2,071 matches
-
contradicție atîta vreme cît va considera omul european ca fiind omul adult împlinit, în raport cu omul incomplet al civilizațiilor "înapoiate" și "primitive". El va reuși să justifice astfel dominația colonială, distrugerea culturilor milenare, ca și judicioasa eradicare a erorilor, prejudecăților și superstițiilor, necesară introducerii adevăratei civilizații. Umanismul european a atins apogeul la finele secolului trecut. Europa imperialistă își impune dominația asupra lumii, însă Europa culturală își închipuie că aduce Lumii civilizația și progresul. Este momentul în care progresul civilizației și progresul științei
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
organizată și condusă în mod rațional. În realitate, această Rațiune se dovedea oarbă exact în punctele pe care își închipuia că le elucidează. Se dovedea oarbă atunci cînd golea de orice substanță și consistență miturile și religia, denunțate ca erori, superstiții, înșelătorii. Această orbire în legătură cu miturile exterioare va da naștere miturilor sale interioare, printre care cel al Ordinii raționale; Rațiunea se auto-deifică deoarece se consideră pe sine Adevărul Suprem; iar atunci cînd se auto-deifică, Rațiunea devine nebunie. Critica rațiunii În realitate
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
unii dintre ei, după ce vor fi constituit o masă demografică suficientă, se vor autoproclama "filozofi", termen ce capătă un sens mi-sionar, de militant, de propovăduitor aflat în slujba Rațiunii și a Omului. Ei reiau atacul clericilor împotriva obscurantismului și a superstiției, ale căror semnificații sînt inversate și revoluționate pentru a sluji luptei împotriva religiei. Acești "filozofi" reprezintă prima generație emancipată de intelectuali europeni: ei alcătuiesc o sferă culturală relativ dezrădăcinată, atît din punct de vedere geografic (sînt cosmopoliți), cît și din
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
weltanschauung". Învățătura pe care ne-a transmis-o decalogul său, prin excelență latin și elen, adică meridional, e atitudinea zeflemistă în viață. Zeflemea contra cui? Contra seriozității, gravității, contra tristeții, melancoliei, contra informației și conștiinciozității. El a creat, în plus, superstiția talentului, adică disprețul pentru firile profunde, bogate, dar greoaie ori stîngace [...] ...românul și așa e foarte înclinat spre facilitate, persiflare, dispreț de sforțare și de adîncire. I s-a oferit o teribilă scuză defectelor sale naturale." Sper ca impresia mea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
specifice împotriva homosexualilor, metodele specifice fiind predica, învățătura, rugăciunea. Pașapoartele biometrice au stârnit două curente de opinie în privința discursului critic. Astfel, Radu și Mihaela Frunză sesizau în vara anului 2009 că "o dezbatere publică, la granița dintre religie, ideologie și superstiție, cu accente de radicalism, este în desfășurare în spațiul public românesc. Ea izvorăște din îngrijorarea și indignarea unor reprezentanți ai clerului ortodox față de decizia statului laic român de a introduce începând cu 1 ianuarie 2009 pașapoartele biometrice (denumite oficial pașapoarte
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de cele de natură folclorică. Acestea din urmă nu pot exista fără elemente discursive religioase. De asemenea, există și alte genuri de discursuri care folosesc elemente religioase, uneori în sens opus ansamblului discursiv din care fac parte (amalgam cu descântece, superstiții). h. Discursul apocaliptic Am încadrat în tipologia discursului religios și discursul apocaliptic, mergând pe considerentul că este un discurs cu o rezonanță aparte în ansamblul vieții religioase. Fără doar și poate, acest gen discursiv face obiectul unui întreg studiu, deoarece
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003. Dur, Ion, "Rezistența la cultură și gazetăria românească postdecembristă schița unui studiu", în Curente și tendințe în jurnalismul contemporan, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003. Frunză, Mihaela și Frunză, Radu," Etică, superstiție și laicizarea spațiului public", în Journal for the Study of Religions and Ideologies, 8, 23. Grosu, Daniel, "Preotul de la Tanacu primit cu pumni și afuriseli", în România Liberă, 23 iunie. Hotăran, Alexandru, "Libertate și autoritate", în Adevărul, 24 februarie 1990
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
Homosexualii și lesbienele nu vor mai fi pedepsiți prin lege", în Cotidianul, 8 mai, 1998, p. 16. 113 "IPS Bartolomeu Anania, luptă împotriva homosexualilor cu metode specifice", în Adevărul, 13 mai, 1998, p. 16. 114 Mihaela și Radu Frunză, Etică, superstiție și laicizarea spațiului public, în Journal for the Study of Religions and Ideologies, 8, 23 (vara 2009), pp. 13-35. 115 Vlad Niculescu-Dincă, " Pașapoartele biometrice: mituri eterne și temeri justificate", în Ziua, 1 februarie 2009, p. 7. 116 http://saccsiv.wordpress
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
