3,383 matches
-
cum își pusese mâinile pe piept, să-mi arate cum dorește să-l găsesc, fiindcă e bătrân și bolnav, iar pe el nu-l crede nimeni, fiindcă doar pe mama o iubim. Îmi răsunau în urechi cuvintele lui: „Roagă-te, taică, la Dumnezeu, să mă găsești așa, când oi mai veni!”. Eram dărâmată de atâta tristețe.Chiar dacă aș fi vrut să dorm, nu cred că aș fi putut în acele momente. Nici să plâng nu puteam, chiar dacă simțeam nevoia. Au început
BLÂNDEŢEA ŞI RADIAŢIILE FEŢEI ŞI OCHILOR LUI IISUS HRISTOS de IOANA STUPARU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348914_a_350243]
-
jucau în căluș, cu pelin la brâu, de Rusalii, ca să scape de rău. Adică să-l mai sperie pe Satana că prea era uneori doar dracul gol! - Lasă-l pe ăla! Cum arăta ăsta de zicea că ar fi fost taică-tău... - Ăsta? Păi, l-am văzut prima dată în aeroport. Mi-a reproșat că i-am luat căruciorul, dar eu l-am găsit gol și... Ne trebuia, nu? - Apoi? - Aici în tren, mai spre capătul vagonului, când să mă duc
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
Nu-și aduce aminte de mine. Nu-și amintea nici de măsa. Ce să mai zic!? Așa sunt unii! Uită cu totul de părinți.Și ... mai zice că-i scriitor! Publică atâtea cărți pe-acolo , în englezeasca lor, și de taică-său a uitat.Când aveam ochii mai buni i-am citit un roman, publicat la noi, aici. Doamne, Doamne, ce mai văicărea în multe foi, pe un personaj, așa ca mine, care a fost uitat de copii.Și el ... ce
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346827_a_348156]
-
Mașina și căruța opriră una lângă alta.Iliuță a luat geanta și coborâ. -La revedere, Marin! Ne vedem duminică! Carol i-a făcu loc lângă el. Apoi, mângâie cu biciul crupele boilor.Aceștia o luară din loc. -Cum te descurci, taică, la facultate? -Bine! În vară dau examenul de diplomă. Apoi vin acasă! Mă fac fermier. -Vrei să te faci tot țăran ca mine?! -Nu, tată!Fermier.Iau în arendă pământul oamenilor și-l lucrăm împreună.Fac o fermă puternică. Așa cum
STATUIA DIN AMURG de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346779_a_348108]
-
a devenit potrivnică chiar de ziua sfântului Dumitru, când dimineață trebuia să meargă la biserică să-i aprindă lumânări lui neica Mitru ăl bătrân, care-l crescuse ca pe propiul lui copil. Rămăsese orfan de la vârsta de trei anișori, când taică-său Nicolae Apostol, fratele mai mic al lui Mitru, căzuse la datorie în apropierea Mărășeștilor. Niciunul din cei care au fost alături de Nicolae, când se dădeau ultimile lupte cu nemții în 1918, nu și-au adus aminte în ce loc
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
te-ngrijești tu de toate cele trebuitoare îmormântării... A fost un om bun și respectat de toți oamenii care l-au cunoscut. Ești cumva rudă cu Andrei? - Nu, părinte. - Cum de nu l-ai găsit mai devreme?!... Poate scăpa. - Știți, taică părinte, eu am venit de la Zăicoi să îngrijesc de moș Lache, fratele mamei și, cum eram vecin cu nea Andrei, îi aduceam din când în când câte-o cană de lapte, că văcuța lui rămăsese stearpă... Azi dimineață, parcă a
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
Când sforăiturile lui nea Gică începeau să se facă auzite, micii trepăduși ieșeau din ascunzători și, în cea mai deplină liniște, coborau afară în fața blocului și stăteau până seara târziu. Când îi zăream ieșind, știam că iar a făcut panaramă taică-său de au fost nevoiți să iasă din apartament. Îi cercetam pe fiecare în parte să văd o nouă vânătaie. Uneori, când mă duceam la ei, o vedeam pe tanti Angela cu amândoi ochii vineți ori poate numai cu unul
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
liniște... A doua zi am fost și am văzut gheizerele. Wow! Jeturi de apă caldă aruncate spre cer! Mirosea tare a sulf! Fanuș, băiatul cel mic al prietenului meu, s-a uitat ciudat la mine, apoi s-a apropiat de taică-său și l-a întreabat cu o tipică inocență copilarescă: - Nu știi cine a făcut pârț pe aici! - Poate tu, mă piticule! - Ba tu, ba tu... - Așa vorbești tu cu taică-tu? - Hi, hi, hi! Tu ești pârțâilă, tu ești
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
