5,048 matches
-
mențiunile lui Kant despre moralitate și fericire, că prima este condiția originară a Binelui Suveran, iar fericirea este condiția secundă deoarece apare ca o "consecință moralmente condiționată, însă totuși necesară, a moralității"75. Totuși, amândouă se află în sinteza Binelui Suveran, echilibrate și cu aceeași demnitate "ontologică". Nu trebuie însă nesocotite, chiar dacă acceptăm ideea din urmă cu totul acceptabilă în context kantian diferențele de mundaneizare a lor și ele acceptabile în același context -, care dau seama și de o anumită diferență
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de mundaneizare a lor și ele acceptabile în același context -, care dau seama și de o anumită diferență de nivel între cele două (moralitatea și fericirea), valabilă însă doar din unghiul unei "analitici" a unității de existență a omului. Binele Suveran este scop pur, dat a priori, așadar necesar (în context kantian); "puritatea" sa nu aneantizează "subiectul" care îl susține. El este scopul voinței, a cărei determinare formală se află în legea morală. Toate acțiunile omului ca subiect moral (nu doar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cele trei postulate ale rațiunii practice, este un "principiu constitutiv" (nu doar regulativ), pentru că ea dă sens (prin urmare, "donează" ființă) oricărei acțiuni umane; orice acțiune are un scop determinat, însă dincolo de acesta este vizat scopul ultim și complet, Binele Suveran. O anumită problemă ridică postulatul sufletului nemuritor. Nu se poate face totală abstracție de contraargumentările kantiene față de paralogismele rațiunii pure din prima Critică. "Sufletul nemuritor" nu poate constitui o cunoștință, pentru că el nu poate fi nici măcar ca posibilitate obiect de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu apare ca o cunoștință, ci ca obiect al unui postulat, cu funcții determinate în înțelegerea moralității, funcțional, prin urmare, într-un alt plan, cel al "vieții reale" a ființei raționale, ca o condiție a scopului ultim și desăvârșit, Binele Suveran. Ne-am putea gândi, date fiine aceste reveniri ale lui Kant asupra unor concepte "problematice", asupra rostului cărora el se pronunțase în prima Critică, la o anume intenție a filosofului, privind situarea conceptului legii morale în zona condițiilor originare ale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
rațională; pe de alta, în constituția umană desăvârșită, în unitatea de existență a omului, ea nu mai reprezintă decât un element, anume pe acela al personalității. Existența lui Dumnezeu este obiectul unui postulat al rațiunii practice, care vizează posibilitatea Binelui Suveran ca scop ultim al voinței pure. Pentru rațiunea teoretică însă, această Idee (despre existența lui Dumnezeu) nu poate fi decât una regulativă, (o regulă de totalizare a experienței: "trebuie să considerăm tot ceea ce poate aparține nexului experienței posibile ca și când aceasta
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideal uman este posibilă prin acordul între energiile fizice și procesul personalizării, adică datorită unei finalități "de ordin psihofizic". Iar "această finalitate postulează ideea de Dumnezeu"77. Toate aceste concepte kantiene: lege morală, libertate, suflet nemuritor, virtute și fericire, Bine Suveran, Dumnezeu dau seama de unitatea de existență a omului, în sensul că nici unul nu are vreo noimă dacă nu apare pentru a-l "susține" fie în felul temeiului, fie în cel al unei consecințe necesare această unitate. Fiecare însă are
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
puternice pentru o interpretare care mizează pe ideea unității de existență a omului. Astfel, dacă legăm ideea în cauză de moralitate, iar aceasta este concepută ca fiind desăvârșită în ipostaza Binelui Suprem, atunci acesta nu are nici o "rațiune" în afara Binelui Suveran, ceea ce înseamnă că virtutea trebuie completată cu fericirea, iar personalitatea cu persoana, nici una dintre aceste părți neavând vreun rost dacă este socotită separat de cealaltă. Pe de altă parte, este limpede faptul că, pentru filosoful german, omul poate exista în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
De fapt, conceptul finalității reprezintă sinteza însăși a cunoașterii și acțiunii (libertății). Dat fiind faptul că originea sa este omul (e vorba de "finalitatea practică", originară), el are legătură cu moralitatea și cu fericirea; și, desigur, cu sinteza acestora, Binele Suveran. Și pentru că el trece în condiția de "finalitate a naturii", conceptul în cauză are legătură cu însăși posibilitatea ființei raționale de a "cunoaște" natura ca și cum ea ar fi un sistem de scopuri. Faptul că finalitatea este socotită un principiu regulativ
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
