4,043 matches
-
regele Mihai va abdica, a declanșat sovietizarea României devenită „republică populară” stalinistă, însoțită de teroare și de reprimarea dură a burgheziei și intelectualității liberale și naționaliste. Soarta multor oameni politici și de cultură, ca și clerici și monahi, a fost sumbră; au fost închiși cu zecile de mii în închisori și lagăre de muncă forțată din care foarte mulți nu s-au mai întors niciodată. Acuzat pentru naționalism și antisovietism ca „trădător” și „criminal de război” și condamnat în contumacie la
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
mult decât aș fi fost. A fi altfel decît ți-ai putea închipui. Din nou tresalt împingând nelegiut scrumul din noi ce niciodată nu a cugetat în fața unui chip frumos, în fața unei strângeri din gene miscându-le așa cum sunt. Legăm fețe sumbre prin visul colorat. Mișcăm lacrima ce m-a ferecat. Stoarsă de al lumii zor pentru o nenorocire cumplită pentru un zâmbet nou pentru o blândețe crudă și nereușită. ÎNROBIRE RECAPITULATĂ De ce fericirea nu vine niciodată singură? De ce ne sfărâmăm în
O ZI FĂRĂ MÂINE (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364851_a_366180]
-
des vrea să intre în hibernre n-are pace îți scrie ție Doamne numai ție creatorule dar nici tu nu o asculți o lași să rabde de aer, în sufletul meu cel gol. Prea rece pentru a fi atins. Prea sumbru ca să fie priceput. Prea lucios ca să fie curățat. Nu pricep ce-i cu steaua din dreptul tău de ce se prăvale fără răgaz asupra mea? De ce ma amețește? De ce mirosul ei mă tulbură peste cutremurul de culori al vârstei mele? GREȘEALĂ
O ZI FĂRĂ MÂINE (POEME) de ANNE MARIE FIERARU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364851_a_366180]
-
realizate de Anton Pieck. Alături de acesta, ceilalți doi fondatori ai parcului Efteling au fost R.J.Th. van der Heijden și producătorul de film olandez Peter Reijnders, care a îmbogățit parcul cu lumini și efecte sonore. Totuși, stilul ilustrațiilor lui Pieck, oarecum sumbru și întunecat, dar romantic și nostalgic, rămâne baza tematică pe care parcul s-a extins de-a lungul anilor. Efteling, un parc de distracții de succes Dovedindu-se a fi chiar de la deschidere un succes enorm (în anul 1952 parcul
EFTELING, ŢĂRILE DE JOS, UN PARC DE DISTRACŢII CAMPION de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364898_a_366227]
-
sunt cu siguranță mai atroce decât acelea ale extremei barbarii!”. Tristul adevăr este că omul este ființa cea mai crudă și mai nemiloasă care a trăit vreodată pe Pământ! Dacă viața va dispărea de pe planeta noastră, vinovat pentru această perspectivă sumbră, din ce în ce mai ușor de sesizat, cauza va fi una singură: OMUL! Soluția? Să ne schimbăm total modul de a gândi și a acționa punând pe primul plan iubirea - de semeni, de animale, de plante, de mediul înconjurător -, în fine să încetăm
FURNICA ŞI PESCĂRUŞUL de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366408_a_367737]
-
Fiind o fire voluptuoasă M-oi mândri fără să-mi pese Că mai sunt și-alte mirese. CUVINTE INTERZISE Se rostogolesc anarhic cuvinte, Din gânduri ce nu au fost încă rostite La ceasuri de veghe și așteptare, Sub cerul, prea sumbru, lipsit de culoare. Născute din infi nitele vise Cuvinte tăioase, de legi interzise, Vegheate sunt de o stea căzătoare Mult prea temătoare că Terra dispare. Veșnic bulversate de idei marxiste Țările corupte, imperialiste, S-au impus prin forță, nu au
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
Manuscris > Scriitori > CÂND PLÂNGI TOAMNA Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 984 din 10 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Trece inima-mi prin tine Ca prin umbra ta din umbră... Doamne, cât amar și chin e În această toamnă sumbră...! Nu sunt toamne câtă lume Gata-i să mi te sfășie Ca pe-un fir de fum și fum e Inima-mi, ca o fâșie ... Frunză sunt pe-o creangă goală, Luat de vânt adus în calea-ți, Mă strivi
CÂND PLÂNGI TOAMNA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365686_a_367015]
-
stând cuminți în burțile mamelor, așteptând ziua când aveau să vină pe lume, zi care pentru ei nu va mai veni. Prea multă cruzime, prea mult sânge vărsat în numele unor doctrine nerespectate de nimeni. Cu greu a ieșit din viziunea sumbră dată de norii de afară. S-a hotărât să nu mai rămână nici o clipă, voia să meargă acasă, să bea o cafea tare, să facă un duș fierbinte, apoi să se relaxeze citind ceva ușor, sau privind la televizor. Mai
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365667_a_366996]
-
