4,737 matches
-
alianțele se pot modifica în timp, reflectând schimbări în echilibrul de putere, interesele de securitate sau prioritățile economice. Prin urmare, este vital ca mecanismele constituționale să permită o adaptare flexibilă la aceste schimbări, fără a compromite principiile suveranității naționale și supremația Constituției. În concluzie, propunerile de revizuire a articolelor 148 și 149 din Constituția României aduc în prim-plan necesitatea unei abordări moderne, care să pună accent pe suveranitate, democrație și pe capacitatea de adaptare a legislației fundamentale la contextul internațional
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
pentru un mediu de afaceri stabil și de încredere. Prin aceasta, se creează condiții favorabile pentru creșterea economică sustenabilă și pentru atragerea investițiilor pe termen lung. ... 42. Participarea României în organisme și alianțe internaționale - noile prevederi din titlul VI accentuează supremația Constituției și a interesului suveran al poporului român în derularea relațiilor internaționale. Prin aceasta se asigură că aderarea, ratificarea revizuirii tratatelor sau retragerea din organisme și alianțe internaționale se face cu aprobarea expresă a populației. Această măsură poate influența direct
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
a), accentuează rolul Curții Constituționale în verificarea conformității legilor cu Constituția înainte de promulgarea acestora, ceea ce ar putea preveni conflictele legale și ar putea oferi mediului de afaceri o mai bună previzibilitate legislativă. De asemenea, litera b) subliniază importanța supremației Constituției în domeniul tratatelor internaționale, iar litera d) asigură că orice excepție de neconstituționalitate poate fi analizată în detaliu de Curtea Constituțională, contribuind la un cadru juridic solid și coerent. În privința articolului 147, alineatele (3) și (4) întăresc principiul
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
în același timp că acestea sunt egale în cadrul democrației constituționale. Acest lucru poate consolida înțelegerea și respectul față de rolul și funcțiile fiecărei puteri, contribuind la prevenirea abuzurilor de putere și la asigurarea unui control reciproc eficient. Prin evidențierea supremației Constituției și a obligativității respectării legilor și deciziilor judecătorești se întărește statul de drept și se promovează o cultură a legalității. ... 2. Abrogarea alineatului (2) al articolului 19 poate avea implicații semnificative atât asupra drepturilor și libertăților cetățenești fundamentale, cât
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
o mai mare încredere în deciziile Curții și la o mai bună protecție a drepturilor și libertăților cetățenești. Modificările propuse pentru articolul 146, care vizează atribuțiile Curții Constituționale în materie de control al constituționalității, întăresc rolul acesteia ca gardian al supremației Constituției. Prin extinderea posibilităților de sesizare a Curții și prin detalierea procedurilor de control se oferă un cadru mai clar pentru apărarea ordinii constituționale și pentru prevenirea adoptării unor acte normative care ar contraveni principiilor fundamentale ale statului de drept
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
sunt legile și actele normative ce ar putea suferi modificări ca urmare a acestor revizuiri constituționale. 1. În primul rând, revizuirea alineatelor (4) și (5) ale articolului 1 aduce precizări suplimentare privind organizarea statului, principiile separației puterilor în stat și supremația Constituției. Aceste modificări ar putea influența interpretarea și aplicarea unor acte normative care reglementează funcționarea instituțiilor statului, precum legi privind organizarea judiciară, legi care definesc atribuțiile Parlamentului, ale Guvernului sau ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 2. Abrogarea alineatului
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern și de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, iar puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești. (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale, a legilor, dar și respectarea hotărârilor judecătorești și a deciziilor Curții Constituționale este obligatorie. ... 2. La articolul 19, alineatul (2) se abrogă. ... 3. La articolul 21, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: (3) Părțile au dreptul
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Constituțională ca fiind o problemă de legiferare, în condițiile în care legiuitorul nu și-a îndeplinit obligația pozitivă semnalată chiar de instanța de contencios constituțional, este necesar ca aceasta să acționeze pentru ca, în virtutea rolului său de garant al supremației Constituției, să asigure criteriile calitative ale celor două ultime acte normative prin care a fost din nou suspendată plata indemnizațiilor și a ajutoarelor. ... 8. De altfel, modul de acțiune a legiuitorului în această materie a fost unul imprevizibil și incoerent
DECIZIA nr. 746 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288098]
-
locali este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către persoanele care exercită o demnitate publică sau o funcție publică de autoritate a atribuțiilor ce le revin potrivit Constituției, în deplină concordanță cu principiile imparțialității, integrității, transparenței deciziei și supremației interesului public. Totodată, Curtea a reținut că înlăturarea incompatibilității depinde de voința celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calități incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcție publică ce obligă la transparența modului de utilizare și
DECIZIA nr. 197 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287746]
-
ca hotărârile penale definitive, dar posibil contrare legii, să fie îndreptate trebuie conciliată cu autoritatea de lucru judecat, respectiv, cu siguranța și stabilitatea circuitului juridic. Principiul securității juridice, conturat de jurisprudență în strânsă legătură cu principiul general al legalității și supremației Constituției, este asigurat prin cunoașterea, înțelegerea și respectarea legii, care trebuie să fie suficient de precisă și previzibilă. Or, tocmai limitarea în timp prin termenul de declarare a recursului, stabilirea unui interes procesual al persoanelor care îl pot declara și
DECIZIA nr. 116 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287612]
-
este admisibilă, din perspectiva art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. ... 38. Autorii excepției consideră că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind statul român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 61
DECIZIA nr. 203 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287653]
-
