3,864 matches
-
s-a apărat Mihnea. „Cât despre presupusul furt intelectual, ar fi unul dublu: și Paul a făcut același lucru ca dom’ profesor. Așa că nu-i plânge de milă.“ „Te-ai culcat cu țoapa aia?!“, s-a enervat din nou Maria. Supărarea îi creștea în trepte, așa cum mă temeam. Am încercat s-o calmez. „Dar nu eram împreună atunci, nici nu te cunoșteam...“ „Nu mă interesează, m-ai mințit. Ești ultimul om.“ S-a ridicat de pe pat și-a fugit în baie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ceata -, noi avem poruncă de la Domnia Sa căpitanul Oană să ne Întoarcem degrabă la Cetatea de Scaun... mai puțin patru dintre noi, care n-au a pune piciorul În Țara Moldovei decât după ce vă vor vedea ajunsă În țara italienească. Nici o supărare nu vă vor pricinui, căci nu vor sta lângă Domnia Voastră, vor fi Îmbrăcați În târgoveți și nu vor purta arme. - Dincolo de această trecătoare - Își ridică glasul contesa Frassetti - poruncile căpitanului vostru și chiar ale voievodului vostru nu mai au nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
văzut atacul nostru, a intervenit cu o sută de Apărători, a tăiat retragerea turcilor și m-a scos din luptă. Abia am apucat să ucid trei sau patru spahii. E un nesuferit. - Și tu ești un nesocotit! spuse Oană, fără supărare. - Bine, bine, spuse Erina, o să lămuriți povestea asta mâine dimineață. - Dimineață? se miră Alexandru. Am de gând să dorm cel puțin până la prânz! Până deseară! - Atunci mâncați repede ceva, am pregătit În seara asta... și somn ușor! - Fără o cană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
a Încredințat o misiune. Iar escorta nu e pentru mine, ci pentru domnia ta. Vom face un drum Împreună, pentru lămurirea unei pricini. Vom lua și câțiva din slujitorii domniei tale, ale căror nume le cunoaștem. Și, dacă nu e cu supărare, ne vom Întâlni și cu doi din pescarii care Îți aduc pește proaspăt de câte ori e nevoie... - Desigur, căpitane... se grăbi să Încuviințeze vornicul. Voi grăbi la chemarea măriei sale... dar mă cam dor oasele, poate mâine sau poimâine voi face drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
și a face atâta gălăgie aveau cele mai temeinice cuvinte din lume: pentru că din momentul ce-și pierdeau funcțiunile deveneau niște caraghioși precum fuseseră din capul locului. Oamenii de stat consumați ai Angliei, Franței, Germaniei părăsesc puterea cu dignitate, fără supărare și uneori cu plăcere chiar, dar pentru niște bieți golani, fără para frântă, cărora le dăduse D-zeu ceea ce nici visase, a părăsi de azi până mâine puterea înseamnă a cădea din bielșug și din plăceri la nevoi și jenă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
originea necurată a acelora. Românul se ferește de a face prozeliți și niciodată n-a exista vreun apostol sau sfânt român. Dacă însă un preot român ar refuza vreunui străin de a-i face slujba ar da ocazie la mari supărări și s-ar ține în nume de rău unui popă care ar refuza să țină rugăciune pentru un ovreu bolnav sau eventual să-l îngroape după ritul român. Capitolul ce vorbește despre particularitățile naționale nu e mai puțin interesant decât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
originea necurată a acelora. Românul se ferește de a face prozeliți și niciodată n-a exista vreun apostol sau sfânt român. Dacă însă un preot român ar refuza vreunui străin de a-i face slujba ar da ocazie la mari supărări și s-ar ține în nume de rău unui popă care ar refuza să țină rugăciune pentru un ovreu bolnav sau eventual să-l îngroape după ritul român. Capitolul ce vorbește despre particularitățile naționale nu e mai puțin interesant decât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
violența, nici opresiunea altor naționalități, ci libera lor dezvoltare. Dar în dezvoltarea lor liberă interesul statului unguresc cată să fie marginea peste care nimeni să nu cuteze a trece și care să stea mai presus de orice alte considerații. Fără supărare, dar acel interes al statului unguresc nu-l va defini nici onor. d. Tisza, nici altcineva. De câte ori se comit nedreptăți, ele se acopere cu ceea ce se numește raison d'etat, interesul statului, a căruia apreciare rămâne însă adeseori pe seama unui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari nu sunt bune pentru agricultură și nu are nici atâți locuitori cât marele ducat de Baden. Mulți ani d' a rândul a îngrijit rău de afacerile sale și, prin suficiența proprie tuturor semibarbarilor, a fost un izvor nesecat de supărări și încurcături pentru vecinii săi, mai cu seamă pentru Austria. Poporul sârb se arătă în cea mai mare majoritate indiferent față cu binecuvântările civilizațiunii, este în cea mai mare parte în proporție sărac și n-a făcut nimica pentru a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