și de unii și de ceilalți, capabili să creeze o conviețuire cu adevărat pașnică, înrădăcinată și fondată pe dragoste. Știm bine cum să acționăm pentru a stabili liniile care să ne conducă opera de evanghelizare, atât de necesară dupa perioada sumbră a ateismului de stat. Suntem de acord în a recunoaște tradiția religioasa și culturală a fiecărui popor, precum și libertatea religioasă. Evanghelizarea nu poate fi bazată pe un spirit de competiție, ci pe respect reciproc și pe cooperare, recunoscând fiecăruia libertatea
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
trimis al înaltei porți, care a sosit la București, lui Constantin Brâncoveanu i se pune pe umăr năframa de mătase neagră, semnul maziliei. A fost dus împreună cu familia și o parte din averi la Constantinopol unde va fi închis în sumbra închisoare „Edicule” (Închisoarea celor șapte turnuri). Aici au fost ținuți închiși vreme de 4 luni, fiind supuși la cele mai cumplite chinuri, fiind torturați pentru a mărturisi unde și-au ascuns averile. După cele patru luni de tortură, ostaticii au
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
aducea la lumină o lume, pe care îndestulații înfășurați în blănuri cu buze groase unsuroase și burți lăsate peste centurile de la brâu, nu o vedeau și nu doreau să o știe. El va sugera pierzania, va cânta cavoul și singurătatea sumbră tocmai pentru a da posibilitatea luminii să se înalțe și să dea putința observației, pentru că el, ca literat luminează prin sobrietatea mijloacelor expresive pe care le distribuie în poezia sa Și-acorduri de clavire / Pierdute în surdină; / Și-n tot
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
Că plâng, și nu știu unde mă duc (Nocturnă). În poezia lui vom observa spontaneitatea unei mărturisiri, și nu este singura în creația poetului băcăuan, spontană și sfioasă, uneori de-a dreptul vetustă și desuetă, care a dat naștere unuia dintre farmecele sumbrului cenușiu, greu de precizat în arta bacoviană unde sugestia este profundă și constantă. Nu cred că voi greși afirmând că George Bacovia este cel mai mare creator de atmosferă din literatura noastră, și o spun ca unul care m-am
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
unde sugestia este profundă și constantă. Nu cred că voi greși afirmând că George Bacovia este cel mai mare creator de atmosferă din literatura noastră, și o spun ca unul care m-am transpus cu toată ființa mea în cenușiul sumbru al creației lui, constatând că această atmosferă ar fi putut fi un rezultat al sobrietății, discreției în care simplitatea amplifica sugestia îmbogățind-o însă departe de a o deservi. Vom cita primul catren din poezia Frig pentru a urmări discreția
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
vede ducerea spre odihnă a trupurilor obosite de vicii. Locurile în care tăcerea abundă în cenușiul păcii sunt cimitirele cu plăcile lor grele în care se înfig spre aduceri aminte crucile, de care se agață coroanele cu tot ornamentul lor sumbru: Și-n tot e-un marș funebru / Prin noapte, ce suspină (Nocturnă). Morbidul bacovian din volumul de poezii Scântei galbene nu distruge fiindul, îl inițiază și-l pregătește pentru o lume a misterelor, a gândirii profunde și a eliberării de
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
doisprezece până la șaptesprezece ani, Gary a învățat carte la un schit din Pueblo însă firea lui nestatornică nu l-a ținut locului. „Nu m-am putut împăca niciodată cu ideea să-mi clocesc cei mai frumoși ani într-o colivie sumbră și rece, se destăinuie Gary.” Cele aflate îl impresionară pe John și după o meticuloasă testare de inteligență și îndemânare îl acceptă ca asociat iar ceva mai târziu, ca frate de cruce. De-atunci, toate bucuriile și necazurile și le
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
ca o boare care ne amețea printre amurgul tot curgând spre neființă și tot curgând la marginea tipului în edenul etern. marți, 19 august 2014 în țara migrenelor alergăm mereu să ne prindem umbra, niciodată singurătatea n-a fost mai sumbră, parcă auzim vântul spunând rugăciunile din care am plecat odată spre nicăieri, ferind poemele de rănile toamnelor târzii; este un timp baudelairian cu nori și ploi din care au plecat iubitele prin Tahiti să-l vadă pe Gauain cu urechea
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352261_a_353590]
-
în nemurire, ca-n veșnic început, Le posedăm esența, le-așternem cu sfială, Amprenta lor plonjează din zbor care-i pierdut. Se-agață cu asprime de umbre fără urme, Se cuibăresc în mituri care deznoadă porți, Animă viziunea cu strigătele sumbre, Create-n închisoarea unei prea terne sorți. Referință Bibliografică: Cuiburi de nuiele / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1469, Anul V, 08 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Carmen Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CUIBURI DE NUIELE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352325_a_353654]