data comunicării deciziei contestate în fața instanțelor judecătorești, ceea ce echivalează cu încălcarea principiului neretroactivității legii coroborat cu cel al legalității. ... 16. În ceea ce privește dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, Curtea, având în vedere dezvoltarea jurisprudențială cu privire la acest articol, constată că acesta cuprinde anumite exigențe ce țin de principiul legalității, de asigurarea interpretării unitare a legii, de calitatea legii (căreia i se
DECIZIA nr. 160 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287766]
-
un vehicul sau anulării permisului de conducere se comunică titularului de către poliția rutieră care a dispus măsura. ... ... 27. În opinia autorilor excepției, textele de lege criticate aduc atingere textelor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la respectarea supremației legii și la criteriile de calitate ale legii, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 25 - Libera circulație și art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului prin raportare la art. 47 - Dreptul la o cale
DECIZIA nr. 53 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287764]
-
prezentei excepții îl reprezintă art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. ... 16. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat - art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 - a fost introdus prin Legea nr. 242/2018 și
DECIZIA nr. 492 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277956]
-
la data când hotărârea a rămas definitivă. “ ... 11. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind valorile supreme ale statului de drept și alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiție și ale art. 24 - Dreptul la apărare. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 506 din Codul de procedură civilă
DECIZIA nr. 505 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278719]
-
În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3), potrivit cărora în România dreptatea reprezintă o valoare supremă și este garantată, art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 45 - Libertatea economică și art. 57 - Exercitarea drepturilor și a libertăților. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 1 privind dreptul la
DECIZIA nr. 593 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278222]
-
interesul general și imperativul protecției drepturilor fundamentale ale persoanelor. ... 5. Autorul excepției susține că prin adoptarea actului normativ criticat Guvernul a intervenit asupra unei legi organice, încălcând principiul separației puterilor în stat și pe cel al obligativității respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, precum și pe cel consacrat de art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, potrivit căruia regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială se reglementează prin lege organică adoptată de Parlament. ... 6
DECIZIA nr. 761 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278705]
-
arătat deja, art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015. ... ... 13. Normele constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separării și echilibrului puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 2 alin. (2) privind interdicția vreunui grup sau a vreunei persoane de a exercita suveranitatea în nume propriu, art. 4 alin. (1) privind unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi, art. 11 alin. (1) și
DECIZIA nr. 761 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278705]
-
Împotriva hotărârilor definitive, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi, nu există cale de atac. “ ... ... 17. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind trăsăturile statului, principiul supremației Constituției și al legalității, art. 2 alin. (1) privind suveranitatea, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție
DECIZIA nr. 426 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277519]
-
ceea ce este contrar dispozițiilor art. 1 alin. 5 din Constituție“, iar în a doua decizie citată că prevederile legale analizate „nu întrunesc exigențele de claritate, precizie și previzibilitate și sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție“. Aici, evoluția jurisprudenței este semnificativă: pe de-o parte, se exprimă în mod direct exigența respectării de către orice act normativ a unor cerințe calitative (previzibilitatea, precizia și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 59 din 24 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277526]
-
desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului; ... 15. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. ... 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate prin Decizia nr. 772 din 18 decembrie 2014, publicată
DECIZIE nr. 493 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277694]
-
ordin al ordonatorului principal de credite. ... ... 14. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind separația și echilibrul puterilor în stat și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 31 privind dreptul la informație și art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 23
DECIZIA nr. 431 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277655]
-
la asanarea legislației, adică de sistematizare și unificare a acesteia. Examinarea conformității legislației cu prevederile și principiile Constituției și sesizarea birourilor permanente ale Camerelor Parlamentului și, după caz, a Guvernului asupra cazurilor de neconstituționalitate constatate reprezintă o garanție juridică a supremației Constituției, principiu prevăzut de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, o garanție generală referitoare la controlul general al aplicării Constituției, la nivelul întregului sistem normativ. Potrivit acestei garanții, întreaga activitate statală este determinată și organizată de Constituție, motiv pentru
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
De altfel, această atribuție se reflectă și în organigrama Consiliului Legislativ, care cuprinde, în cadrul Secției de drept public, Sectorul de legislație privind autoritățile publice și de analiză constituțională. Eliminarea acestei atribuții echivalează, de fapt, cu eliminarea unei garanții a supremației Constituției, fiind contrară dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) și ale art. 79. Mai mult, o astfel de intervenție și eliminare a acestei atribuții a Consiliului Legislativ conduce și la imposibilitatea acestuia de a aduce în atenția Parlamentului și
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
constituționalității legislației ulterioare datei de 8 decembrie 1991 este contrară atât dispozițiilor constituționale ale art. 154 alin. (2), cât și celor ale art. 79 alin. (1), referitoare la rolul Consiliului Legislativ. Mai mult, atribuind Consiliului Legislativ rolul de garant al supremației Constituției, rol consacrat doar Curții Constituționale, această interpretare ar fi contrară și dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Legea fundamentală. De asemenea, activitatea de avizare este o activitate distinctă în exercitarea căreia Consiliul Legislativ are posibilitatea de a semnala, prin
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]