAUT ROȘUL MACILOR de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375669_a_376998]
-
dar voi îl cunoașteți, căci rămâne cu voi și va fi în voi. Nu vă voi lăsa orfani, Mă voi întoarce la voi.” (Evanghelia după Ioan 14:16-18) Dumnezeu, în bunătatea Sa, ne dăduse încă de la „Facere” Duhul Sfânt prin Suflul dătător de viață asupra lui Adam. La cererea expresă a Fiului Său și, spre a-I respecta promisiunea făcută apostolilor, a dat Duhului Sfânt, aflat sub forma sufletului în fiecare om, rolul de Mângâietor-Îndrumător iar totalitatea sufletelor a constituit Biserica
REPLICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375721_a_377050]
-
DESCĂTUȘARE Cu primul tremur al razelor de soare am deschis larg fereastra, să simt suflul de libertate, iar mintea să le poată cuprinde pe toate! Frământări și gânduri învălmășite își fac loc fără zăbavă, încerc să mă scutur, poate le ia vântul și mă ușurează de ele, prea-s lacome să mă înșele, să mă
D E S C Ă T U Ş A R E de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379198_a_380527]
-
cuprinsă de tristețe, apoi o să râd, o să plâng, sau o să mă bucur, cine știe... poate-o s-o iau de la-nceput! Nu contează atâta vreme cât am visele mele, și pot merge oriunde și oricând cu ele. Mă las cuprinsă de euforia suflului de libertate, trag adânc în piept aer curat, și mă simt liberă, cum n-am fost niciodat'!
D E S C Ă T U Ş A R E de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379198_a_380527]
-
penumbra încăperii, laolaltă cu limbile flăcărilor din sobă într-un balet livresc. Frigul care se încuibase încă de la sosirea iernii în tăcerile nostalgice ale zidurilor, se retrage în trombă din cameră, pe fereastra deschisă, odată cu aerul de încremenire, lăsând loc suflului proaspăt ozonat ce năvălește pe aceeași fereastră și aromelor de căldură și de rășină ce se revarsă din sobă. Spiritul casei infiltrat în inima lucrurilor dăruie încăperii o patină de ,,vino încoace” care mă cucerește imediat și mă invită la
UNIVERSUL UNDE MĂ SIMT O PRINȚESĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379258_a_380587]
-
liber, în tine? Realitatea de a fi muritor, te doare Și ți-o amăgești cu orice la-ntâmplare, O realitate divină iți va părea o utopie Nu crezi în visul ei, nu-l recunoști, e amnezie? Doar imaginea libertății dă suflu sufletului tău Cu ideea constrângerii-n trup el te impacă Oferă-ți privilegiul de a plăsmui-n tine chip de zeu Vei fi tot un simplu om, fericit, c-a renunțat la "dacă"... Referință Bibliografică: Libertate / Gabriela Docuță : Confluențe Literare
LIBERTATE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379282_a_380611]
-
în cuvinte, Înnozi cărările spre cele sfinte, Ne lași ca într-o piesă de un rar grotesc Să căutăm un ințeles nepământesc, Nici sclav nu aș mai spune azi că sunt, Simt gust pe buze de amar pământ Și caut suflul să respir în agonie Dumnezeirea dăruită să ne fie Alin, tămăduire, poartă vis, Așa cum Dumnezeu însuși a zis, “Să fie de acum, aici lumină!”, Doar întuneric dăruiești și tină, Meticulos, perfid, fără de luptă dreaptă, Nu recunoști că între noi stă
ÎNTREBARE RETORICĂ de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379295_a_380624]
-
unui cârd dintr-o misiune s-au aruncat asupra comunei două bombe. Noroc că au căzut aiurea, într-o matcă, departe de locuințe și fără să facă victime, dar care pe mine - că le-am auzit șueratul în cădere și suflul exploziei - m-au speriat cumplit. Zgomotul și vibrațiile detunăturilor produse pe rând, au spart liniștea și tihna oamenilor în amiaza acelei zilei de vară. Era duminica și sătenii erau în preajma caselor. Țara se găsea în plin război și frontul luase
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
se cutremurară pereții și se zgudui acoperișul. - Ce faci femeie? Îmi dăduși o palmă așa de tare că era să mă trezesc drept în fundul iadului! - Ce ai, ucigă-te toaca! Eu nici nu te-am atins! În acel moment un suflu îl trântește cu cracii în sus în mijlocul curții. - Femeie, dacă mai continui loviturile cu palmele și pumnii, plec acasă și trimit unul furios, care nu se lasă biciuit de cuvintele tale, cu Nuiaua Cerească! - Poftim? - tresării femeia. Acum pricep! - zâmbi
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
cocori, fulguind zbor de fluturi, Revărsând în neliniști cor răboinic de cânturi, Și zâmbind te mai superi peste zile iernoase Ce amarul și-l frâng, arse focuri în case. În genunchi de păduri tu te sprijini de cer Și în suflul de verde moartea pleacă stingher, Arzi buchete în suflet, le respiri tineresc, Și albești întuneric, focu-acesta-i firesc. Dintre tot și nimic ești eterna poveste, Planul tău la iubire optimist suie-n creste, Tu ești vergura vieții, lin mai cântă vioara
DRAG DE PRIMĂVARĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369241_a_370570]
-
