3,725 matches
-
astăzi vorbirea pe care am făcut-o la ultima carte a lui Andrei. Forma în care a fost publicată este rezultatul unor tăieturi combinate, parte acceptate, parte survenite după ce am văzut șpaltul, deci operate fără voia mea. Fac inventarul pasajelor suprimate de George Ivașcu și văd în fiecare opțiune a sa câte un fragment ilustrativ la ceea ce ar putea deveni cu timpul o ramură de sine stătătoare a sociologiei culturii: patologia culturii. Ce rol poate juca în această morfopatologie culturală redactorul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Tăcerea devine astfel expresia înțelepciunii dobândite traduse ca prudență. În condiții de patologie culturală, tot ce este context polisemic este preventiv suprimat. Instanța "supervizoare" nu mai face efortul fixării sensului; de îndată ce discursul prezintă cele mai vagi urme polisemice, el este suprimat avîndu-se în vedere posibilitatea, cât de mică, de manifestare în mintea cititorului doar a sensului (fie și vag) "subversiv". Tot evantaiul de sensuri este sacrificat întru prevenirea apariției acelui unic sens vinovat. Nu se mai pune problema să fii înțeles
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ambiguității. De pildă, în cazul de mai sus, contextul articolului arăta clar că este vorba de sensul "2", de tăcerea cu valențe didactice, tăcerea acumulativă, regeneratoare. Însă atâta vreme cât există și sensurile "4" și "5", în chip preventiv enunțul polisemic este suprimat. În condiții de patologie culturală, un bun redactor trebuie deci să cultive în chip profesionist suspiciunea. El trebuie să fie în permanentă stare de alarmă și să vadă în orice autor un mic diavol care încearcă la tot pasul să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
le retrag dreptul acesta; ei și-l refuză. Ei se complac să trăiască în statistică și în sub-uman. Și statistica nu mă interesează, îmi răspunde Noica. - Dar nu îl puteți reduce pe a fi la a trăi cultural! Înseamnă să suprimați varietatea umanului în numele unui model ontologic și al saturației lui ideale. Există un "a fi" pe care îl dă eticul, există un eroism al onestității, nu numai un eroism al culturii, care poate sfârși monstruos în ignorarea obligației de a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Emmanuel care e îngrijorat de soarta băcanului nu vor arăta niciodată cine este și cine nu este om. Filozofia, arătând cine este om, dă o șansă celor ce nu sânt de a deveni. Iar pentru a reveni la suferință: când suprimi suferința, așa cum face medicul de pildă, readuci la gradul zero, pui pe linia de plutire, nu faci însă să plutească. Spiritul în schimb suflă în pânzele omului. Îmi plăcea să râd de Burghele, spunîndu-i că meseria lor e de tipul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
altceva decât sânt eu? Nu este el opusul meu absolut, dar nu așa cum este girafa, elefantul sau cocostârcul, ci așa cum este acel ceva care devine amenințarea mea permanentă, acel ceva al cărui ideal de a fi este de a mă suprima? Noica avea dreptate în principiu, numai că își greșise ținta. Nu băcanul era problema, pentru că nu băcanul ajungea, prin felul lui de a fi, să rupă omenirea în două, făcând ca o parte a ei să nu se poată recunoaște
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și crima din economia faptei umane. Mai mult, el este singurul umanism care încearcă să anihileze "anti-omul" făra violență. De altminteri nimănui nu-i este retrasă apriori scânteia umanului. Prin generarea căinței, creștinismul încearcă să abolească "marea diferență" și să suprime "camuflajul". Mintea și sufletul unui om tind să devină o locuință cu pereții de sticlă. Tâlharul, omucigașul, târfa redevin prin căință ceea ce în fond ei nu au încetat să fie ― oameni ― și refac, ca "rătăciți" reveniți în turmă, unitatea pierdută
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
indistincția lor aproape ca un secret de construcție. Abel și Cain sânt "frați" prin camuflaj ― Cain are aparențele fizice ale lui Abel, exterior și "interior"-visceral el este construit la fel. Dar pentru că îl poate ucide pe Abel, pentru că poate suprima viața, creația și opera lui Dumnezeu, el nu poate face parte din aceeași specie cu Abel. Ca anihilator, el este anti-omul, strămoșul "celeilalte" specii care poate integra crima în modul ei de a fi, în vreme ce acest lucru nu este imaginabil
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să facă același lucru cu discipolii lui, devenea personaj într-un "scenariu vibratoriu" care îl ucidea tocmai pentru că era un scenariu nevrotic și bazat pe iubire. Fondul meu nevrotic se răzvrătea tocmai scriind o carte în care, cu ajutorul iubirii, îl suprimam pe Noica în calitate de instanță culturală represivă. Și nu este întîmplător că prima carte în care, după aproape 20 de ani, îmi recuperam în mod explicit vibrația și nevroza, poartă titlul-manifest Declarație de iubire. Îi datorez de aceea lui Noica în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
