5,627 matches
-
Ești la fel de frumos și la fel de departe.... El a tăcut, știind că ea are dreptate...petalele trandafirului se scuturaseră și privighetoarea cânta altfel, despre iubire și moarte, despre trisțete și singurătate, depre năzuința lui doi înspre unu. La scăpăratul stelelor, turmele suiau dealul și buciumul suna, anunțând despărțiri. Într-o zi, Sephora a plecat. În el, cuvintele au început să se așeze altfel, după rosturi numai de ele știute. Codrii albeau în depărtare și spinii trandafirului se adânceau în carnea privighetorii, țintindu
INTOTDEAUNA, POETUL SE NUMESTE EMINESCU de ANCA TĂNASE în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347083_a_348412]
-
stăpâne,/ Să dansăm brâu și tangou,/Să te-mbăt cu mult lichior./ Să te bucuri, împărate,/C-ai dansat și tu o noapte/ La poale de codru, frate,/ Și-ai uitat de tomberoane,/De miros dulce de carne./ Te-ai suit pe bicicletă/ Și-ai uitat de pui, băiete,/ Ai rupt pedalele în două/Cu chintalele vreo nouă./ Anul Nou când o veni/Să bei șampanie cum o fi?/Să te-mbăt cu vin și țuică/ Să-ți treacă dorul de
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
va cădea sub târnăcop odată, Și alta se va înălța mirată, Nu pentru Cel ce-a fost bătut în cuie. O frunte genială-i decretată, Dar piatra-i moartă, n-ar putea să spuie Acelor ce se chinuie să-l suie De ce e bolta tristă, încruntată. Statuile se-nalță cu duiumul, Cu-ncrâncenare-n uzurpate roluri, Însă dispar cum se destramă fumul... Nu vor rămâne după ele goluri, Destinul le va spulbera și scrumul... Aducem mulți himerelor oboluri. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Himere
HIMERE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356984_a_358313]
-
în care se arăta dorința feciorului de a ajunge la șezătoare și ale cărei versuri sunau cam așa: De-ar veni luna lu’ mai / Să mă pui stăvar la cai, / Să mă uit din deal în vale, / Pe care mă sui călare, / Pe șargul cu coama mare, / Pintenog de trei picioare, / Dă, murgule, pasu’ mare / S-ajungem în sat cu soare / C-am o mândră ca o floare / Și ne-așteaptă-n șezătoare. / Pe laița cu florile / Unde stau dorurile / Pe laița cu
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Duhul Sfânt și din Fecioara Măria și S-a făcut om; Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat. Și a înviat a treia zi după Scripturi. Și S-a suit la ceruri și sade de-a dreapta Tatălui. Și iarăși va să vie cu slavă să judece vii și morții a Cărui împărăție nu va avea sfârșit. Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357117_a_358446]
-
a lui Dosoftei, tipărită în Polonia la Uniev, este printre primele lucrări literare în care sunt abordate unele elemente democratice, într-o perioadă când „dreptatea umbla cu capul spart” și dorința de libertate față de turci răbufnea în versurile: „Ne-au suit păgânii în ceafă/ Cu rău ce ne fac și ne cer leafă”. Însăși faptul că Grigore Ureche aducând o serie de date în favoarea tezei sale despre originea comună a Valahilor și Moldavilor, și atitudinea ostilă față de cotropitorii turci în cronica
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > MOARE PRIMĂVARA LA PAS Autor: Suzana Deac Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Moare primăvara la pas Mă mut în florile de mai să miros a tinerețe frunzele trufașe suite pe ramuri îmi întorc spatele căutând reflectoare cochete primăvara mea zgribulește a lapoviță blândețea - inundată de ninsoarea fluturilor rătăciți dacă vrei să vezi visul liniștii râvna adâncului ascuns în lut plânsul trunchiului scorțos dacă vei auzi animalul speriat creanga rănită
MOARE PRIMĂVARA LA PAS de SUZANA DEAC în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357400_a_358729]
-
a-și putea păstra credința ortodoxă și a nu participa la regimentele de grăniceri, au lăsat tot ce-au agonisit ei și străbunii lor de-a lungul timpurilor, au luat clopotul bisericii „în spinare” și s-au dus. L-au suit peste crește și l-au coborât prin văi, fără a traversa vreo apă, căci altfel clopotul și-ar fi pierdut puterea divină, iar când s-au crezut în siguranță, în pădurile situate în amonte pe valea Șincii s-au oprit
QUO VADIS DUMITRU FLUCUŞ? (1) de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357454_a_358783]
-
ajunge la acea stare în care ai aflat ceea ce ți-ai dorit. Biblia menționează trei feluri de răbdare: răbdarea firească sau limitată de voința noastră, îndelunga răbdare și răbdarea sfinților cea generată de spirit. Așadar, măcar prima treaptă dacă o suim, putem avea acces la îndelunga răbdare, adică la starea de generozitate în care mai dăm o șansă iubirii și iertării, iar răbdarea sfinților e acea care duce la sacrificiul suprem, adică la jertfa absolută de sine. Greu, nu-i așa