scopurilor și, în felul acesta, să determinăm conceptul acestei cauze"96. Drumul indicat de Kant pentru a concepe Divinitatea este de la om ca ființă morală și, în urmare, ca scop final al existenței lumii, la obiectul scopului său suprem, Binele Suveran și, de aici, mai departe, la Divinitate. Această succesiune de idei alcătuiește "dovada morală" a existenței lui Dumnezeu. În privința finalității, dovada morală are rolul de a-i confirma structura sa formală. Dacă actul de conceptualizare a Divinității urmează considerării omului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
condiționate, vin din înclinație; scopul absolut este datoria însăși. Existența omului" presupune, la Kant, moralitate și fericire. Moralitatea este totuna cu scopul necondiționat, absolut; fericirea este totuna cu scopul condiționat. De aceea existența (ființei raționale) este ceva neîmplinit fără Binele Suveran (ca sinteză între moralitatea desăvârșită și fericirea împlinită). Așadar, finalitatea nu include în structura ei nici o putere în afara omului și a facultăților sale ca ființă rațională. S-ar putea ca înlănțuirea teleologică a naturii să stea sub ordinea Inteligenței supreme
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ține de structura biologică și de cea psihologică ale personalității, iar cea morală de structura "culturală" a acesteia.) Însă pentru personalismul energetic, echilibrul omului este realizat în personalitatea energetică, iar nu în perspectiva nemuririi sufletului și a accederii la Binele Suveran, așa cum se întâmplă la Kant. Pentru filosoful german, omul este, totodată, ființă sensibilă și ființă inteligibilă, locuitor al lumii fenomenelor, dar și purtător al legii morale. Pentru filosoful român, personalitatea energetică consacră un echilibru între ceea ce este natural și ceea ce
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalității energetice, așa încât numai pornind de la acesta putem recunoaște, în structura formei finale a energiei, și conținutul aptitudinal ca modelare a fondului psihofizic înnăscut și principiul ordonator al aptitudinilor specifice unei munci, anume idealul. Determinismul prin finalitate are o prezență suverană în realitatea personalității energetice. Ceea ce reglează acordul fondului psihofizic cu idealul în vederea formării aptitudinilor este activitatea cu finalitate, munca. C. Rădulescu-Motru face din conceptul personalității energetice dovada absolută a ideii personalizării energiei. Doar această formă a personalității creează o nouă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
viață. Toate forțele cosmice și istorice sunt concentrate în sensul personalității energetice, ca scop final ce nu poate fi desăvârșit, totuși, decât ca ideal. În deosebire de Kant, care concepe împlinirea morală și acordul fericirii cu moralitatea în perspectiva Binelui Suveran, rațional-posibil, care implică adaosul "postulatelor rațiunii practice", Rădulescu-Motru pune această desăvârșire în "persoana energetică", adică într-o configurație fenomenal-posibilă, ce poate rezulta din dinamica, determinată prin finalitate, a energiilor lumii de-venite forțe sufletești. Personalitatea energetică trebuie împlinită continuu. Chiar dacă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în această condiție "totală", ea pregătește apariția culturii, participând la ordinea de finalitate; ea specifică natura în cuprinsul ei fenomenal-local și în absența "lucrării" ei de ansamblu, care are sensul pregătirii personalizării energiei. Determinismul prin cauzalitate este ordinea cauzei eficiente, suverană înaintea apariției culturii, adică înaintea începerii evoluției personalizate a energiei. Odată declanșată această evoluție, causa finalis impune ordinea, dar nu numai în limitele personalizării energiei, ci și dincolo de aceasta, înainte de ea. Altminteri, nu ar fi îndreptățită ideea lui C. Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se întemeiază și pe existența ordinii liniar-cauzale a fenomenelor. La întrebarea: Ce putem ști despre lume?" se poate răspunde doar astfel: "putem ști legile cauzale, sub cari fenomenele de ori-ce natură se produc și se repetă"266. Determinismul cauzal este suveran, principiul energiei, de asemenea (dar într-o altă perspectivă), deși trebuie acceptată și o diferență între fenomenele naturale și cele sociale și sufletești, o diferență ce angajează, totuși, doar caracteristicile lor superficiale, căci în esență ele sunt manifestări ale energiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
morală în esența sa, concepută, așadar, sub influență kantiană); viața individuală, în istorie, este apropiată de natură: mai bine zis, este integrată acesteia. Renașterea persoanei însă îndepărtează de natură și apropie de Absolut: în fond, imperiul Binelui, al legii divine suverane, este opusul ei. Dumnezeu nu este natură, socotește Renouvier. În prima sa instanță, omul, aflat într-o stare de perfectă armonie cosmică, pare a fi numai într-o identitate parțială cu Creatorul; de la acesta vine legea vieții căreia el, omul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Gheorghe SCHWARTZ JUSTIȚIA SUVERANĂ sau adevăratul TRATAT DE DREPT PROCEDURAL Curs practic cu pilde edificatoare (Vocalize în mi minor) Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României SCHWARTZ, GHEORGHE Justiția suverană sau Adevăratul Tratat de drept procedural: curs practic cu pilde edificatoare: (vocalize în mi
