2,532 matches
-
a credinței, înțeleasă ca temei al „celor nădăjduite” (Evrei 11, 1), nu interzice accesul creștinilor la orizontul reflecției critice. Judecăm prezentul numai pentru că iubim trecutul integru al lumii Părinților și pentru că știm să sperăm la mai bine. Nu întâlnim în sumarul Predaniei un index al reveriilor romantice și nici turbulente excese utopice. Trecutul la care se referă Racoveanu & co. nu este reconstruit poetic, ci păstrează toate accidentele istoriei. Fără să fie actualizat printr-o practică chenotică a memoriei, acest trecut al
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
tradus, pentru prima dată în limba română, următoarele texte ale lui Evagrie: Schiță monahicească (pp. 39-47), Despre feluritele gânduri ale răutații (pp. 48-70) și Tratatul despre rugăciune (pp. 73-93). Aceste tratate sunt, fiecare, însoțite de o consistentă prefață și câteva sumare note infrapaginale. În sfârșit, o integrală a scrierilor evagriene a fost anunțată la Editura Deisis. Toate aceste demersuri patristice locale au luat naștere prin conjuncție cu redescoperirea operei evagriene în Occident, la începutul secolului XX. Printre inițiatorii acestei revoluționare direcții
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
personalități culturale de marcă ale vremii, inclusiv Ion Ianoși, figură publică politic ambiguă, cărturar marxist pe cât de sincer, pe atât de oportunist, care pretindea în privat că ar fi salvat întregul volum printr-un referat tactic, includerea propriei poziții în sumar și îndepărtarea contribuțiilor mai corozive. După cum prea bine știu cei care trăiesc sub regimuri nedemocratice, e nevoie de un adevărat intelectual pentru a face tranziția de la cenzura brutală la formele subtile de manipulare prin recuperare sau suprimare, un fel de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
învățământului superior și societății americane din câte s-au tradus vreodată la noi. Astfel, discuția noastră publică despre aceste subiecte se poate amorsa în mai bună cunoștință de cauză, trecând mai rapid de la faza improvizațiilor publicistice și a verdictelor ideologice sumare pseudomorfotice la cea a studiilor serioase. Notetc "Note" 1. Vezi pp. 119-172. 2. Vezi Vladimir Nabokov, Pnin, traducere de Mona Antohi, Humanitas, București, 2005. 3. Vezi pp. 253-323. 4. Citez, nu tocmai la întâmplare, câteva texte pe tema „cabalei neocon
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la Târgu Mureș, În Ardealul Nou, părerea-i dimpotrivă, că același autor face ca «țăranul muncitor să intre În literatură dezbrăcat de romantism». Ce vrea fiecare din această observație să Înțeleagă, este foarte greu de presupus, Întrucât referințele, cât de sumare, lipsesc. Judecate În comun Însă, ele denotă, evident, confuzionism, nestăpânire a noțiunilor și uzarea lor «după ureche». Ne amintim, aici, de cuvintele lui Bielinski. El spunea despre unii critici că la ei, «gândirea este călăuzită de cuvinte, iar nu cuvintele
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Sărbătorește apare și Flacăra 4, difuzând aceleași idei prin articolele lui Geo Șerban, Al. Popovici, Mihail Raicu ș.a. sau România liberă 5 prin cele ale lui Mihail Cosma, G. Mărgărit, Catrinel Oproiu, M. Sadoveanu, L. Sărățeanu ș.a. Dar iată și sumarul numărului aniversar din Scânteia 6: Un măreț tezaur redat poporului (editorial). Ion Vitner - Câteva momente din viața lui Eminescu. Nestor Ignat - Cu privire la opera lui Mihai Eminescu. Petru Dumitriu - Vom lupta pentru ca nicăieri și niciodată să nu mai fie posibilă drama
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ș.a. FORMALISM ȘI MILITANTISM Linia partidului În cultură era trasată nu numai de Scânteia ci și de revista Lupta de clasăă Colaboratori de Încredere: Leonte Răutu, Traian Șelmaru, Ion Vitner, N. Moraru și cam atâția, punctează, din când În când, sumarul revistei și cu probleme literare. În numărul 6, din decembrie 1949, de pildă, la rubrica Revista revistelor este recenzată Viața românească, iar cu două numere Înainte fusese criticată Flacăra. O consecință a acestei critici a fost aceea că Viața românească
