1,298 matches
-
agresivitatea între masculii de diferite specii de vertebrate, mai ales în perioada de reproducere. Aceeași relație a fost urmărită și la oameni, dar importanța ei a provocat multiple controverse. Studiile realizate de Gladue (1991) arată o corelație pozitivă între nivelul testosteronului și auto-evaluare pe o scală a agresivității ce a avut în vedere subiecți de sex masculin. Aceeași corelație s-a dovedit a fi negativă pentru subiecții de sex feminin. Conform rezultatelor, bărbații care se descriu ca fiind foarte agresivi sunt
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a agresivității ce a avut în vedere subiecți de sex masculin. Aceeași corelație s-a dovedit a fi negativă pentru subiecții de sex feminin. Conform rezultatelor, bărbații care se descriu ca fiind foarte agresivi sunt cei ai căror nivel de testosteron este foarte ridicat. Corelația pozitivă s-a manifestat într-un context de provocare, dar legătura cauzală între nivelul de testosteron și agresivitate n-a fost încă demonstrată. Meta-analiza (analiza comparativă a rezultatelor obținute în urma unui ansamblu de cercetări pe aceeași
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
subiecții de sex feminin. Conform rezultatelor, bărbații care se descriu ca fiind foarte agresivi sunt cei ai căror nivel de testosteron este foarte ridicat. Corelația pozitivă s-a manifestat într-un context de provocare, dar legătura cauzală între nivelul de testosteron și agresivitate n-a fost încă demonstrată. Meta-analiza (analiza comparativă a rezultatelor obținute în urma unui ansamblu de cercetări pe aceeași temă) realizată de Archer și colegii săi (Archer et al., 1998) scoate mai degrabă la iveală o majoră variabilitate individuală
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ansamblu de cercetări pe aceeași temă) realizată de Archer și colegii săi (Archer et al., 1998) scoate mai degrabă la iveală o majoră variabilitate individuală a relației în cauză. Și mai interesante sunt rezultatele studiilor care indică un nivel de testosteron mult mai ridicat la deținuții condamnați pentru crime violente decât la deținuții reținuți pentru crime non violente, situație valabilă atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Statisticile realizate începând cu anii 1950 arată că diferența între bărbați și femei în ceea ce privește
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
evidentă. În ciuda rezultatelor prezentate de unele studii ce demonstrează contribuția hormonilor sexuali la creșterea și dezvoltarea agresivității la anumite specii, corelația n-a fost direct observată la oameni. La animale diminuarea tendințelor agresive este adesea asociată cu scăderea nivelului de testosteron. Efectul diferențiat al factorului sex ca indicator al agresivității sporite la bărbați față de femei este interpretat de către unii cercetători ca rezultat al unui baias metodologic. În schimb, contextul social și percepția diferită a rolurilor sociale par a influența covârșitor decizia
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
corelații între anomaliile cromozomiale sexuale și agresivitate. Asocierea acestor elemente scoate mai degrabă în evidență rolul deficiențelor mentale în încarcerarea mai frecventă a indivizilor marcați de anomalii genetice. Hormonii și comportamentul agresiv Pare la fel de simplistă și încercarea de transformare a testosteronului în hormon al agresivității, chiar dacă acesta pare să aibă un rol important în ceea ce privește sensibilitatea la amenințări și provocări. Cercetările asupra animalelor semnalează efectul hormonilor sexuali asupra comportamentului agresiv. Testosteronul are două efecte asupra animalelor de organizare și de activare efecte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și comportamentul agresiv Pare la fel de simplistă și încercarea de transformare a testosteronului în hormon al agresivității, chiar dacă acesta pare să aibă un rol important în ceea ce privește sensibilitatea la amenințări și provocări. Cercetările asupra animalelor semnalează efectul hormonilor sexuali asupra comportamentului agresiv. Testosteronul are două efecte asupra animalelor de organizare și de activare efecte ce pot influența manifestarea agresivității. Efectele de organizare sunt asociate influențelor hormonale asupra dezvoltării fătului și a funcționării sistemului nervos în perioada prenatală și cea a nașterii propriu-zise. Efectul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
