6,772 matches
-
face aceste lucruri, de ce nu am avea și alte obligații naturale asemănătoare? Hobbes găsește o modalitate de a evita această ultimă problemă, afirmând că autoritatea suveranului constă în întregime în abilitatea sa de a ne pedepsi. Sancțiunile nu sunt motivele supunerii, ci sunt sursa autorității suverane. Așadar, eu sunt obligat să respect legea numai pentru că suveranul mă poate pedepsi dacă o încalc. Dar nici această explicație nu rezistă unei analize mai atente. Dacă o persoană comite o crimă și scapă nepedepsită
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
respectării promisiunii și pentru a o face mult mai ușor de predat tinerilor. Prin urmare, ideea de dreptate se bazează pe ideea de convenție 139. Așadar, ceea ce face posibilă existența dreptății nu este capacitatea de formare a unor deprinderi de supunere față de reguli, ci capacitatea de a ne extinde simțul eului, astfel încât să devenim preocupați de interesele celorlalți cu care formăm o societate cooperantă. Virtuțile prezentate de Hume pe care le iubim nemediat nu au nimic de-a face cu legea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
un om este de condamnat, din punct de vedere moral, de fiecare dată când face ceva interzis de lege. Este posibil ca acțiunile acestuia să nu fie condamnabile deoarece legea este atât de nedreaptă sau injustă încât obligația normală de supunere față de lege dispare. Noi credem, din obișnuință sau convingere, că între vinovăție și pedeapsă există o corespondență biunivocă: dacă ești pedepsit, înseamnă că ești vinovat, iar dacă ești vinovat, trebuie să fii pedepsit. Experiența practică a dovedit că pot exista
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
unor prohibiții comune atât în sfera dreptului, cât și în cea a moralei. Uneori existența legăturii dintre drept și morală a fost redusă la ideea de dreptate. "Conceptul de dreptate, concept moral inițial, trece în sfera dreptului și servește la supunerea individului față de stat. Această subordonare a individului rezultă din insuficiența sa morală"4. Dreptul trebuie să se conformeze, în anumite aspecte, cerințelor dreptății și ale moralei, considerându-se că o normă de drept care impune un comportament interzis de morală nu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
au existat numeroase preocupări în direcția relevării specificității normelor de drept și individualizării acestora în raport cu normele morale, identificându-se diferențe mai ales în ceea ce privește modul de elaborare, forma, structura, sancțiunea și efectivitatea acestora. Omul trebuie să se supună dreptului și moralei, supunerea fiind elementul care caracterizează omul socializat. Individul care încalcă normele perturbă sistemul relațiilor sociale și este pedepsit. Pedeapsa este o instituție complexă, necesară pentru menținerea conviețuirii în societate, iar pedepsirea este numele unei metode sau a unui sistem de pricinuire
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să ceri de la fiecare numai ceea ce poate fiecare să dea, spuse mai departe regele. Autoritatea se bizuie, înainte de orice, pe rațiune. Dacă-i poruncești poporului tău să se azvârle în mare, el se va răzvrăti. Am dreptul de a cere supunere, pentru că poruncile mele sunt înțelepte. Și asfințitul meu de soare? îi aminti micul prinț care, atunci când punea o întrebare, nu uita niciodată de ea. Vei avea și-un asfințit de soare. Voi da această poruncă. Dar cu-noscând legile ocârmuirii, voi
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
fericire a femeii, a slăbiciunii sine îngăduitoare, 115 Pasivul trîndav somn, enormă noapte și întunecime-a Morții Se înălța-vor oare ca să-și dea legile virtuții-active a bărbatului? Fărîma ne-nsemnată care cutezi să-mi fii pereche, Pasivitatea ta, legile supunerii și-ale fățărniciei tale Sînt groază mea. De ce ai luat chipul acela limpede? 120 De unde ți-este dată puterea-aceasta? Cîndva erai în sînu-mi Leneș curent de-ntunecoase113 ape; la țărmul lor cel înverzit Era o peșteră învăluită-n umbre groaznice
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fie culturale, ci existențiale"205. Desăvârșirea are loc într-un plan suprapersonal. Într-un fel, personalismul, care face din persoană centrul existențial al lumii, este negat. Totuși, a treia formă a revelației nu este posibilă decât prin reformarea persoanei și supunerea tehnicii mecanice, care îi domină pe oameni, spiritului; în alte cuvinte, prin punerea în acord a culturii și civilizației cu "omul total". Tehnica actuală, nesupusă spiritului, apare ca o amenințare: "De fapt, mașina și tehnica au o importanță cosmogonică. Ele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