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în valorile onoarei, cinstei și bunătății. Dincolo de beție, singurătate, duritate fizică, violențe de limbaj (care sunt diminuate, de fapt, printr-o savantă artă a perifrazei), există o noblețe indiscutabilă a personajului principal. Deși abia schițat, deși informațiile despre el sunt sumare, eroul reușește să impună prin funcția de oglindă-receptacul asumată cu dezinvoltură. Marlowe își filtrează și rearanjează ideile și întâmplările în funcție de micul, dar inflexibilul set de convingeri și experiențe. Duritatea și cinismul sunt operații analitice, așezări și reașezări ale realității în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
SUMAR 12/2005 Interviu cu Ministrul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Gheorghe Barbu Valentina Rujoiu Violența împotriva femeii Elena Zamfir Victimele criminalității violente din România Maria Voinea, Dan Banciu Consumul de alcool în rândul adolescenților și tinerilor Marian Preda Impactul stilului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
În mai multe limbi de circulație internațională. 11. Indicele de nume, de persoane etc. Pentru importanța pe care o deține indicele Într-o lucrare științifică, a se vedea capitolul VIII al prezentei lucrări, pp. 161-185. 12. Cuprinsul (tabla de materii, sumarul) Reprezintă o listă cu toate părțile sau capitolele unei lucrări, cu precizarea paginii unde Începe fiecare. În trecut, cărțile aveau cuprinsul așezat la sfârșitul cărții. Acum, din rațiuni editoriale, cuprinsul se plasează la Început, pentru ca acesta să cadă rapid sub
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
171-175 (pronume 171-172; adjective 172-173; diverse 173-175). Un alt exemplu din aceeași lucrare: „sintaxa: sintaxa afectivă (= stilistica) 20; sintaxa În raporturile ei cu stilistica 19, 20 și ca izvor de fenomene stilistice 19; construcții sintactice 19”. 4. Locul indicelui În sumarul unei lucrări De la Început precizăm că locul indicelui este la finalul lucrării, nu Înaintea bibliografiei, cum sugerează Șerban C. Andronescu (1997): „Locul lui [al indicelui de nume - n.n.] este la sfârșitul volumului, Înaintea bibliografiei” (p. 99). Motivul pentru care se
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
licenței; e) scrierea cu majusculă a unor prescurtări, grație „ajutorului” dat de calculator: Prof. Univ. Dr. Ilie Rad ( În loc de Prof. univ. dr. Ilie Rad). 2.3. Sumarul Lucrarea de licență va avea poziționat imediat după foaia de titlu pagina cu „Sumarul”(„Tabla de materii”, „Cuprinsul”), care va conține titlurile tuturor capitolelor și subcapitolelor, ordonate după regulile indicate la capitolul „Structura textului științific”. 2.4. Listă cu sigle și abrevieri Imediat după „Cuprins” urmează o listă cu siglele și abrevierile folosite, care
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
avut, la capitolul „Anexe”, următoarele documente: • Anexa 1: articolul editorial din revista Presa noastră (anul I, nr. 1, martie 1956), cu titlul „Sarcinile presei din țara noastră În lumina documentelor celui de-al II-lea Congres al PMR”. • Anexa 2: sumarul numerelor din revista Presa noastră pe anul 1956 (pentru a vedea cât de marcată era din punct de vedere ideologic presa acelor ani). • Anexa 3: poemul Lenin citește gazeta, preluat din Presa noastră și prima parte a articolului „V.I. Lenin
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
manifeste asupra ei, Irina a fost trimisă într-un lagăr din Germania, unde a fost exterminată. Tot așa Maria, soția pictorului Erco Bercovici și cumnată a profesorului dr. Vasile Mârza, în urma unei arestări a făcut o depresiune nervoasă gravă; tratată sumar de noi, ea a trebuit să fie dusă afară din Paris. Prin legăturile prietenilor noștri francezi și cu ajutorul unui abate, Maria a putut să se ascundă un timp într-un prezbiteriu catolic. În același prezbiteriu, de altfel, cu ajutorul acestui abate
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