DESPRE RABDARE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357793_a_359122]
-
mărturisirile pașilor de sub frunze. Trecea-n fugă un sfert de lună, cu buzele mirosind o gutui. Felinarul din palma aleii moțăia pe veșmântul de iarmaroc al băncii ce mai păstra în buzunar fotografia trupului tău, clopot ciocnit de clipa lutului suit în mine. GEORGE BACIU Referință Bibliografică: POEZII / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 348, Anul I, 14 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
POEZII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357843_a_359172]
-
Chiar dacă par că sunt de piatră, Cu dalta sapă vorba ta Și iar aprinzi tăciuni în vatră Și-amâni din nou plecarea mea. În fața ta ca pe-o statuie Mă spală un potop de lacrimi Și-ncet spre ceruri o să suie Un cor de îngeri și de patimi. Azi vreau să plec de lângă tine, Nu știu de ce și nu-ntreba, Că-i un război acum în mine Și-s prizonier în palma ta. Referință Bibliografică: Azi vreau să plec de lângă tine
AZI VREAU SĂ PLEC DE LÂNGĂ TINE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358329_a_359658]
-
până la viața-nspumată/ Tot ce se așează-n dulapuri, pe mese/ Nu diferă demult/ Diferența de câteva ierburi și de/ Culoarea strănutului în ploi/ De zahăr și sare/ când combinațiile cer vreo schimbare/ aș putea spune: iată-mă trează/ Foamea suie încet de la brâu/ Adevărurile mele se lasă-nghițite/ E totuna cu a fi spânzurate/ Zile brodate-n cristalul legumei/ Supele dulci astâmpăra setea/ Comestibile droguri plutesc/ Într-un sanț impasibil de sos/ Ce timidă înot/ în lumina rugii teribile:/ Să fie
ANGELA NACHE. “DAMNATĂ” LA FERICIRE DE A.I.BRUMARU. REVISTA SĂPTĂMÂNA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357982_a_359311]
-
cuprinzătoare a milei duce înlăuntru, prin suflet, la împărtășirea dumnezeirii. Altă cale nu este spre dragostea cea duhovnicească - care pe chipul cel nevăzut îl sădește în suflet - dacă nu începe cineva prin a fi milostiv. Iar mișcarea aceasta, prin însingurare, suind de la pământ la cer și scoborând înapoi, împreună cu îngerii, este rugăciunea. Nici o asceză nu poate rodi fără rugăciune, precum nici o rugăciune fără trudă trupului și căința inimii. Toată rugăciunea în care nu se ostenește trupul și nu se necăjește inima
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
de lut. SONET Plecasei într-un vânt de seară, Ținând în mână umbră ta subțire, Toamna-și lașase frunzele la gară, Un felinar își atârnase luna în privire. Murise strada-n mahalale, Copaci târzii se despuiau de vise, O ceață suie se ținea de sale Și moțăia pe sânul ploii ce abia venise. Urlă stingher o-mbrățișare, lovindu-ne cu talpă peste trupuri, plecasei pe-un obraz de inserare, sub cortul gurii ne-au rămas săruturi. Trăisem atârnați într-o-ntâmplare
POEZII DE DRAGUL TAU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 546 din 29 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358020_a_359349]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > CU TINE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 597 din 19 august 2012 Toate Articolele Autorului cu tine Iubito, simt durerea ta suind în mine ca un tăiș de margine de stei și tu mă dori cum eu te dor pe tine și rănile-s luciri din ochii tăi. Și prin păduri ne-așternem în cuvinte și-n rădăcini de versuri locuim și
CU TINE de LEONID IACOB în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358088_a_359417]
-
iubiți? Ați scris multă poezie, Sunteți tari în teorie, Dar la practică, cumva, Vă întrece cineva? Știți să înfloriți cuvântul, S-adormiți în plete vântul, Știți s-aprindeți felinare, Să suflați în lumânare, Plângeți când plouă pe geamuri, Când se suie la cer neamuri, Chemați popi la parastase, Nu vă plac mâncăruri grase, Da!, sunteți și credincioase, Țineți post, să fiți frumoase, Pe de rost știți calendarul, Mai ceva c-abecedarul. Sunteți toate, ca-ntr-un vis, Îngerii din Paradis! Ce
ÎN SFÂRŞIT! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358098_a_359427]
-
într-adevăr Ca lumea pe tarabe Afar' de sărăcie Și două babe slabe Ce fac o gălăgie... Un hoț voind să-mbuce Dintr-o halva pe șest L-a prins lumea și-l duce Cu sila la arest O amăgire suie În oglinzile ovale Iar ispsosu-n statui, e Între cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de caracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește, întreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358199_a_359528]