abia în întîile zile ale lui iulie. Principele Milan va pleca din capitală la armată, dând o proclamație ecuivalentă c-un manifest de război. Misiunea ce se dedese lui Kristici pentru curtea din Constantinopole, pusă deja în executare, au fost suprimată. Toate aceste știri Cor. pol. le - aduce sub data de 24 iunie; iar astăzi avem în 30. La noi circulează zgomotul - pân - acuma neadeverit - că Serbia ar fi și declarat război Turciei. Deși Cor. pol. este un ziar slavofil, totuși
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și întinse cu cei mai însemnați oameni de stat și atracțiunea care o esercita față cu talente publicistice au făcut să înflorească și această întreprindere. La 1866 generalul prusian Vogel v. Falckenstein, ocupând cu trupele sale orașul liber Frankfort, au suprimat și ziarul "Europe", iar Gănescu se întoarse în Franța, unde avea de gând să se așeze definitiv și unde cumpără la Montmorency locul unde fusese renumitul ermitagiu al lui J. J. Rousseau. El izbuti în fine de a căpăta naturalizarea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cunoscute, folosirea pedepsei corporale în școlile primare djiboutiene ca în multe alte țări rămâne subiect de dezbatere. Dacă majoritatea interlocutorilor noștri sunt de acord că aceste practici sunt în scădere, mulți pun sub semnul întrebării posibilitatea reală de a le suprima, văzând în asta un semn de neputință și pierderea unei tradiții bine înrădăcinate, de altfel susținută de părinți. Această "tradiție" nu este specifică doar Republicii Djibouti și a fost descrisă istoric (Crubellier, 1979; Giolitto, 1984) sau sociologic, pentru mediile populare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
LIMITELE MATRICEI METATEORETICE La sfîrșitul anilor '80 a fost propusă o soluție menită să alunge confuzia dintre școlile de gîndire și paradigmele în domeniul relațiilor internaționale, pe de o parte, și ideologiile anglo-americane pe de altă parte. Această soluție a suprimat componenta normativă a Weltanschauung. Restul presupozițiilor ontologice despre "ființă" au fost puse în legătură cu problema epistemologică a naturii cunoașterii, precum și cu chestiunea metodologică a felului în care este dobîndită cunoașterea. Așa cum vom vedea mai tîrziu, ultimele două au fost îmbinate. Acest
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
capitol, o reprezintă creșterea grupărilor intermunicipale. Drept consecință, departamentele se simt acum strânse la mijloc, între aceste grupări și regiuni. Este puțin probabil ca francezii, în ciuda mentalității lor așa-zis carteziene, să ofere o concluzie logică acestor procese și să suprime departamentul! Partea a III-a Funcționarea instituțiilor Capitolul 6 Politica guvernării teritoriale franceze Introducere Expresia "politici teritoriale" se referă la modul în care teritoriul se raportează la sistemul politic, la felul în care aceste ideologii politice diferite interpretează acest raport
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
oameni simt că ei au puține șanse de alegere în această problemă. Aceștia aleg un soț (soție), și familia lui (ei) vine odată cu această alegere. Poate astfel se explică existența glumelor despre soacre. Deși căsătoria creează legătură, divorțul nu o suprimă în mod necesar, în special când sentimente puternice de atașament există între persoana divorțată și familia ex-soției (ex-soțului) ori când există copii care au creat o puternică relație între bunici și nepoți. 9.2. Pattern-urile căsătoriei Singura formă recunoscută
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
esențială pentru asigurarea fericirii atât pentru bărbați cât și pentru femei.”94 Prin povestirile lor, Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer fac apel nu doar la femei pentru a-și delimita mai exact poziția socială, ci îi îndeamnă pe toți cei suprimați pe nedrept în societate să ia o poziție fermă, prin exprimarea directă a voinței și a dorințelor. și în Povestirea răzeșului surprindem dorința femeilor de a fi libere: „Femeile duc jugul anevoie/ și nu se vor robite nimănui/ Cât despre
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe alții «pământ olimpic» sau «domeniul Zeiței totodată subterane și cerești Hecate»”4. • Pentru ca importanța demonologiei să poată fi scoasă În evidență, Cleombrotos recurge la o imagine percutantă: a nu recunoaște existența daimonilor ar fi ca și cum am scoate și am suprima aerul care se găsește Între pământ și lună, nimicind dintr-o dată coeziunea universului. A ignora această categorie de interpreți și deslujitori, cum Îi numește Platon 1 („ten hermeutiken... kai diakoniken physin”), Înseamnă a semăna confuzie, „amestecând divinitatea În treburile și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