orientate sub raportul deschiderilor instructiv-culturale și că puncte de interes, sunt asociate cu o grafică sugestiva: „U.Ideea”, despărțita de „U.Arta” prin paginarea originală a unui editorial, „U.Viața”, „U.Materia”, „U.Însemnări”, „Actualități”, „Răvășind revistele”, „Sport”, „Note” etc. Sumarul general al fiecărui număr este dat în două părți, pe prima coperta și pe a patra. Cea mai firava rubrică este „U.Arta”. Aici publică poezii Ioanichie Olteanu (Balada înecaților, Imn sublunar, Nocturnă), Ștefan Aug. Doinaș (Poem, Sub stea de
„U”. PREOCUPARI UNIVERSITARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285137_a_286466]
-
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE șI DUPĂ 1989 SUMAR Raluca Grosescu, Argument .......................................................... ELITE POLITICE, GUVERNAMENTALE șI MILITARE ÎN PERIOADA COMUNISTĂ Laurențiu ștefan, De la un stalinism la altul. Dimensiunea tehnocratică În guvernele GheorghiuDej (1952-1965) comparativ cu guvernele Ceaușescu (1965-1974) .............................................. Ruxandra Ivan, Elite de Partid, elite de Stat: Cazul Ministerului de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
vieții și operei poetului, bazat pe documente, texte inedite, pe studii documentare și comparatiste cu caracter preponderent informativ, „pentru evidențierea râului-suflet Eminescu și pentru cunoașterea revărsării sale în râul-suflet al națiunii românești” (Gh. Bogdan-Duică, Vorbe de-nceput). Sunt introduse în sumar scrieri inedite ale lui Eminescu (versuri și proză, articole), fragmente din proiectul dramatic Văduva din Ephes, fragmente din manuscrise, scrisori, autograme inedite. Sunt reproduse note, comentarii privind receptarea poetului în epocă și relațiile sale cu contemporanii (I. Slavici, Scrisoare inedită
BULETINUL „MIHAI EMINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285929_a_287258]
-
ca în cazul anului 1974, moment jubiliar al Bibliotecii Române din Freiburg. Volumele sunt orientate acum tematic (bunăoară, cel din 1971-1972, realizat de Alexander Randa, e consacrat lui Avram Iancu), corespunzând și reflectând, în general, sesiunile științifice anuale ale Bibliotecii. Sumarele se structurează pe capitole de filologie, istorie, literatură și arte, relații românești cu minoritățile naționale etc. Colaborările românești și străine sporesc în mod considerabil, de la Vintilă Horia (Oameni din „Gândirea”, 1967, Opera literară a lui Mircea Eliade, 1986, La moartea
BULETINUL BIBLIOTECII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285932_a_287261]
-
Ion Filip, Eminescu și țărănimea (1/1970); S. St. Marin, Eminescu și critica italiană. Note și impresii (3/1970); V. Paolini, Umanismul lui Eminescu (2/1978), dar și grupaje de versuri, comentarii critice, pagini de jurnal, eseuri. Revista include în sumarele ei și o rubrică, „Publicații sosite la redacție”, de comentarii asupra revistelor românești din țară și din exil și de consemnări ale evenimentelor și știrilor culturale. Cei mai importanți colaboratori sunt Al. Gregorian (Itinerarii hispanice, Colindul ciubărarilor, Jocul îngerilor), George
BUNA VESTIRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285948_a_287277]
-
românească publicat în Franța în 1951-1952 de I. Dragu, sub egida Asociației Ziariștilor Români din Exil. Format carte, revista a apărut în condiții decente, fără a se remarca prin ceva în mod deosebit. Primul număr este datat mai 1951. Din sumar, în afară de o microantologie, în versiune franceză, din versurile lui Octavian Goga, s-ar putea reține textul conferinței Le Paysan roumain devant le fléau, ținută de Constantin Brăiloiu la „Cercul republican” din Paris, în 12 aprilie 1951, precum și articolul politic al
CAHIERS ROUMAINS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285999_a_287328]
-
versuri de Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, G. Coșbuc, O. Goga, I. Minulescu, G. Topîrceanu, Ion Pillat. Sunt antologate și bucăți de proză din opera lui Ion Creangă, Petre Ispirescu, I.L. Caragiale, I. Al. Brătescu-Voinești. O secvență aparte a sumarului este rezervată „talentelor din exil”, dar versurile semnate de T.N. Miron, A. Vendalovschi ș.a. nu justifică prin nimic încrederea acordată de redactorii publicației. N.Fl.