-
hai, noroc și sănătate” . Începură să povestească, punând în pomelnic tot satul: “Ba că Prina a fugit cu Nae și că părinții ei n-au vrut s-o lase la el ... Că s-au dus, noaptea, dispre ziuă, și au suit-o cu forța-n căruță, de au adus-o acasă. Iar ca să n-o vadă cineva că i-a făcut de râsul satului, i-au pus pe cap un țol sau o velință ... Ba că Fane, de când și-a pus
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
înstrăinareaîn trunchi, obrazpleoape împovăratecu păsări nevătămatesuzana deac... XX. MOARE PRIMĂVARĂ LA PAS, de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011. Moare primăvară la pas Mă mut în florile de mai să miros a tinerețe frunzele trufase suite pe ramuri îmi întorc spatele căutând reflectoare cochete primăvară mea zgribulește a lapoviță blândețea - inundată de ninsoarea fluturilor rătăciți dacă vrei să vezi visul liniștii râvna adâncului ascuns în lut plânsul trunchiului scorțos dacă vei auzi animalul speriat creangă rănită
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
lut plânsul trunchiului scorțos dacă vei auzi animalul speriat creangă rănită de colțul cerului poate vei atinge mâna mea în aparență Suzana Deac ... Citește mai mult Moare primăvară la pasMă mut în florile de maișa miros a tinerețe frunzele trufase suite pe ramuriîmi întorc spatelecăutând reflectoare cochete primăvară mea zgribulește a lapoviță blândețea - inundată de ninsoarea fluturilor rătăcițidacă vrei să vezi visul liniștiirâvna adâncului ascuns în lutplânsul trunchiului scorțosdacă vei auzi animalul speriatcreanga rănită de colțul ceruluipoate vei atinge mâna mea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
lungă Că mii de ani i-a trebuit Luminii să ne-ajungă. Poate de mult s-a stins în drum În depărtări albastre Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre. Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie Era pe când nu s-a zărit Azi o vedem și nu e! Tot astfel când al nostru dor Pieri în noaptea adâncă Lumina stinsului amor Ne urmărește încă”. Așadar, fiecare gând este de fapt o energie pe care o lansăm
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
m-am ascuns în mantre/ Sub nirvanicul zăbranic.../ Sfânt Enkomion de tandre/ Stihuri, versul meu uranic...” În “Hermina oglinzilor” femeia “goală, aburind a sărut”...” Undeva, cândva, mâine ieri,/Pe asprite de zvâcnet atlazuri,/ Cu țărmuri retrase-n dureri / Și luna suind din talazuri, / Cineva le va pune lințoliu,/ Zăbranic nirvanic, de doliu/ Și mâna aceleia, poate,/Cu degete/ Îngândurate/ Le va sparge, orbite, pe toare...” 11. Maria Filipoiu, născută pe meleaguri buzoiene, cu câteva cărți publicate, coautor și coordonator de antologii
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
adânc dintr-o țigară, Mai oftezi din când în când. Glasul roților de tren, Pentru-a nu știu câta oară, Este-al vieții sfânt refren, Că și viața e... o gară. Trenuri vin și trenuri pleacă, Într-un tren mă sui și eu; Trenul tău nu vrea să treacă, Ruginește în depou. Gara e acum pustie; Trenurile sunt pe drum . Oare cine-ar vrea să știe La ce te gândești acum... Pleci pe jos, încet, spre casă; Pașii plâng într-un
TRISTĂ PE-UN PERON DE GARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358631_a_359960]
-
-a nu părea de-atâta dar sărac. Nu vreau vrăjmașul mândru să rămană că n-ai avut in mine cât ai pus, ci crunt să ardă-n ciuda lui bătrână, pe jaru-ndreptățirilor de sus!”. Târziu, când fu măsura lui deplină, sui și avva Getikós la cer, dar zic cei vechi ca vreme nu puțină s-a mai căit în hruba lui stingher. și azi pe stâncă urma se mai vede a cârjei azvârlite cu năduh... Poveste-o fi, dar celui care
AUTOR RĂZVAN CODRESCU de ION UNTARU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358681_a_360010]
-
prezintă asperități, suișuri și coborâșuri, întortocheli, părți întunecate și părți luminate. Important e, o dată ce ai pornit pe el, să nu te întorci din el, ci să depășești toate obstacolele, până la ținta finală. Izbăvirea prin cuvânt - aceasta așteaptă autoarea după ce a suit atâta, cu munții-n spinare. De asemenea, timpul prezent, cel trecut și cel viitor sunt convertite în mii și mii de cuvinte. Sublimă prin magia pe care o degajă este poezia “Ora pământului”: luna răstignită între doi copaci / își scurge
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]