4,773 matches
-
față de Biserica Catolică), etnice (mai ales față de maghiari și rromi) și sexuale (toate). Ideea fundamentală a teoriei lui Manoilescu era cuprinsă în conceptul de „valoare adăugată”, net superioară în industrie, față de agricultură și comerț. Această idee a fost preluată de teoreticienii și politicienii sistemului economic comunist, care au făcut din „valoarea netă” principalul indicator urmărit în politicile economice ale statului comunist. În realitate, acest procent este chiar mai mare, căci o serie de localități consacrate administrativ ca fiind orașe nu sunt
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
al formării și maturizării în vârtejul evenimentelor istorice (romanul Sfârșitul vacanței, 1960), totul realizat cu un spirit larg-imaginativ și cu un cert talent de povestitor modern, precipitat și esențial. Dar destul de repede interesul său atât ca scriitor, cât și ca teoretician și istoric literar s-a deplasat spre literatura științifico-fantastică. Unele dintre povestirile sale SF s-au bucurat chiar de aprecieri internaționale - precum Emisiune nocturnă (Premiul Conferinței Europene de Science Fiction, Faenza, 1985) -, pentru că autorul folosește în narațiuni cunoștințe științifice unanim
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
predilect în construcția critică (de pildă, în cazul lui Blecher se fac referiri atât la poeții simboliști, cât și la Eugen Ionescu, André Breton sau Sigmund Freud). În același scop sunt aduse în discuție opiniile celor mai importanți critici și teoreticieni ai momentului; discutând, bunăoară, despre teatrul absurdului și despre Sartre, H. citează amplu din Martin Esslin, Domenach, Bernard Dort și René Girard, fiind interesată de aducerea „în actualitate” atât a criticului, cât și a obiectului criticii, autorul și opera sa
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
prin ironie discursurile critice la adresa puterii. Numeroase eseuri, studii și teze de doctorat au fost consacrate de atunci «postmodernismului» și tinerei literaturi experimentale În România. Printre autori, unii sunt În același timp scriitori - unii dintre cei mai recunoscuți -, alții eseiști, teoreticieni sau profesori de literatură. Pentru ei, postmodernismul a reprezentat un răspuns pentru o dublă constrângere: cea a izolării lingvistice din anii ’80 și cea a lipsei de categorii adecvate pentru judecarea noii producții literare. Cum să te situezi Într-un
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a lumii reale este de fapt cea vizată. Sunt oare astfel reunite condițiile, așa cum o arată George Voicu În concluziile uneia din lucrările sale, pentru o revoluție conservatoare În România? Capacitatea de Încadrare și de orientare a mișcărilor sociale de teoreticieni ai complotului pe de o parte, pe de altă estetizarea discursului politic ca semn de «ânaltă cultură», la opusul rigorii și preciziei raționamentului, mai degrabă disprețuita de intelectualii care țin frânele mediatice, ar sta drept dovadă. * Winners și loosers Discursurile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
instituțiilor superioare de Învățămînt sovietice, adoptată și de alte țari: școli centrale sau superioare, institute (de cercetare și/sau Învățămînt, pregătire doctorala), academii. Cf. Opoziția sovietică specifică Între teoria marxist-leninistă, ridicată la rang de ideologie științifică, și științele aplicate, Între teoreticieni (generaliști) și specialiști. Natasa Șmatko deosebește Între instituțiile de „pregătire politică” a cadrelor de conducere și instituțiile de „pregătire profesională”. În prima categorie: Academia de Științe Sociale și Institutul de Științe Sociale, Școlile Superioare ale PCUS și ale Komsomolului și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
spirit, Horia Stamatu definește Spania ca „excepția Occidentului”, ceea ce conferă constatărilor sale un relief mai clar. Au mai colaborat Antoaneta Bodisco (Traduceri din Propertiu), Gheorghe V. Bumbești (Revoluția lui Serdiakov), Octavian Vuia (Muncitorul și nihilismul contemporan), Octavian Buhociu (E. Lovinescu, teoretician al civilizației românești) ș.a. N.Fl.