care par a fi necesare și de neoprit în nașterea lor. Îmi pare timpul lui acum mai mereu ca o luptă a unei păpuși de piatră cu dalta, la finalul căreia păpușa rămâne neterminată mereu, căutând în geometriile aerului acel suflu care ar putea-o transforma într-un Pinocchio modern. Probabil că materialul este greșit și bine ar fi fost să fim din lemn de tei pentru ca tot ceea ce ne definește prin credință să fie revelat cât mai lesne, să spargă
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
Este decembrie și iarna tristă-mi pare O, de-aș avea pe palme, din aur o tiară, S-o pun pe tricolor și să mă-nalț spre zare, Apoi să-ncoronez această mândră țară. Dar parcă un blestem lovește-n suflu-i gol Și-o rană adâncă pe trup bolnav ea poartă, Plânge pământul sfânt c-a devenit podmol, Oare cât mai avem de chin în astă soartă?! Ne plângem morții tinerii, cei pe un rug jerfiți Pentru un pumn de-
DECEMBRIE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378720_a_380049]
-
Ediția nr. 2348 din 05 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Încerc să-naintez pe drum îngust de piatră Dar pașii mei aleargă prin tină călători, Cu teamă mă gândesc știind că sunt o loatră Ce și-a călcat cuvântul și suflul deseori. O, de-aș putea ruga pe Măiculița Sfântă, Însă am gura plină de vorbe ce lovesc, Suspine nu mai am, de rele sunt înfrântă, Căci n-am voit postire, crezând că istovesc. Mă simt Maică Marie, un pom neroditor
MAICĂ MARIE de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378739_a_380068]
-
dulce. Există o frumusețe caracteristică a femeilor, o frumusețe în care pielea curată a feței li se acoperă cu o dulce roșeață ușoară, ce nu este numai roșeața sănătății și a vioiciunii, ci o roșeață mai delicată, aproape și un suflu [191] spiritual; [...] o frumusețe în care trăsăturile feței, privirea ochilor și răsfrîngerea gurii apar liniștite, blînde, destinse această frumusețe aproape nepămîntească o au femeile în zilele după facere, cînd, eliberate de sarcina împovărătoare a copilului și de chinurile nașterii, ele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
că Siva l-a creat pe Brahmă; acesta ar fi rătăcit vreme de o mie de ani și ar fi fost doborît de propria lui extindere. Brahmă ar fi creat locuri ideale: din gura lui ar fi iețit un suflu albastru care ar fi spus: Eu vreau! Acesta ar fi fost Visnù, care ar fi creat numai și numai lucruri reale, adică idioți cu pîntecele umflate. Îndurerat de acest lucru, Brahmă ar fi creat patru [258] persoane ca înlocuitori
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
străbătute de această negațiune a lumii și, concomitent, de amintita afirmație a unei alte unice Realități. În funcție de atare viziune negativă a cosmosului, sînt colorate toate cugetările ce privesc singurele aspecte ale vieții pămîntene. Și ne îngăduim să credem că atare suflu fundamental s-a putut observa chiar în aspectele cele mai neînsemnate ale existenței. Din acest punct de vedere, în întreaga activitate spirituală sau materială indiană există o coerență admirabilă. Indienii sînt maeștri în a deduce ultimele consecințe dintr-un principiu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
altă legătură, o Franță care ar fi o referință în sine a occidentalității. Prietenii români ai lui Quinet par să nu sesizeze în ce măsură sînt importante pentru acesta reflecțiile sale despre America, fundamentele și spiritul democrației americane pentru a reda un suflu ideii de democrație franceză. Franța imaginată de români este atemporală sau aflată într-o temporalitate ficțională, care etalează multă vreme inauguralul din 1789. Prietenii lui Quinet și Michelet nu înțeleg șocul traumatismului din 1815, chemarea lor adresîndu-se unui model mutilat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Romancierul Marin Preda debutează remarcabil, în 1948, cu volumul de nuvele intitulat Întîlnirea din pămînturi. Critica subliniază capacitatea sa de observație obiectivă, finețea detaliilor lumii țărănești, stilul lipsit de orice efecte literare... Poeți, asemeni lui Mihai Beniuc, găsesc un nou suflu popular. După criticul Al. Piru, acesta "este primul poet care, după 23 august 1944, a recurs la poezia populară demonstrîndu-i încă o dată virtuțile". Beniuc este un cenzor virulent, dar un critic precum Crohmălniceanu distribuie cu abilitate elogiile, știe să discearnă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Progresismul revoluționar este prins în capcana unui conservatorism steril. Elitele ceaușiste sînt încercuite de un gol de gîndire și, paradoxal, se lasă prinse într-un trecut despre care se laudă că 1-au anihilat. Ideologia anilor '70 în acord cu suflul sovietic, ca reacție împotriva ofensivei occidentale se bîlbîie și bate pasul pe loc. Spectacolul protocronist, punere în scenă a strămoșilor daci, pledoarie autohtonistă pentru construcția națiunii, o critică literară limitată la supraaprecierea operelor naționale, oscilează între tragic și ridicol. România
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]