îmbolnăvirea voinței"247. Pe de altă parte, omul superior nu pactizează nici cu libertatea imposibilă, ca fapt, odată aneantizate "legile" impuse în viața socială, socotită de el ca fiind pervertită -, nici cu "spiritualitatea" înțeleasă ca perspicacitate comportamentală și tehnică de supunere totală față de exigențele unei (unor) valori, ca debilitate și îmbolnăvire a voinței; aceasta din urmă fiind singura "facultate" prin care omul ar putea deveni om deplin; adică supraom. Cum precizam mai sus, chipul omului nobil apare mai cu seamă în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
același timp tranziție nu este "scop final" al existenței, decât, poate, ca supraom, și numai într-o ordine care o contrazice complet pe cea umană înstăpânită în "lume" și pierdere de sine de vreme ce voința de putere, "legea" în a cărei supunere el ar fi trebuit să se afle fără încetare, nu dă semne de prezență -, este, așadar, fără să fie. Atunci când pierderea de sine este totală (semnul ei este stăpânirea vremii de către oamenii mărunți), el trebuie să fie readus la sine
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din captivitate, anunță public că renunță la funcția să de guvernator în favoarea fiului său, Gusmano. După ce a ordonat lui Ataliba, șeful unui trib peruvian aflat în captivitate, să-și declare loialitatea pentru Spania, Gusmano adaugă că o dovadă suplimentară de supunere ar putea-o reprezenta acordarea de către Ataliba, a mâinii fiicei sale, Alzira, noului guvernator (Eternă la memoria,). Ataliba îl atenționează pe Gusmano că această idee nu este deloc binevenită deoarece Alzira iubește pe altcineva. Gusmano se întreabă dacă el, cel
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cuprins poporul său. Aria Eternă la memoria din actul I, scena 1 Rezumat : După ce a ordonat lui Ataliba, șeful unui trib peruvian aflat în captivitate, să-și declare loialitatea pentru Spania, Gusmano adaugă că ar fi o dovadă suplimentară de supunere dacă Ataliba i-ar acorda mâna fiicei sale, Alzira. Cabaletta Quanto un mortal può chiedere pentru aria Eternă la memoria Rezumat : Ataliba îl atenționează pe Gusmano că această idee nu este deloc binevenită deoarece Alzira iubește pe altcineva. Gusmano se
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
zgomotul vocilor, revine inopinat și îi surprinde pe îndrăgostiți. El îl acuză pe Don Alvaro că i-a sedus fiica și face referire la originea lui inferioară. Nefericitul metis se jură că intențiile sale sunt curate și în semn de supunere își aruncă la pământ armele. Unul din pistoalele lui, în momentul căderii pe podea, se descarcă accidental și îl rânește mortal pe Marchiz. Acesta, înainte de a muri, mai are timpul să-și blesteme fiica. Actul ÎI Tabloul 1. Într-un
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
nu ne apare doar ca distrugător politic, sau nu numai politic, ci ca o forță ce invadează cu cea mai mare brutalitate tocmai în zona cea mai puțin controlabilă a ființei umane dragostea. Forța politică totalitară nu se mulțumește cu supunerea fizică, și nici măcar cu cea morală. Ea se întinde, ca o pecingine, asupra ființei care nu se citește în nici un limbaj. Ea vrea să strivească libertatea în forma ei pură, primară, și argumentele pe care și le ia sînt, doamne
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
circulație. Și cum "somnul rațiunii zămislește monștri", transferul din real în imaginar, în oniric se produce pe neobservate, "binevoitorii" vecini de bloc ai profesorului devenind creaturi suprarealiste, întruchipări grotești ale fricii funciare, ale spaimelor acumulate pe traiectoriile unei vieți de supunere lașă, de compromisuri și alinieri obediente. Sub agresiunea acestor făpturi goyești, viața de familie a profesorului devine un infern, iar, iar ființa lui e supusă unei devastări catastrofale. Peste toate acestea, piesa lui Const. Popa, în întregul ei, e o
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
valorile din ASTM-uri incluse în memoria difractometrului. Difractometria cu contor folosită în studiul materialelor policristaline a fost deosebit de precisă. Au fost eliminate erorile frecvente care apar la această metodă, în special cele de tip instrumental, descrise anterior. În cazul supunerii probelor unui fascicol puternic de radiație laser, apare fenomenul de recristalizare, ce poate induce tensiuni interne (cu posibila apariție a unor deformări ale materialului și a fisurilor locale în material) precum și o modificare a distribuției orientărilor cristaline în zonele expuse
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
pentru ca el să... se elibereze de ceea ce, eventual, l-ai Învățat până la un moment dat. Învățarea presupune pe undeva și o mare taină, un mare paradox: ea Înseamnă și dezvăț, Împotrivire, Încălcare a regulilor venite dinafară. Pe lângă cutuma ascultării și supunerii, educatului trebuie să i se recunoască și dreptul de a Încălca regula, de a construi o normativitate circumstanțială și personală, În acord cu ceea ce el poate și speră să Întreprindă. Asta nu trebuie să conducă la libertinaj și lăsarea În