CAIETUL LITERAR „FACLIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286009_a_287338]
-
din 1946 până în toamna lui 1947. Numărul 3, din aprilie-mai 1946, are o importanță deosebită, fiindcă se deschide cu ultimul articol al lui Ilarie Voronca, Les Yeux libres, relatare a unei recente călătorii pe care poetul o făcuse în România. Sumarul C.F.-R. conține în același număr un fragment, selectat, tradus și prezentat de Mihai Șora, din Introducere în teoria valorilor de Tudor Vianu, o poemă - datată 1942 - de Tristan Tzara și un fragment mai substațial din primul „roman” al lui
CAHIERS FRANCE-ROUMANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285997_a_287326]
-
Tiriplic II, din seria Poveștile lui Tiriplic de B. Iordan, și prin versuri semnate de Virgil Gheorghiu, Radu Gyr, Virgil Carianopol, Vlaicu Bârna, alături de Theodor Scarlat, Stelian Cucu, Mihail Dan, Ștefan Stănescu, E.Ar. Zaharia, Al. Baiculescu, Victor Stroe ș.a. Sumarul celor două numere include eseuri de Petru Manoliu (Elogiul cotidianului) și reflecții despre temeiurile culturii noastre populare (Cultura românească și satul), acestea din urmă avându-l ca autor pe Stelian Cucu. Revista mai conține recenzii semnate de Traian Stoica (la
CAIET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286003_a_287332]
-
una dintre temele propuse și dezvoltate de Eliade până la amploarea unei adevărate prelegeri, Polaritatea antinomică și complementară a culturii române, își amintește peste ani Titus Bărbulescu, și el participant la aceste întâlniri. Prima ședință a cenaclului - cea de definitivare a sumarului revistei „Luceafărul”, care va apărea însă în noiembrie 1948 - a debutat cu lectura făcută de N.I. Herescu unei poeme nesemnate, venită din țară, Adio libertate!, despre care s-a aflat mai târziu că aparținea lui V. Voiculescu. În atmosfera intimă
CAFENEAUA CORONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285994_a_287323]
-
T. M. Stoenescu, V. Loichița, Eugeniu Revent, N. Vulovici, I. U. Soricu, Andrei Bârseanu, Ecaterina Pitiș, Nicolae Țimiraș și proză de Liviu Rebreanu (Dumnezeu, 1913), Victor Eftimiu, Marian I. Popescu, Elisa Müller, Teodor A. Bogdan, M. Lupescu, D. N. Ciotori. Sumarul este completat cu articole pe teme istorice, politice, religioase, științifice, economice, poezii populare, anecdote. Alți colaboratori: T.A. Bogdan, Ioan N. Roman, G. Carp, I. Ionescu-Boteni, Vasile Stoica, Maria Cunțan. A.P.
CALENDARUL NAŢIONAL AL „FOII INTERESANTE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286025_a_287354]