uitat ciudat la mine, apoi s-a apropiat de taică-său și l-a întreabat cu o tipică inocență copilarescă: - Nu știi cine a făcut pârț pe aici! - Poate tu, mă piticule! - Ba tu, ba tu... - Așa vorbești tu cu taică-tu? - Hi, hi, hi! Tu ești pârțâilă, tu ești pârțâilă! - Nu eu, mai drăcușorule, gheizerul! - Iar mă păcălești, că știi că sunt mai mic... Uite „tatataaa”, gheizerul face pipi, nu pârț! Ce să mai zici? Deseori, copiii spun chestii deștepte
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
Ce să mai zici? Deseori, copiii spun chestii deștepte! Ăl mare a tăcut și mai apoi a schimbat vorba... Cât am stat la Rotorua, numită și „Sulphur City”, de câte ori venea câte un damf de pucioasă, Fănuș se uită șugubăț la taică-său, apoi la mine și râdea! Ei! O fi știut el de ce! Se zice că aia micii nu mint! A treia zi am avut mai mult „fun”. Am fost pe munte cu telecabina și la coborâre ne-am reîntors cu
MEMORIA PENIŢEI (4): O VIZITĂ ÎN NOUA ZEELANDĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346266_a_347595]
-
cearcăne adânci și fața-i era tristă, răvășită. "Sunt demolată rău de tot! Parcă m-a tamponat tramvaiul 14... Cu ce am greșit, oare? Asta-i fericirea ce mi-a oferit-o el! Parcă așa se justifica în discuția cu taică-meu. Doar l-am auzit atunci cu urechile mele...". După duș si cafea a încercat să facă ordine prin casă. A strâns și a pus la locul lor doar lucrurile ei. Pe ale lui le-a lăsat acolo unde fuseseră
ISPITA (16) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348231_a_349560]
-
face un pas amenințător către pitica, care de spaimă se așeză forțată pe scaun, dar plângându-și soarta de copil frustrat în continuare, de data asta cu ceva mai blând ... Mă uit la băiețaș care stătea liniștit pe bancă, la taică său, care și-a găsit obiectul muncii înjurând și ocărind din cale afară pe copila, și la maică sa, care stătea netulburată pe bancă, nu-i păsa de cea mică nici de preț de o privire, nu știu dacă era
CINE ADUNĂ LACRIMILE COPIILOR? de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348434_a_349763]
-
bancă, nu-i păsa de cea mică nici de preț de o privire, nu știu dacă era gravidă sau nu, dar lingea o înghețată cu un zâmbet perfid, parcă zicea: na, ți-ai găsit și tu să nu asculți de taică tău ... Fetița era într-un hal de murdărie de nedescris, ca de fapt și ceilalți membrii familiei. Lacrimile erau singurele curate la ea și poate sufletul spontan, încă nedeformat de tehnicile distorsionate ale familiilor sărace (că despre tehnicile contorsionate ale
CINE ADUNĂ LACRIMILE COPIILOR? de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348434_a_349763]
-
nu există pom mai roditor ca el. Eu și mărul suntem de-o seamă, bunicul tău l-a plantat când m-am născut. - Nu mamă, viața nu-i frumoasă! Tu ești frumoasă!, iar prostul ăsta nu vede. - „Prostul ăsta” e taică-tău, te-am rugat să-l respecți. - Dar el, de ce nu ne respectă? De ce nu mă strigă pe nume? Pentru el, eu sunt „tu”: - Hei, tu! du-te și adu... Hei, tu! fă... iar când e nervos: Bastardul mă-tii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
nu există pom mai roditor ca el. Eu și mărul suntem de-o seamă, bunicul tău l-a plantat când m-am născut.- Nu mamă, viața nu-i frumoasă! Tu ești frumoasă!, iar prostul ăsta nu vede.- „Prostul ăsta” e taică-tău, te-am rugat să-l respecți.- Dar el, de ce nu ne respectă? De ce nu mă strigă pe nume? Pentru el, eu sunt „tu”: - Hei, tu! du-te și adu... Hei, tu! fă... iar când e nervos: Bastardul mă-tii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
-l întreba. E o poveste tristă... Trenul era deja într-o mișcare de deplasare lină. Locomotiva neîncetat dădea semnale scurte avertizând, dar glasul tânguitor alergând de-a lungul șinei nu renunța: - Geaniii! Gea-niii! Coboară! Geaniii!... Nu mă părăsi! - Ana! Fata taichii, ai grijă la roți! - o atenționă părintesc controlorul ieșit pe jumătate în afara ușii. Îți promit că pe Geani o să-l vezi și mâine. Te urc, eu, în tren. Anăăă! Te rog frumos, Anăăă, du-te acasă!... Mintea i-a mai
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
toată săptămâna și pentru frații ei. Avea de spălat... un car de rufe și-ncă unul de farfurii, căni, linguri și furculițe. La curățenie, îi mai monitoriza și pe împielițații cei mici. Apoi pornea prin bodegi...să-l caute pe taică-său. Măcar o baie pe săptămână să facă...nu de alta, dar îi mai umpluse și-altă dată pe cei mici de râie. Abia scăpase și ea atunci. Peste tot era gonită cu listele de datorii ale bătrânului. De multe