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de evaluare pe calculator etc.), la diferite examinări sau concursuri. Evaluăm nu „inginerește”, ci omenește. Sunt și profesori care deturnează evaluarea În mijloace de menținere a ordinii sau de constrângere a elevilor pentru a adopta anumite conduite (de frică, de supunere, de manipulare). Evaluarea este „arma” ascunsă a unui profesor nesigur, fără personalitate și farmec. Funcția evaluării nu mai este de a diagnostica, prevedea, institui o realitate pozitivă, ci de a inspira teamă și autoritate. Se ajunge, În acest fel, la
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pe când iubirea Îmbunează (pe cei atinși de aripa sa). Cunoașterea este relativă și merge spre infinitul rău destabilizator, pe când iubirea este Întremătoare și aducătoare de certitudini sigure. Cum „combinăm” cele două tendințe pentru ca totul să iasă bine? Simplu: printr-o „supunere”, „Îmblânzire” sau predeterminare a cunoașterii de către iubire. Învățând nevolnicia și smerenia iubirii, Însăși mintea poate spori În deslușirea adevărului, tocmai printr-o astfel de recunoaștere a cuprinderilor sale. Cunoașterea sărăcită de iubire o ia razna, se Întoarce Împotriva omului și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
globalul, efemerul cu eternitatea. Educația pentru valorile religioase nu „răpește” nimic din libertatea ce ne este conferită ca indivizi și umanitate. Cine citește cu atenție textele biblice, patristice sau filocalice nu găsește nici un pasaj care să cheme la pasivitate sau supunere oarbă. Omului Îi este rezervată permanent o alegere responsabilă, În consens cu ceea ce este el, dar și cu ceea ce pretinde Divinitatea. Libertatea se consumă Între cerința avansată de „sus”, și oferta adusă de „jos”... Nici un moment nu este neglijată umanitatea
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a filmelor americane violente este pornită, înainte de toate, din neliniștea produsă de slăbirea transmiterii către noile generații a unor repere ale culturii și democrației europene (discuție, negociere, respectul de sine și de altul, altruismulț), în favoarea unor contravalori ca: maniheismul, intoleranța, supunerea la legea celui mai puternic” (Frau-Meigs și Jehel, 1997, p. 121). Studiul impactului violenței mediatice nu poate fi redus la tema efectelor. Sensul violenței sociale și televizuale ține de rolul major al televiziunii de azi în crearea imaginarului social ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mai frecvente erori comise de cercetătorii mari amatori de rezultate științifice, și anume alegerea unui eșantion nereprezentativ. Finalul primului capitol încearcă să răspundă întrebării „Are rost cercetarea fenomenelor evidente?”, autoarea referindu-se la fenomene des întâlnite în realitatea cotidiană precum: supunerea oarbă în fața autorității, favorizarea celor care ne sunt asemănători, intensificarea agresivității ca urmare a frustrării etc. Răspunsul la această întrebare este următorul: „Ceea ce pare evident, nu este întotdeauna astfel”. „Greșeala siguranței retrograde” sau fenomenul „am știut-o de la bun început
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sunt prezentate metode folosite de persoanele care se ocupă de persuasiune pentru blocarea în receptor a gândirii raționale dar aferent acestora, tot în acest capitol sunt prezentate, modalități diverse prin care orice persoană se poate opune influențelor persuasiunii nedorite. „Conformism, supunere și obediență” (capitolul șase) numește persuasiunea, așa cum a fost caracterizată în capitolul precedent, este „influența axată pe schimbarea atitudinilor și convigerilor”, influența socială semnifică „acea acțiune de influențare care vizează în mod direct schimbarea comportamentului individului ca urmare a presiunii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
schimbarea comportamentului individului ca urmare a presiunii exercitate de un gup sau de un alt individ”. În acest capitol sunt analizate două categorii fundamentale de influență socială: influența majorității, exprimată în comportamente conformiste și cea a minorității, care duce la supunere. Capitolul șapte tratează problema „dinamicii grupului”. În prima secțiune a capitolului este introdusă definiția grupului, caracteristicile esențiale ale acestuia. Mai apoi este descris felul în care acționează indivizii în cadrul sarcinii pe care o au de îndeplinit, cum își reduc ei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
A. este un elegiac modern care consolidează generația șaptezecistă în dimensiunea ei reflexivă. De la primul volum, Ascunsa ninsoare, poetul își dezvăluie hotărât temele și identitatea lirică, pe care le va confirma, cu nesemnificative inconsecvențe, în alte cărți de poezie publicate: Supunerile (1982), Fluturele de diamant (1986), Amintiri din pădurile de miconiu (1991). Motivul principal al versurilor sale este acela al destructurării ființei, pe care un dat indicibil al lumii o despodobește, o lipsește încetul cu încetul, dar irevocabil, de însemnele identității
ANTONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285395_a_286724]