când au guvernat ca tirani. Cel de-al treilea fiu, Thrasybulos, după o scurtă guvernare, hărțuit de lupte civile și de atacuri venite din afară, a fost alungat din funcția ce-o avea. Procles, tiranul din Epidaur 2, i-a suprimat pe mulți Într-un mod crud și nelegiuit șparanomisț, iar pe Timarchos, sosit din Atena la Epidaur Încărcat cu saci de bani, Îl primi cu căldură și amabilitate; apoi l-a ucis, iar cadavrul Închis Într-un coș a fost
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
3, considerându-le apte de a capta admirația șascultătorilorț. Dar, o dată cu schimbările care au intervenit prin mersul lucrurilor, dar și În firea oamenilor, s-a petrecut o schimbare care a influențat modul de viață. Obișnuința, alungând ceea ce era de prisos, suprima pieptănăturile ridicate cu agrafe de aur, precum și lungile tunici din stofe moi1. Tot obișnuința, fără Îndoială, a tăiat părul prea lung și a renunțat la coturni. În materie de eleganță, s-a luat bunul obicei de a rivaliza cu luxul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
În mintea ta, (E) ele nu-și datorează originea și existența bunăvoinței Zeului, ci vreunei alte cauze. Adevărul este că nu există nici o altă forță oricât de mare și de puternică pentru a fi În stare să distrugă și să suprime divinația, dacă admitem că este opera unui zeu. * Nu Încape Îndoială că nu mi-au plăcut deloc spusele lui Planetiades Îndeosebi din pricina nestatorniciei pe care el o atribuia Zeului. Presupunea că Apollo ocolește viciul și Îl izgonește din anumite locuri
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Lipsit de liant, vidul s-ar extinde În tot spațiul cosmic. Procesul ar fi asemănător cu cel propus de adversarii recunoașterii categoriei demonilor. Ei admit dispariția oricărui contact și a oricărei relații Între lumea zeilor și cea a oamenilor, ( F) suprimând categoria de «interpreți» șîntre zei și oameniț așa cum o Înțelegea Platon, ca și pe cea de «slujitori» ai șzeilorț. Cu alte cuvinte, ei ne constrâng să aducem pretutindeni confuzie și dezordine, amestecând divinitatea În treburile și nevoile oamenilor, silind-o
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
că se supără!”. 20. La acest moment al conversației, Ammonios interveni: -„Părerea lui Teofrast mi se pare justă. Ce ne reține să fim de acord cu o părere unanim acceptată, impregnată de Înalt spirit filosofic? Dacă o Înlăturăm Înseamnă să suprimăm multe dintre ideile admise, dar greu de demonstrat. Dacă o acceptăm, faptul nu atrage nici o consecință imposibilă sau fără temei. (D) Singura obiecție pe care i-am auzit pe epicurei că o aduc cu privire la demonii admiși de Empedocle este doar
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de materie, se distinge de rest când pentru a se adăuga ceva, când pentru a se sustrage. Numai În acest caz este posibil ca fiecare mulțime, atunci când se distinge de unitate șto henț, să devină un număr. Dacă unitatea este suprimată, diada nedeterminată amestecă totul, distrugând orice ordine, orice limită și orice măsură. Cu toate acestea, dacă ținem seama că forma șto eidosț nu distruge materia pe care o formează și o ordonează, este necesar, de asemenea, ca În număr să
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de referință”. Dacă vrem să analizăm „realitatea” În condiții date, vom aplica o viziune „sincronică”, o viziune a stării de fapt și vom utiliza analiza interpretării ca o respectare de către indivizi a normelor, standardelor colective existente. Dacă vom dori să suprimăm procesul de crearea principiilor de interpretare (o perspectivă „diacronică”), vom face apel la teoriile constructiviste (de tipul interacționalismului simbolic sau altele). Interpretarea diferă de la o epocă la alta, generând un mod specific de raportare la lume prin cultură. „Transcrierea” realității
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de munca depusă în administrarea averii și de starea materială a minorului și a tutorelui, va putea acorda acestuia din urmă o remunerație care nu va depăși 10 % din veniturile bunurilor minorului. Autoritatea tutelară, potrivit împrejurărilor, va putea modifica sau suprima această remunerație. Din formularea legii rezultă caracterul excepțional și limitat al remunerației, regula rămânând gratuitatea tutelei. D. Caracterul personal al tutelei exprimă obligativitatea realizării sarcinii tutelei de către tutorele însuși, iar nu printr-o altă persoană, căreia i-ar da un
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]