funcționează ca bază de putere pentru noua clasă de mijloc, formată din grupuri de intelectuali cu studii universitare, care transformă credința în Dumnezeu într-o critică puternică la adresa secularismului de influență kemalistă, pe care-l consideră dominator și dominat de superstiții, ca asocierea obligatorie a progresului cu renunțarea la barbă și cu divinizarea lui Atatürk. Eforturile susținute ale forțelor armate de a împiedica islamizarea continuă a societății civile și a statului au tendința de a mări tensiunile politice, rezultatul fiind că
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
De fapt, nu e vorba decît de "a face ca sufletele să se manifeste așa cum se manifestau în antichitate". Cetatea antică unea într-o aceeași idee despre sacru cultul zeilor și cel al propriei sale imagini. Curățindu-1, scoțîndu-1 din sfera superstițiilor arhaice și a credințelor amăgitoare, e important să-i găsim un echivalent în contemporaneitate. "Instituțiile bune, ne asigură Rousseau, sînt acelea care pot transfera eul în unitatea tuturor." Garantînd "compatibilitatea oricărei voințe individuale cu cea generală, eliminînd riscul contradicțiilor mu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de apeluri și de "semne" care, în ceremonii, să repete "mulțimii spectatorilor" aceleași gesturi, aceleași "cuvinte sacre". În realitate, prin altarele Patriei, prin statuile Libertății, prin procesiuni, cantate și predici, sărbătoarea revoluționară nu urmărea decît să impună pe ruinele "vechilor superstiții" o nouă formă de sacralitate. Și, fără îndoială, aceasta e și principala cauză a insuccesului. Entuziasmul promotorilor săi nu se înrădăcinase în realitatea socială. Se lovea de o tradiție milenară, de o credință tradițională încă neștirbită, dar și de independența
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
nu există nicăieri în lume loc pentru o matematică urâtă. Aici trebuie să amintesc o neînțelegere care este, încă, larg răspândită (deși, probabil, mult mai puțin acum decât cu douăzeci de ani în urmă), aceea pe care Whitehead o numea "superstiția literară" că dragostea pentru o judecată estetică a matematicii este "o idee fixă limitată la câțiva excentrici în fiecare generație". E drept că ar fi destul de dificil să găsești un om educat care să fie insensibil la aspectul estetic al
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
câțiva", sugerează el, și sentimentul lor este "rece" (și sunt de fapt mai degrabă indivizi ridicoli, care trăiesc în mici orășele universitare caraghioase, la adăpost de adierea proaspătă a spațiului larg deschis). Prin această afirmație, el rezonează din plin cu "superstiția literară" a lui Whitehead. Există puține subiecte mai "populare" decât matematica. Foarte mulți oameni au o oarecare apreciere pentru matematică, în același fel în care mulți alți oameni se pot bucura de un șlagăr plăcut; și, probabil, există mult mai
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
bună dreptate) discreditează cu ușurință pe oricine, cei mai mulți oameni se tem atât de mult de renumele matematicii, încât sunt gata, fără nicio jenă, să-și exagereze propria inaptitudine matematică. Nu e nevoie de prea multă reflecție pentru a arăta absurditatea "superstiției literare". Există o mulțime de jucători de șah în orice țară civilizată în Rusia, aproape toată populația educată; și fiecare jucător de șah poate recunoaște și aprecia un joc "frumos" sau o problemă "frumoasă". Și, totuși, o problemă de șah
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
în domeniul respectiv). Sub influența programului luminist, cu accentul său unilateral pe rațiune și autonomie personală, educația a ignorat întregul uman de care vorbea paideia vechilor greci, școala fiind pusă aproape exclusiv în slujba dezvoltării rațiunii; cunoașterea înseamnă eliberare de superstiții și de prejudecăți, dar înseamnă în același timp și eliberare de sub puterea întunecată a instinctelor; adjectivul aparține luminismului, ca și prejudecata că, dacă ignori un lucru, acel lucru încetează să mai existe. Sigur, o lectură unilaterală, ghidată de prejudecățile de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Ignorarea naturii noastre biologice în numele culturii este o eroare cel puțin la fel de mare ca aceea a ignorării culturii în definirea umanității omului. Dar optimismul naiv al Luminismului a constat în ideea că istoria este progresul ritmic al eliberării omului de superstiții, de tradiții, într-un cuvânt, de constrângeri social-economice și instinctuale; instrumentul acestei eliberări este educația, iar educația presupune dobândirea autonomiei raționale a individului; cu alte cuvinte, în ceea ce privește subiectul nostru, progresul în umanitate înseamnă eliberarea noastră de propria noastră natură instinctuală
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
profesorilor li se cere să își restructureze sistemul de valori în concordanță cu normele morale acceptate de majoritatea oamenilor (idem, 6. 6052). S-a pus problema, plecând de la aceste calități, în ce măsură profesorul responsabil este și un profesor eficient. Conform unei superstiții care se pretinde științifică, moralitatea inhibă eficiența. Aceasta ar fi valabilă mai ales în cazul profesorilor care se confruntă zilnic cu un complex de probleme. Conform superstiției amintite profesorul eficient este profesorul dur, care ia decizii de unul singur, care