-
inima în căuș de dor Alerg prin ploaia rece-a vieții Să mă lovesc de un fior, Să prind trăsura frumuseții. E noaptea la apus de stele Și nu se vede nici o umbră, Înstrăinarea printre ele Tresară unda cea mai sumbră. Se zbate teama în cătușe Și stă să rupă existența, Și-n clipa-n care se scriu tușe Stăpână e doar providența ! Referință Bibliografică: Alerg prin ploaia rece-a vieții ! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1312
ALERG PRIN PLOAIA RECE-A VIEŢII ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352359_a_353688]
-
alături de Axă fiind o consecință a raportului de forță și a acordurilor dintre marile puteri care au învins în cel de-al Doilea Război Mondial. 30 decembrie, 1947: responsabilitatea, curajul și destinul Regelui!... Momentul 30 decembrie 1947 a fost unul sumbru, ilegitim și tragic pentru țară și Rege, abdicarea Majestății Sale fiind un act sub amenințare, o decizie brutală, lipsită de alternative, a comuniștilor români, în familiaritate cu bolșevicii consilieri de la Moscova, dar și ca urmare a predării României rușilor de către
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]
-
Acasa > Stihuri > Momente > MĂ ÎNTUNEC Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 1016 din 12 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Furtună e-n gânduri, furtună în minte Iar puntea răbdării se clatină sumbră Când codrul din suflet - molatică umbră - Se-ndoaie cucernic și plânge cuminte. Cu frunze de-aramă acoperă ochii Pictând nostalgia pe umărul serii, Regrete sculptează în lacrima verii Și poartă, azi, trena tomnaticei rochii. În lanțuri mă prinde, pribeagă, o
MĂ ÎNTUNEC de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352429_a_353758]
-
de ploaie care, prelingându-se pe geamuri dau naștere melancoliei, ramuri triste-n tânguire, amintirile care dau năvală pe acest fond înnegurat, gândurile sfărâmă zăvoarele minții, cearceafurile reci care au uitat parcă forma ființei iubite, și în acest décor destul de sumbru, singura lumină e chipul femeii, așa cum a cunoscut-o: “Când te-ai născut erai curată, / tu, floare-n câmpul plin de flori, / și te-ai păstrat imaculată / printre atâtea vii culori...” (Celei ce nu mai este). Desigur, emoția revederii ca
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
doruri neîmplinite decât uneori, în vis, pași stingheri, așteptare și iar căutare, ba chiar, orbecăire în bezna care s-a așternut. Lumina iubirii s-a stins demult și cărările s-au înmulțit. Unde e cărarea cea bună? Acest spectru întunecat, sumbru, gri, cenușiu, îl însoțește pe poet, provocându-i gânduri amare. Toate acestea provoacă întrebări grele, care rareori găsesc răspunsuri: “Unde ești? Ce dor de ducă / Te-amețește și te-mbie? Ești doar vis? / Ești o nălucă / Ce-mi provoacă însomnie
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
spală catrene, se scurge în ploi de amor, trezind gânduri bacoviene. Chiar toamna se moare sonor, în vântul cu șoapte celebre, prin frunze cu-același decor și-n valsuri cu tacte funebre. Toamna se moare odată, în vise și-n sumbre comploturi, clipe de-o moarte brăzdată, mute-n palide eșafoduri. În toamne se moare ploios, cu amprente ce-n glod se-neacă, - un ritual misterios, când vântul crengile dezbracă. Toamnele sunt toate la fel, suflete-ntr-o tristă piață, moartea
TOAMNĂ BACOVIANĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352564_a_353893]
-
focuri mocninde; ne-amăgeam cu vorbe dulci și săruturi otrăvite, eram parcă-ntr-un miraj când se reîntorc ecouri din întâia-mpreunare când eram topiți pe jar și înfășurați în noapte ca într-o mătase vie, cu un glas lunatec, sumbru, m-a-ntrebat de vreau să plec, ca o pasăre rănită s-a zbătut bătând din aripi, căutând fulgerul-cheie, aprinzând întreg văzduhul, era parcă o povestea dintre basmele din nord, cu trădări și cu ispite, cu obscenele finaluri, când se dă suprema
CORBUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350574_a_351903]
-
anul trecut, la Sibiu. E un sfârșit de primăvară de cristal pe 4 iunie, când muzica ușoară românească, în cursă cu sine, sub sălile boltite de spectacole ale marilor orașe din țară îmbie la sprintul de sub plafonul liliachiu al iatacului sumbru al timpului în care trăim! Ajunseserăm să visăm, înlăcrimați, o iubire fără piedică, o libertate fără preț, o pâine fără plâns și o muzică ușoară într-o sală de spectacole grandioasă, cu artiștii pe care n-am uitat să-i
ŞLAGĂRELE ROMÂNIEI SE-NTORC ACASĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350596_a_351925]