1,549 matches
-
muncitor grăbit se lovea de mine, stăteam minute în șir, ostentativ, cu batista în mână, frecând de zor locul contaminat. Intram în panică dacă vânzătoarea de pâine de la colț vroia să-mi dea restul în palmă, în loc să-l lase pe tejghea. Iar când mă pomeneam exilat cu familia în câte-o vizită, inventam fel de fel de pretexte ca să scap de strângerile în brațe și de groaznicele pupături: ba mă simțeam rău, ba aveam nevoie la toaletă, ba îmi uitasem o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nefeminin, ca și înfățișarea ei neutră și inutilă, și, în clipa aia, m-am gândit la sânul lui Jeni, cu tot cu mamelon, uitat prin cine știe ce „Aprozar“ de provincie: mic, pământiu, trist ca o castană turtită. L-ar fi putut așeza pe tejghea, printre cartofi, n-ar fi spus nimic nimănui, nici măcar mie. Oamenii ăștia care însemnaseră ceva pentru mine nu dispăreau, dar eu nu-i mai observam, privirea îi ocolea sau trecea prin ei, grăbită și jenată. Îmi aminteau că propriul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
525 în sus. Spațiul arăta auster, perete lângă perete, lumea nu venea pentru aspect. Înăuntru, înghesuite la mesele rotunde cu tăblia din plastic albastru, adunai costumele bărbătești și picioarele pe tocuri ce le-nsoțeau, parcă legate cu-o lesă invizibilă. După tejghea, o echipă veselă de ospătari, în care mă regăseam: șorț, blugi delavați și adidași, circulând printre tarte și ibricele cu spumă de lapte. Nu se lucra cu „Lavazza“ sau „Illy“ (mărci pe care naivii le considerau de bonton), patronul aducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
i-o tragă“ lu’ Tanti Leana, colegii mei de joacă păreau de-a dreptul înnebuniți, numai despre asta vorbeau, de dimineața până seara și eu nu înțelegeam ce să-i tragă sau de unde: cocul? mâneca halatului? cutia cu mărunțiș de pe tejghea? Planurile colective erau alimentate și de zvonul că Leana ne-ar fi îndrăgit în mod egal, așa cum cereau normele echității socialiste. Cezar susținea că o și-auzise odată spunând, în timp ce cotrobăia după o ladă de covrigi: „Ce v-aș mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
strălucea o siglă cu numele și funcția, prinsă cu un ac de siguranță de cămașă, chiar deasupra sânului: când respira, numele i se mișca odată cu sânul, indicându-i responsabilitățile. O controlam în modul cel mai sever, forțând-o să părăsească tejgheaua și să treacă în spate, în depozit. Acolo, tăiam sacii și citeam împreună scrisorile care se revărsau pe ciment. Deschideam coletele, rupeam sforile pachetelor recomandate și cotrobăiam printre dosarele cu evidența pensiilor. Verificam mandatele cu grijă, unul câte unul; căutam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Rom“. Am comandat la întâmplare, ce mi-a trecut prin cap: bacon, măsline, ceapă, roșii, ardei, extra mozarella. Mi se făcuse și mie foame, gastrita dădea târcoale. L-am cercetat iar pe Mihnea. El butona textul, ospătărița se aplecase pe tejghea, Cezar picotea, tipele de pe televizor dansau amețite. Gândurile secționau lumina, fumul, încăperea, oamenii, purtând fiecare din viețile astea incomplete spre o direcție de nimeni cunoscută și cu-atât mai puțin controlată. Totul mergea ca pe roate. Știam din romane chestia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
capăt, am mai desfăcut un rând de uși batante, cu geamurile de sticlă mată și, după o coloană, am ajuns la recepție. Abia acum eram la Schottenpoint. Ne-am lăsat datele la recepție (ni s-a xeroxat pașaportul discret, sub tejghea, cum se întâmpla cu toată lumea), am schimbat câteva cuvinte cu recepționerul, amestecând judicios engleza cu germana, în așa fel încât să nu ni se recunoască naționalitatea și recurgând definitiv la prima, când nu ne mai puteam înțelege, după care ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
repede peste ei. În prelungirea banchetei, la o măsuță de-o singură persoană, își fuma pipa un domn ochelarist, cu părul alb pieptănat pe spate: un fel de Mircea Eliade cu ochi albaștri și fără dioptrii. Și cam atât. La tejghea se-auzea Herbert Grönemeyer din două boxe negre, cu woofer-ele atenuate. Cânta ceva potolit, probabil sărbătoresc: „Ich muss sterben, Ich muss sterben“. Prăjiturile îl însoțeau, strălucind în creme mov și roșii revărsate peste blaturile din vitrină: tiramisu cu fructe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
meargă înainte. Nici tata nu era străin de toată povestea asta.“ Am făcut amândoi o pauză, privind în jur. Nu mai intrase nimeni în cafenea, Rocco sau cum îl chema de fapt pe italian amesteca dezinvolt laptele cu cafeaua după tejghea. Fluierau aburii espresorului, un sunet plăcut, rutinier. Labradorul de la masa de lângă geam dormea liniștit, legănat de zgomotul cafetierelor, iar Mircea Eliade II citea un ziar, fumându-și mai departe pipa. Mirosea a vanilie, rom și prune uscate - unul din amestecurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