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de la aceste calități, în ce măsură profesorul responsabil este și un profesor eficient. Conform unei superstiții care se pretinde științifică, moralitatea inhibă eficiența. Aceasta ar fi valabilă mai ales în cazul profesorilor care se confruntă zilnic cu un complex de probleme. Conform superstiției amintite profesorul eficient este profesorul dur, care ia decizii de unul singur, care conduce clasa fără a ține cont de dreptate, adevăr singur, care conduce clasa fără a ține cont de dreptate, adevăr sau părerile celorlalți. cu toate acestea au
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
bucătărie, număra borcanele (de iaurt) pregătite decuseară, ușor cu ele în plasa de plastic, banii am luat, umbrela am luat-o, dă-le dracului de șireturi, pe ploaia asta nu mă ia nimeni de bărbat. Cobora nouă etaje, zdranga-zdranga, din superstiție sau teamă nu folosea liftul, zdranga-zdranga, sărea din pat domnu Nelu amețit de visul furat - parcă se făcea... hopa! e cinci și trebuie să-mi iau patilele, domnu Nelu adormea, borcanele nu se linișteau nici la etajul trei...” (Blocul nostru
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
25 E. Lovinescu, "Paraleipomena", în Critice, vol. II, ediție definitivă, Editura "Ancora" S. Benvenisti&Co, București, 1926, p. 95. 26 Idem, p. 27. 27 Idem, p. 29. 28 Vezi și Florin Faifer, op. cit., p. 23: "Pentru o persoană instruită, cu superstiția (ori mania) inofensivă, sau cu plăcerea de a controla mereu realitatea prin reminiscențe culte, cartea este aceea care guvernează călătoria propriu-zisă". 29 E. Lovinescu, "Pe drumurile Eladei", în Critice, vol. II, ed. cit., pp. 156-157. 30 Am putea crede, după
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
lor, din ce în ce mai greu suportată în multe arondismente, se oprește la zidurile fortificate ale Parisului; ei rămîn odioși pentru restul Franței. Marx, în Le 18 Brumaire de Louis Bonaparte, a implorat în zadar "Revoluția socială din secolul XIX" ca să "lichideze orice superstiție în privința trecutului", iar conducătorii poporului, oratorii de cartier cereau un "Nouăzeci și trei" (cf. G. de Molinari, Les clubs rouges pendant le siège de Paris, Paris, Garnier, 1871, ed. a II-a, pag. 96). Mulți procedează la fel în cadrul cluburilor
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
În cel de al doilea registru al riturilor funerare, corespunzător trecerii în postexistență, se produc spectaculoase răsturnări de situație: „socializarea” trece în plan iluzoriu și orice alt tip de experiență își pierde concretețea. Această secvență imaginativă are la bază credințe, superstiții, mistere și constituie unicul suport al mitologiei morții. Societatea „de dincoace” îl proiectează pe individ în alta, simetrică și paralelă, situată în „apropiere”. 6. Mircea Eliade a extras mai multe lozuri norocoase de-a lungul carierei sale științifice. Este suficient
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
simbolul se retrage într-o manieră incifrată, de unde aparenta disparitate a formelor, situație comună întregii poezii consacrate obiceiurilor. „Acele «medieri culturale comune», ni se spune, conduc la construirea marelui Text, a Poveștii care este țesătura formată din credințe, obiceiuri, datini, superstiții, cîntece, ritualuri, ceremonii, sau ceea ce, foarte sec, numim cultura populară românească” (datele cărții, p. 9). De aici recursul imperios la metodă. Autorii au apelat la hermeneutică, în varianta Paul Ricoeur, fără a neglija structuralismul lui Lévi-Strauss, direcții de cercetare care
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și îngăduința de a-l binecuvânta pe beiul valah pentru milele primite cândva. Vorbea grecește, amestecând din când în când cuvinte slavonești. Slugile, grăbite să îndeplinească porunci de multe ori contradictorii, fără să-l refuze, pentru că exista foarte puternic înrădăcinată superstiția că nu poți să nesocotești dorința unui monah cerșetor, îi dădeau totuși să înțeleagă că este de prisos acolo și că încurcă treburile. — Să aducă cineva un lighean curat cu apă proaspătă în sala cea mare, se auzi un glas
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lumii, "canalizarea emoțiilor puternice" (conjurație, sacrificiu, doliu, inițiere, îngrijire corporală, pasaj de spații, limite sau timpuri particulare); medierea cu divinul sau cu anumite forțe și valori oculte sau ideatice prin activarea codurilor, gesturilor, semnelor, obiectelor, rugăciunilor, formulelor și actelor de superstiție diverse; comunicare și reglementare, atestînd și întărind le-gătura socială într-un sentiment comunitar și prin reuniri (sărbători, diverse manifestații, jocuri, tranzacții asociate cu curtoazia, atenția acordată aparenței). Cercetările pe marginea sistemelor de interacțiuni, de curtoazie, de prezentare a eului și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]