LIBERTATEA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287798_a_289127]
-
dintâi subliniază că susținerea sa pentru estetica și dinamica inovatoare din „toate mișcările literare de după război” respectă principiul teoretic al diferențierii, fără să însemne și recunoașterea valabilității lor, cu atât mai puțin adeziunea propriei sensibilități, cu o „elasticitate” limitată; potrivit teoreticianului capodoperei, „adevărata literatură de avantgardă este a literaților înzestrați cu genialitate creatoare”, ca Dante, Shakespeare, Goethe, Flaubert, iar fenomenul contemporan autodenumit astfel „nu merită nici o atenție” din punct de vedere estetic. Tot Mihail Dragomirescu inaugurează rubrica „Un sfert de oră
LICARIRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287801_a_289130]
-
Gheție (Contribuții la problema unificării limbii române literare. „Momentul 1750”), despre Petru Maior, semnate de Dimitrie Macrea (Petru Maior) și N.A. Ursu (Cărți de popularizare a științei traduse de Petru Maior), despre I. Budai-Deleanu, semnate de I. Gheție (I. Budai-Deleanu, teoretician al limbii literare), Ladislau Gáldi (Încă o dată despre metrul „Țiganiadei”) și Florea Fugaru (Despre lectura manuscriselor lui Ion Budai-Deleanu și Influența versificației populare asupra poeziei lui Ion Budai-Deleanu), despre Samuil Micu și Gheorghe Șincai, semnate de N. A. Ursu (Modelul gramaticii
LIMBA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
capital economic, social, cultural și emoțional din ambele părți. Mariajul ca afacere, tranzacție (bargain) presupune deci căutarea unui partener care să-ți ofere în schimbul a ceea ce poți oferi cele mai prețioase (din punctul tău de vedere) bunuri și servicii. Mulți teoreticieni consideră, de aceea, că mariajul este unul dintre cele mai elocvente ilustrări ale validității teoriei schimbului în relațiile umane. Din perspectiva acestei teorii, similaritatea de statute socioculturale, de trăsături de personalitate și de atitudini, ca și complementaritatea nevoilor sunt cele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu Traian Herseni, Sociologia succesului (1962) și Introducere în psihologia socială (1966). După 1944 a publicat și lucrări propagandistice, conforme cu ideologia oficială: Caracterul antiuman și antiștiințific al psihologiei burgheze americane (1954), „Războiul psihologic”, instrument al agresiunii imperialiste (1954). Veritabilul teoretician și eseist R. se află în cărțile și studiile apărute înainte de război: Fenomenul românesc (1927) pune în lumină, cel puțin în parte, concepția criticului literar, continuator al lui G. Ibrăileanu la „Viața românească”, iar în Valori (1935) poate fi descoperit
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
ci mai degrabă superstițios. Ceea ce omite să evidențieze (tocmai el, doctrinarul țărănist) este dragostea de pământ a omului de la țară. După ce pune încă o dată în lumină funcția adaptării, ca expresie a vitalității noastre de-a lungul atâtor vicisitudini ale istoriei, teoreticianul disociază între imitație (pe care o criticase aproape în spirit junimist, ca formală) și adaptare. Aceasta din urmă „e o prefacere, o ajustare, o localizare. Ea înseamnă trecerea printr-un temperament special al unui sistem de viață [...] adaptarea are un
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
de directiva culturală, socială și morală care va fi imprimată poporului de conducătorii săi. Destinul care ne așteaptă e astfel dublu. La răspântie, se cere mai multă înțelepciune decât oriunde.” Două sunt ideile fundamentale care îl conduc pe R. în calitate de teoretician și critic literar: specificul național și metoda psihologică, dublată adesea de cea sociologică. Amândouă provin de la mentorul său, G. Ibrăileanu, el dezvoltându-le și adăugându-le unele nuanțe într-o demonstrație coerentă, însă nu întotdeauna convingătoare din punct de vedere
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
al XV-lea și al XVI-lea, rămăseseră de completat atât substanța, cât și detaliile noțiunii moderne de proprietate, lucru care a fost realizat În secolul al XVIII-lea de filosoful politic John Locke, iar apoi de o pleiada de teoreticieni incluzându-i pe Adam Smith, David Hume, Jeremy Bentham, John Stuart Mill și Georg Wilhelm Friedrich Hegel 12. Teoria proprietății a lui Locke a fost publicată În 1610 În Two Treatises on Civil Government. Tratatele lui au devenit rapid biblia
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ci și un instrument pentru a avansa fericirea umană. Filosofii epocii au fost de acord că „fericirea maximă a societății este obținută asigurând fiecărui om cea mai mare cantitate de produse ale muncii sale”16. Utilitariștii au fost printre primii teoreticieni moderni care au făcut distincția clară Între proprietate ca lucru, pe care cineva Îl posedă și proprietatea ca instrument pentru a avansa fericirea umană. Filosoful german Georg Friederich Hegel a realizat această distincție Într-un mod puțin diferit. Teoria sa
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