FĂRĂ SFATURI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345118_a_346447]
-
-și aduce aminte de mine. Nu-și amintește nici de mă-sa. Ce să mai zic!? Așa sunt unii! Uită cu totul de părinți. Și ... mai zice că-i scriitor! Publică atâtea cărți pe-acolo, în englezeasca lor, și de taică-său a uitat. Când aveam ochii mai buni i-am citit un roman, publicat la noi, aici. Doamne, Doamne, ce mai văicărea în multe foi, pe un personaj, așa ca mine, care a fost uitat de copii. Și el ... ce
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345164_a_346493]
-
noi : Eu și E a. Singuri pe lume. Singuri în lume. De fapt noi doi suntem lumea! O lume fără margini. - Hai, zi, ce făceați voi acolo sus? - Spune repede că de nu o încasezi și te spun și lui taică-tu! Nu înțelegeam ce voia să știe mama : ce-am făcut sau ce mi s-a făcut? Simt și acum durerea. M-a lovit ca un fulger : între picioare. Aș fi vrut să fug , dar mâinile fetei mă obligau să
DEŞERTUL DE CATIFEA (1) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345324_a_346653]
-
Pamflet > DOCTORUL CEAPĂ Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 818 din 28 martie 2013 Toate Articolele Autorului DOCTORUL CEAPĂ Un boier avea un fiu Leneș, hoinar și zbanghiu... Căci nu-mi era dimineață, Să se scoale fără greață. Taică-său făcea tot glume, Că simțea chinul din lume. - Domnul doctor s-a sculat?!... C-am auzit bietul pat, Te striga, să nu răcească; Nu cumva să o pățească! Căci de-o scârțâi, săracul, Cum o să-ți odihnești capul? Milă
DOCTORUL CEAPĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345459_a_346788]
-
și-un tratat, Doar pe-atâția-am vindecat. Altfel cum averea mea E mai mare ca a ta?!... - De acord, dar nu uita, Dacă-n fund nu te durea, Ceapa nu prea-ți folosea..., Ai venit la vorba mea: Diplomă, taică, să-mi ai, Doctor ești, trăiești ca-n rai. Referință Bibliografică: DOCTORUL CEAPĂ / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 818, Anul III, 28 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DOCTORUL CEAPĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345459_a_346788]
-
te rog să mă înțelegi: simt că mi se duc puterile și cred că nu mai apuc ziua când am să-l văd pe Iliuță... - Așa ne-o fi fost soarta: tu nu ai avut norocul să-l vezi pe taică-tu care s-a prăpădit de tânăr... undeva în apropierea Mărășeștilor. Nici măcar nu te născuseși când a plecat la răzbel. Unde s-or odihni oasele lui? Nici în ziua de azi nu am aflat unde-i este mormântul. - Nu-mi
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
de tare, nu vă e teamă că puteți face un accident?... îi întreabă Dumnezeu, că legile astea sunt așa de aspre de mi-e mie frică, dar vouă care sunteți în puerea vârstei, nu vă e milă de viaț voastră. Taică, legile noi le facem, așa că nu ne temem, iar la întrebarea care mi-i pus-o... află că ne ducem la congresul partidului. Ca să vezi, păi nu s-a mai terminat cu partidele și congresele!... O viață-ntreagă, cât am
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
la congresul partidului. Ca să vezi, păi nu s-a mai terminat cu partidele și congresele!... O viață-ntreagă, cât am trăit, mi-au mâncat zilele și mie și bunului meu prieten; păi nu vedeți că ni s-a albit părul, taică? Ce-a fost a trecut, acum e democrație, moșnegilor, s-a schimbat macazul... Apropo, da unde ați pornit cu traista-n băț chiar în fapt de seară, intervine șoferul? Mare noroc ați avut cu el că a oprit, că vă
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
cunoscut atunci marile nume ale comediei și revistei, actori care - deși limitați la jugul realismului socialist (asta am înțeles-o doar cu ani mai târziu) -, reușeau totuși să continue o tradiție măreață. Erau Stroe și Mircea Crișan, Tomazian („Sal’tare taică, și noroc.!..”), Horia Șerbănescu și Radu Zaharescu și bineînțeles alții, cu sclipitoare cuplete și calambururi, care ne făceau să ne tăvălim de râs... Aveam vreo 12-13 ani când am avut ocazia să văd, din interior, studioul stației de radioficare. De
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]