transmite fotocaina? Cum o distribuie Economiștii Minții astăzi, dacă pe cărți nu?“ Inginerul Grosescu a făcut o nouă pauză. Și-a împins ceașca de cafea departe, în colțul celălalt al mesei, lângă a mea. Apoi a privit cu grijă spre tejghea. M-am uitat și eu, nu se vedea mai nimic, ospătarii plecaseră probabil prin subsol, să mai aducă vreun tort. „Știi ce mă interesează pe mine, de fapt, la întâlnirea asta?“, a întrebat din senin inginerul. N-am zis nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cultural respectiv. Un frame (și schema aferentă lui) cum ar fi efectuarea de cumpărături În spațiul cultural românesc a suferit diverse modificări În decursul timpului; până În anii 1970-1980, un asemenea cadru cuprindea, cu aproximație,următoarele concepte cheie: cumpărător, vânzător, produs, tejghea, bani, sacoșă, care erau ordonate, În principiu, după următoarea schemă: 1) cumpărătorul intră În magazin, 2) salută vânzătorul care se află la tejghea, 3) Îi solicită produsul, 4) plătește 5) pune produsul În sacoșă, 6) salută vânzătorul și 7) iese
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
decursul timpului; până În anii 1970-1980, un asemenea cadru cuprindea, cu aproximație,următoarele concepte cheie: cumpărător, vânzător, produs, tejghea, bani, sacoșă, care erau ordonate, În principiu, după următoarea schemă: 1) cumpărătorul intră În magazin, 2) salută vânzătorul care se află la tejghea, 3) Îi solicită produsul, 4) plătește 5) pune produsul În sacoșă, 6) salută vânzătorul și 7) iese din magazin. Apoi, acest cadru a suferit modificări prin apariția procesului de autoservire. Au apărut concepte noi (coș, casă, raion etc.) și au
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
produsul, 4) plătește 5) pune produsul În sacoșă, 6) salută vânzătorul și 7) iese din magazin. Apoi, acest cadru a suferit modificări prin apariția procesului de autoservire. Au apărut concepte noi (coș, casă, raion etc.) și au dispărut unele vechi (tejghea). Implicit, s-a modificat și schema: 1) cumpărătorul intră În magazin, 2) ia un coș, 3) se deplasează În raionul produsului pe care dorește să-l cumpere, 4) alege produsul, 5) se deplasează la casă, 6) plătește, 7) ia bonul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pe căldura asta! Primul actant aflat În postura de interpret este vânzătorul. La momentul t0 al producerii enunțului de către cumpărătorul C, În mediul fizic imediat Împărtășit de cei doi, se mai produc următorii stimuli: un alt vânzător, V1, vecin de tejghea cu V, rostește propoziția Ai un foc?; un alt cumpărător, C1, aflat lângă cel care a produs enunțul supus analizei, dar orientat cu privirea spre o altă direcție decât spre vânzătorul V, rostește propoziția Cât e kilogramul de gogoșari?; de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
negru la față, cel mai urât dintre toți plătitorii dijmei, așa cum este arătat Iuda în toate Cinele Renașterii, cu mâna dusă la piept, justificându-se sau cerând o păsuire impasibililor slujbași. Reta observase și săculețele de bani de pe jos, din preajma tejghelei înalte, cu etichete sau chitanțe prinse, lipite pe pânza gri pătată, pământie și care aveau aspectul unor hârtii muncite, trecute prin multe mâini, colțurile lor erau întoarse, îndoite, de acea laborioasă și primitivă birocrație feudală. Dijma dată seniorului. Lui, care
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
negru la față, cel mai urât dintre toți plătitorii dijmei, așa cum este arătat Iuda în toate Cinele Renașterii, cu mâna dusă la piept, justificându-se sau cerând o păsuire impasibililor slujbași. Reta observase și săculețele de bani de pe jos, din preajma tejghelei înalte, cu etichete sau chitanțe prinse, lipite pe pânza gri pătată, pământie și care avea aspectul unor hârtii muncite, trecute prin multe mâini, colțurile lor erau întoarse, îndoite, de acea laborioasă și primitivă birocrație feudală, (vezi nota 8). Pasajul marchează
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
prinde cu înșelăciunea. -Jupâne negustor, nu-ți iau bani, s-a tocmit ―țăranul",ci ne învoim ca la șase ocale de lapte să-mi dai o oca de untdelemn. -Bine , a primit negustorul ,clipind șmecher din ochi. A luat de pe tejghea ocaua mare,"ocaua lui Cuza",și-a măsurat laptele;douăzeci si patru de ocale.. A socotit că trebuie să plătească ,în schimb ,patru ocale de untdelemn. -Caută să-mi măsori drept,cu aceeași oca,a stăruit ―țăranul". -Nu se poate
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