principali. Punem o rochie În lucru... pentru a-i menține pe contractori ocupați... plasăm lucrul În funcție de cine are nevoie de lucru șpentru a supraviețuiț 10. Ceea ce În ultimă instanță propulsează schimbarea la un model de rețea este lipsă de timp. Teoreticienii procesului de organizare Candace Jones și Stephen Borgatti, de la Boston College și William Hesterly, de la David Eccles School of Business, notează că vechiul sistem economic, care se bazează pe schimburile pe piață secvențiale Între clienți, furnizori și distribuitori pentru a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a intrat În vogă. Filosofia procesului și principiile ciberneticii, care deja pătrunseseră În tehnologie, comerț și chiar În psihologie - terapia personală se folosește mult de recondiționarea mentală bazată pe proces - au Început să-și găsească locul În dezbaterile cu privire la guvernare. Teoreticienii politici argumentau că birocrația rațională și ierarhică nu permite nici feedback și nici sugestii de la toți actorii implicați - atât agenți guvernamentali, cât și cetățeni. O nouă generație de teoreticieni și analiști politici favorizează o abordare a guvernării bazată pe proces
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
proces - au Început să-și găsească locul În dezbaterile cu privire la guvernare. Teoreticienii politici argumentau că birocrația rațională și ierarhică nu permite nici feedback și nici sugestii de la toți actorii implicați - atât agenți guvernamentali, cât și cetățeni. O nouă generație de teoreticieni și analiști politici favorizează o abordare a guvernării bazată pe proces, care să Înlocuiască vechiul model ierarhic Închis cu un nou model de sistem deschis. Ei argumentau că guvernarea efectivă ține În mai mică măsură de impunerea, de sus, a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
globale. A devenit chiar un obicei În Uniunea Europeană să se vorbească despre guvernarea „policentrică”, spre deosebire de guvernul tradițional. Guvernul tradițional este asociat autorității teritoriale. Guvernarea policentrică este descentralizată și nu se rezumă doar la ceea ce face guvernul. Mai degrabă, spun fostul teoretician social Paul Hirst și teoreticianul politic Grahame Thompson, „este o funcție care poate fi Îndeplinită de o mare varietate de instituții publice și private, de stat sau nu, naționale și internaționale”11. Cu guvernarea policentrică, domeniul guvernării se extinde pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
obicei În Uniunea Europeană să se vorbească despre guvernarea „policentrică”, spre deosebire de guvernul tradițional. Guvernul tradițional este asociat autorității teritoriale. Guvernarea policentrică este descentralizată și nu se rezumă doar la ceea ce face guvernul. Mai degrabă, spun fostul teoretician social Paul Hirst și teoreticianul politic Grahame Thompson, „este o funcție care poate fi Îndeplinită de o mare varietate de instituții publice și private, de stat sau nu, naționale și internaționale”11. Cu guvernarea policentrică, domeniul guvernării se extinde pentru a include jucătorii nestatali. Este
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
faptul că a ajuns să pară un adevăr evident este desigur un aspect sau Însuși sâmburele tare al problemei naționalismului. A avea o națiune nu este un atribut inerent al umanității, dar a ajuns să aibă acest aspect 12. Unii teoreticieni politici postmoderni sugerează că În noua lume a relațiilor dense, suprapuse și aflate În permanentă schimbare, guvernarea are de-a face mai mult cu asocierea și legătura decât cu un control asupra unui anumit spațiu fizic 13. Cărturarii se referă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de a taxa și de a administra. Pe de altă parte este Însuși prototipul unui nou soi de instituție de guvernare, potrivită pentru a procesa intersele multiple care proliferează și se interconectează, peste fiecare frontieră imaginabilă, Într-un mediu globalizat. Teoreticianul politic Tim Luke vede Uniunea Europeană drept... un mediu pentru exercitarea autorității și administrarea fluxurilor de influență provenite din surse multiple, mai dinamic, mai interconectat și totuși mai fragmentat și mai fluid, care nu poate fi conținut de geometria euclidiană și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În era modernă, Într-o măsură din ce În ce mai mare, de către forțele pieței și guvernarea statului-națiune. Economiștii și liderii din domeniul afacerilor, În special, au ajuns să privească piața ca pe instituția cea mai importantă În domeniul relațiilor umane. După cum argumentau atât teoreticienii capitalismului, cât și cei ai socialismului, În esență, comportamentul uman este materialist și utilitar, iar valorile morale și normele culturale ale societății sunt derivate ale orientării sale economice - sau, ca s-o cităm pe Madonna, „Trăim Într-o societate materialistă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Napoleon. Teoria liberală clasică a relațiilor externe oferă o alternativă la viziunea hobbesiană. Ea pornește de la ideea iluministă că propriul interes material este promovat cel mai bine de piețele libere și liberalizarea schimburilor atât În interior, cât și În exterior. Teoreticienii liberali nu erau după cum arată ideea lui Hobbes potrivit căreia războiul este condiția naturală a umanității. Ei preferau să creadă că interesul propriu rațional este motorul principal, iar eficiența economică este forța motoare a comportamentului uman. și-au Împletit ideile
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ei este evaluarea atributului i sau valoarea (importanța) acordată lui, iar n reprezintă numărul de atribute (apud Eagly și Chaiken, 1998, p. 275). Ca orice formulă matematică, nici cea de mai sus nu exprimă, în fond, o relație cauzală, dar teoreticienii care au propus-o și adoptat-o susțin că atitudinea este determinată de crezuri. Or, a pune semnul egalității între atitudine și suma crezurilor (chiar moderată prin valoarea așteptărilor) este o prea grosieră simplificare. Și alte entități (cum ar fi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]