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Gheorghe SCHWARTZ JUSTIȚIA SUVERANĂ sau adevăratul TRATAT DE DREPT PROCEDURAL Curs practic cu pilde edificatoare (Vocalize în mi minor) Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României SCHWARTZ, GHEORGHE Justiția suverană sau Adevăratul Tratat de drept procedural: curs practic cu pilde edificatoare: (vocalize în mi minor)/ Gheorghe Schwartz; cuvânt de însoțire de Ioan Holban Iași : Junimea, 2016 ISBN 97897337-1924-3 I. Holban, Ioan (pref.) 34 Redactor asociat: Ioan HOLBAN Coperta colecției: Vasilian
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) Gheorghe SCHWARTZ (c) Editura JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Gheorghe SCHWARTZ JUSTIȚIA SUVERANĂ sau adevăratul TRATAT DE DREPT PROCEDURAL Curs practic cu pilde edificatoare (Vocalize în mi minor) EDITURA JUNIMEA IAȘI 2016 Se dedică: onorabilului judecător Academician Doctor Doctor honoris Causa Profesor Emerit Julius Zimberlan; eminentului procuror Doctor Ragnavaldur Sicl; genialului avocat Ludovic
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
JUNIMEA IAȘI 2016 Se dedică: onorabilului judecător Academician Doctor Doctor honoris Causa Profesor Emerit Julius Zimberlan; eminentului procuror Doctor Ragnavaldur Sicl; genialului avocat Ludovic L. (pe care nu-l cheamă nici pe departe Ludovic L.); dar, în primul rând, Justiției suverane, care ne dovedește mereu că nimeni nu e mai puțin vinovat decât noi ceilalți. Ioan HOLBAN Lumea triumfalismului pozitiv Justiția suverană sau adevăratul Tratat de Drept Procedural (Editura Junimea, 2016) este a treia carte de "vocalize" ale lui Gheorghe SCHWARTZ
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
genialului avocat Ludovic L. (pe care nu-l cheamă nici pe departe Ludovic L.); dar, în primul rând, Justiției suverane, care ne dovedește mereu că nimeni nu e mai puțin vinovat decât noi ceilalți. Ioan HOLBAN Lumea triumfalismului pozitiv Justiția suverană sau adevăratul Tratat de Drept Procedural (Editura Junimea, 2016) este a treia carte de "vocalize" ale lui Gheorghe SCHWARTZ; autor al celui mai amplu ciclu epic din proza noastră, Cei o Sută, însumînd unsprezece romane masive, tipărite în douăzeci și cinci de
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
de ani, între 1988 și 2013, Gheorghe Schwartz spune, într-o "Precizare importantă" cu rol, mai degrabă, de captatio benevolentiae, că "Enigmele infinite. Vocalize în Do Major" (2014), "Hotarele istorice. Vocalize în Re Minor" (2015) și, acum în urmă, "Justiția suverană sau adevăratul Tratat de Drept Procedural" nu sînt decît niște "pauze de respirație", un antrenament, exerciții obligatorii ale scriitorului "înainte de a plonja în marele roman"; subintitulată "Curs practic cu pilde edificatoare. Vocalize în mi minor", cartea recentă continuă un proiect
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
unei zile", scrie Gheorghe Schwartz, în care "un sunet cheamă după el alt sunet, o literă altă literă și iată cum se naște acest puzzle neașteptat". Ca și precedentele două cărți ale ciclului, noul roman al lui Gheorghe Schwartz, "Justiția suverană" este un puzzle, unde un caz sau o pildă "înnoadă" alte cazuri și alte pilde, în lungul șir al dosarelor din arhivele tribunalelor, iar cronicarul din umbră al acestei noi lumi romanești este cercetătorul acelor arhive ale căror dosare, instrumentate
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
cazuri și alte pilde, în lungul șir al dosarelor din arhivele tribunalelor, iar cronicarul din umbră al acestei noi lumi romanești este cercetătorul acelor arhive ale căror dosare, instrumentate de un unic complet de judecată, constituie imaginile distopice ale Justiției suverane și Cavalerului Dreptății Finale; în dosarele inventariate de prozatorulcronicar-cercetător de arhive, se pun la cale sau chiar se comit tot felul de crime, cu o victimă sau mai multe, care ajung, în majoritatea lor, în fața aceluiași complet de judecată: comisarul
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
viață în vocalizele de o fierbinte actualitate ale unui prozator care se amuză uitîndu-se la televizor și neîncetînd să se mire, să rîdă și să plîngă, de cîte se întîmplă de rîsu' plînsu' într-o lume în care Justiția "e suverană", de o "mare și incontestabilă înțelepciune", rezolvînd "magnific" toate cazurile și primind bile albe: o lume a triumfalismului pozitiv, parcă din alte vremuri, dar și de astăzi, din bilanțuri și rapoarte, cînd "nu poate nimeni contesta că justiția e suverană
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]