ocale.. A socotit că trebuie să plătească ,în schimb ,patru ocale de untdelemn. -Caută să-mi măsori drept,cu aceeași oca,a stăruit ―țăranul". -Nu se poate, că-i plină de lapte.Îți măsor cu asta! Și a scos de sub tejghea altă oca. -Păi ,ocaua asta-i mai mică, a zis ―țăranul". -Ce te pricepi tu,nepricopsitule!Ocaua-i oca și gata! Atunci “țăranul” a scos căciula din cap, a lepădat sumanul și s-a arătat în tunica albastră,cu epoleți
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
oameni care importau aceste mărfuri. Într-o zi a găsit și cremă irlandeză. Acum mă și amuz, doar pentru a mulțumi câteva persoane. Anii ’20 și începutul anilor ’30 au fost foarte duri. Erau dificultăți economice și tata avea sub tejghea ceea ce el numea „Caietul”. Niciodată nu am avut o casă de marcat, din aceea la care apeși pe buton și se deschide sertarul. Întrucât era un cartier cu oameni care munceau din greu, știa că situația economică nu era prea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
sticlă, ne-am oprit o clipă, nedumeriți, după care Alina a întrebat, senină și cuminte, care sunt prăjiturile acelea à la Tufli - fiindcă noi de fapt asta voiam: să gustăm și noi din farmecul dulce al Iașiului de odinioară. La tejghea era o puștoaică din acelea. Fetișcana a avut o secundă - doar o secundă - de ezitare, care putea să sugereze că nu știa. După aceea s-a repliat repede, s-a sumețit și a răspuns iar în stilul pe care îl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
vocalice, fiecare sunet amintind de o deformare fizică sau morală. Grummer are o prezență mai puțin elaborată, el definindu-se mai degrabă prin gesturi și atitudine decât prin conturul fizic: Fire închisă și temperament bilios, stă toată ziua lungit sub tejghea, cu ciocul vârât printr-o gaură sub podea". Urmând aceeași logică a sugestiei sonore, Grummer poate fi asemănat unui bătrân misterios, plin de intenții ascunse, manifestându-se neașteptat, prin reacții surprinzătoare și gesturi violente. Caracterul său este asemănător profilului comportamental
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
aceeași logică a sugestiei sonore, Grummer poate fi asemănat unui bătrân misterios, plin de intenții ascunse, manifestându-se neașteptat, prin reacții surprinzătoare și gesturi violente. Caracterul său este asemănător profilului comportamental al unui motan leneș ("stă toată ziua lungit sub tejghea") care își conservă energia pentru a putea să o consume într-un "asalt" intempestiv, adesea gratuit (joaca de-a "șoarecele și pisica" este redată în linii "umanizate" în relația dintre Grummer și clienții săi). Observând recurența lui r după guturala
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
stabile de care depind. 75. Bărăcile, chioșcurile și gheretele în care se vînd băuturi răcoritoare trebuie să îndeplinească următoarele condiții: - să fie racordate la rețeaua de apă potabilă și canalizare; - să aibă dispozitive de spălare a paharelor; - să aibă o tejghea cu suprafața impermeabilizata, prevăzută cu tăvi de metal cu găuri de scurgere, pentru așezarea paharelor spălate. 76. După fiecare întrebuințare paharele se vor spală numai la curent de apă și se vor păstra cu gura în jos pe tăvile de
ORDIN nr. 91 din 21 februarie 1974 privind stabilirea normelor de igiena în producţia, prepararea, depozitarea, tranSportul şi desfacerea alimentelor şi băuturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120670_a_121999]
-
păstrarea oricărei băuturi în vase descoperite. Băuturile care se consumă direct din sticle vor fi puse în vînzare numai în sticle astupate ermetic. 81. Bărăcile și chioșcurile în care se vînd produse lactate, în afară de instalații de apă curentă și canal, tejghea și tăvi, pentru pahare, vor mai avea următoarele dotări: - răcitor sau cadă cu gheață pentru păstrarea la rece a produselor lactate; - recipiente din material inoxidabil, prevăzute cu robinet, pentru vînzarea laptelui dulce și bătut. 82. Umplerea paharelor sau sticlelor cu
ORDIN nr. 91 din 21 februarie 1974 privind stabilirea normelor de igiena în producţia, prepararea, depozitarea, tranSportul şi desfacerea alimentelor şi băuturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120670_a_121999]
-
bătut. 82. Umplerea paharelor sau sticlelor cu derivate lactate se va face numai din recipientele prevăzute cu robinet. 83. În bărăcile, chioșcurile și gheretele în care se permite desfacerea preparatelor de carne, în afară de instalațiile de apă curentă, canal, răcitor și tejghea metalică, se vor respecta următoarele condiții: - instalația de frigere sau prăjire (grătar sau plita) va fi amplasată în interior; - aprovizionarea se va face numai cu produse de carne proaspete, transportate cu mijloace corespunzătoare, pentru o perioadă de desfacere de cel
ORDIN nr. 91 din 21 februarie 1974 privind stabilirea normelor de igiena în producţia, prepararea, depozitarea, tranSportul şi desfacerea alimentelor şi băuturilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120670_a_121999]