încunoștiința administrația superioară îndată ce vor descoperi urmele unei asemenea agitații. "Daily Telegraph " în fine consacră asemenea câteva observațiuni activității unei pretinse "Romînii irredente". Foaia engleză zice că agitația "Irredentei" e în adevăr de natură a produce neliniște și a cauza supărări autorităților imperiale și regale, dar că ea nu află simpatie deosebită nici între românii de dincoace nici între cei de dincolo de Carpați și că nici au fost învrednicită de aprobare sau sprijin din partea regelui Carol sau a consiliarilor pe care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dar român sau străin, adevărul spus de noi rămâne acelaș pentru toți. Ne mărginim la constatarea de fapte exacte și la rezumarea lor în adevăruri generale; metodul nostru e cel urmat în științe în genere, în cele naturale îndeosebi. Oare supărarea bolnavului pentru că-i constatăm boala o modifică? Acum venim la forma în care scriem. Se zice că ea ar fi exagerată, c-ar cuprinde înjurături surugiești etc. În realitate stilul nostru nu este eufemistic. Ne-am deprins a căta pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
espectativă și de tăcută încît nici să nu se bage de seamă că există o cestiune dunăreană. Surprins asupra profundității planurilor sale, pline de meșteșug și adâncime, d. Boerescu a și exprimat via sa indignare asupra acestei publicațiuni. Dar aceste supărări nu ne prea privesc. Singura cestiune care ne preocupă este daca d. Callimach catargiu nu se înșală cumva când crede că publicațiunea sa e cu totul inofensivă în privința părții meritorie a cestiunii Dunării. În hârtiile publicate se citează numele unui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1812-20 iunie 1819) s-a răpit dreptul lui Iordache Râșcanu și a Mariei Holban În satul Frenciugi, pe care Îl cere vornicul Iordache Râșcanu prin jalba din 29 martie 1823, adresată domnului Ioniță Sandu Sturza, prin care se plânge de supărările provocate de spătarul Matei Roset pentru opt scutelnici și cinci slugi cu care a mai rămas stolniceasa Maria Holban, iar . Matei Roset Îi obligă să treacă sub stăpânirea sa sau să părăsească moșia . După sosirea de peste Prut (probabil după 1821
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
trecerea prin ministeriu, fiecare la rândul său, a tuturor corifeilor din orta. Lucrul a ajuns o mare greutate de învins pentru d. Brătianu, din cauza neputinții în care se află de-a putea satisface destul de repede nerăbdarea tuturor nulităților marelui partid. Supărarea celor ce rămân în așteptare devine din ce în ce mai mare, precum am văzut-o manifestîndu-se în scenele de comedie reproduse mai sus. Dar ce e de vină la toate acestea țara? Slăbiciunea imanentă a guvernului înlăuntru și, ca rezultat al unei politici
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceasta, ne-a dat o probă publicând avanproiectul de reglement pregătit sub inspirația cancelariei de la Viena. Nu se face nici o mențiune de libertatea navigației, aceasta după un amendament al Austriei. (Tot pe "Independance roumaine" o cităm). Pentru eliminarea acestui pasaj, supărare. Acest pasaj al ziarului parizian are nenorocirea de-a trece ca un fir de bătătură prin prea multă urzeală, căci se reamintește articolul de la 12 august, apoi avanproiectul {EminescuOpXI 318} Austriei. Pasagiul e lăsat afară din aceeași cauză din care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ZILELE ACESTEA... "] Zilele acestea se răspândise știrea că d. prezident al Consiliului și-ar fi dat demisia. Obicinuiți cu asemenea manevre, mai ușor de pus la cale decât acelea ale taberei de la Țigănești, ne-am întrebat care să fie cauza supărării d-lui Brătianu de-și amenință onor. partid cu o asemenea hotărâre, care face să răcească inima oricărui patriot cu oaricari iluzii de reversibilitate. Înainte de toate cată să constatăm pentru publicul nostru un lucru. De câte ori se indică o cauză de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
admitem cazul cel mai favorabil pentru confrați, că n-au ce vorbi. Nesiguri pe jețurile dumnealor, amenințați de amiciția pe care au contractat-o cu partidul demagogic din țară, trebuie să calce ca pe ouă ca să nu dea cauze de supărare vizirului. Bine. Atunci ieie-și de model "Steaua Romîniei", care într-adevăr de mai multe luni nu mai are nici un articol de fond. Scrisori din Luteția (Paris), războiul din Persia, espoziția din Australia, iată obiecte vrednice de tipărit pe-o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scoată regatul ungar din poziția de bastion al creștinătății la Dunăre și de organizator al frontului european antiotoman și să îl transforme în promotor al unei politici central-europene de anvergură”. În acest timp, cum scria Vasile Pârvan, Ștefan „aduna mereu supărări”, amestecându-se în afacerile Transilvaniei. În 1467, sașii din Transilvania și nobilii transilvăneni s-au ridicat împotriva suveranității regelui Ungariei din cauza unei fiscalități excesive. Veniturile realizate de cămara regală nu erau folosite pentru apărarea țării, ci pentru acțiuni militare, prin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu fusese incluse în armistițiul încheiat mai înainte. Vinovat de această omisiune a fost cancelarul regatului, arhiepiscopul Petre de Kalosca, care va fi întemnițat până la moartea regelui. Sultanul a „ordonat însă comandanților din cele două cetăți să nu aducă nici o supărare Moldovei câtă vreme durează armistițiul”. Matei Corvin va reînnoi armistițiul cu Poarta în iulie 1485, în care sunt menționați Ștefan și Țara lui, dar nu se mai pomenește nimic despre cele două cetăți. Pentru rege era mai importantă intrarea în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dincolo de ușă tot ce v-ar putea deruta, tulbura, afecta conștiința, inima și cugetul, ființa... Intrați curați, cum intră orice preot adevărat, cinstit și cu har în altar, când slujește... Lăsați afară cearta cu soția ori cu soacra, necazurile, afacerile, supărările, nemulțumirile, de orice fel, orice gând hain și străin... Intrați curați, să puteți să le dați copiilor învățătura cea trebuitoare, judecată dreaptă, vorba nepărtinitoare și înțeleaptă... Iar nota pe care i-o puneți pentru orice răspuns s-o cumpăniți cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
dinspre altar. Vreme de câteva ore bune ne-am simțit ca în sânul lui Avraam. Și-am trăit clipe de meditație. Și de dialog intim cu noi înșine și cu Cel de Sus, uitând de griji și de necazuri, de supărări și de tot felul de întrebări grele. Sufletul a vibrat, a devenit mai curat, mai iertător, mai bun, mai înțelegător, mai puternic. Iar corul această orgă umană divină a dat gândului nostru aripi nevăzute și ne-a purtat și-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
grăbit să-i răspundă, răspicat, limpede, prompt, clar: Nici pomeneală, domnule! Vedeți-vă de drum! Nu putem nicidecum! Nici nu obișnuim să bem cafele... Vă mulțumim de invitație... Dar ne și grăbim...! Și, mă rog, dacă nu vă este cu supărare, aș putea afla unde vă grăbiți? Și încă așa tare?... Poate vă pot fi de folos! Câteva minute am tăcut amândoi. La ce-i folosea lui să știe unde ne ducem noi? Era, totuși, un simplu necunoscut! Apoi, aveam la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
oprească la catedră ca asistent și într-o zi îl luase deoparte și-l întrebase: "de ce nu intri și tu în partid, că așa se cere", el îi explicase cu o voce înceată, pe care abia și-o stăpânea, între supărare și indignare: Eu nu pot...! Sunt fiu de "chiabur"! Îi explicase apoi, pe îndelete, ce fel de chiabur era tatăl lui. Erau 7 persoane în casă tata, mama, bunica, patru frați (adică trei băieți și o fată). Și aveau 8
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
proustian întru totul, este proustian prin aceeași metodă a uitării, "formă originală de cunoaștere narcisică. Un astfel de Narcis este la Sadoveanu pescarul. Farmecul pescuitului este "în despărțirea desăvârșită de lume și în repaosul complet în care intri. Grijile, preocupările, supărările și durerile adorm". Astfel începe căutarea timpului pierdut sadovenian, care constituie izvorul infinit al operei". Obsesie a dublului, a alterității, oglinda se întoarce în postmodernism cu mai multă ferocitate decât în Antichitatea lui Platon. Theodor Codreanu își încheagă aforismele în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de la pușcărie. Am fost pe la frate-su, mă rog... și m-am Întâlnit cu Puiu Atanasiu. Și zic: „Dom’le, m-am speriat când v-am văzut atunci”... Și mi-a spus: „Nu sunt absolut deloc supărat... Nu e nici o supărare”. M-a Îmbrățișat și cu asta basta... Eu, ce să zic? Eu, față de colegii de facultate, n-am mișcat În front, dom’le! Nimic! Cu ăștia cu care am fost În pușcărie mai discutam câte ceva... Și tot ce ai discutat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]