organizare sunt asociate influențelor hormonale asupra dezvoltării fătului și a funcționării sistemului nervos în perioada prenatală și cea a nașterii propriu-zise. Efectul activării se manifestă în funcție de schimbările hormonale din perioada postnatală, influențând starea afectivă și comportamentul copiilor și al adulților. Testosteronul pare să favorizeze agresivitatea manifestată de masculii mai multor specii de vertebrate, intervenind puternic în creșterea nivelului agresivității în perioada reproducerii. Efectul asupra masculilor umani este un subiect de dezbatere. Puține cercetări au fost efectuate pentru studierea efectului administrării de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
putem trage concluzii solide, chiar dacă rezultatele sugerează că expunerea prenatală la hormoni poate influența dezvoltarea unei sensibilități agresive sporite în situații de provocare. Activitatea hormonală mai poate corela pozitiv cu percepția sinelui și a celorlalți. O corelație pozitivă între nivelul testosteronului și evaluarea sinelui pe scala agresivității a fost observată la subiecții de sex masculin. Corelația este însă negativă pentru subiecții de sex feminin (Gladue, 1991). O altă corelație pozitivă s-a înregistrat între nivelul testosteronului la adolescenți și descrierea de către
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
O corelație pozitivă între nivelul testosteronului și evaluarea sinelui pe scala agresivității a fost observată la subiecții de sex masculin. Corelația este însă negativă pentru subiecții de sex feminin (Gladue, 1991). O altă corelație pozitivă s-a înregistrat între nivelul testosteronului la adolescenți și descrierea de către mamă a comportamentului lor delicvent. Alte cercetări semnalează o corelație pozitivă între nivelul testosteronului și agresivitatea fizică comisă de către indivizi în timpul unui conflict personal. Olweus și colegii săi (1980 citat de Endersen et al., 2001
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
masculin. Corelația este însă negativă pentru subiecții de sex feminin (Gladue, 1991). O altă corelație pozitivă s-a înregistrat între nivelul testosteronului la adolescenți și descrierea de către mamă a comportamentului lor delicvent. Alte cercetări semnalează o corelație pozitivă între nivelul testosteronului și agresivitatea fizică comisă de către indivizi în timpul unui conflict personal. Olweus și colegii săi (1980 citat de Endersen et al., 2001) au remarcat la adolescenți o asociere pozitivă între nivelul de testosteron și auto-evaluarea agresiunii fizice și verbale. Cercetătorii tind
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Alte cercetări semnalează o corelație pozitivă între nivelul testosteronului și agresivitatea fizică comisă de către indivizi în timpul unui conflict personal. Olweus și colegii săi (1980 citat de Endersen et al., 2001) au remarcat la adolescenți o asociere pozitivă între nivelul de testosteron și auto-evaluarea agresiunii fizice și verbale. Cercetătorii tind să creadă că relația este și mai puternică atunci când agresivitatea este definită ca răspuns la provocare. Aceleași concluzii au fost avansate de Van Goozen și colegii lui (Van Goozen, Frijda și Van
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
răspuns la provocare. Aceleași concluzii au fost avansate de Van Goozen și colegii lui (Van Goozen, Frijda și Van de Poll, 1994; 1995) în cazul subiecților care trebuiau să fie supuși unor transformări sexuale. Autorii au constatat că administrarea de testosteron subiecților transsexuali "de la femelă la mascul" (FM) nu modifică deloc nivelul de evaluare al propriului comportament agresiv. În schimb, la aceeași subiecți s-a observat o creștere a tendinței de a reacționa agresiv în situații de provocare fictivă. Aceeași tendință
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
tendinței de a reacționa agresiv în situații de provocare fictivă. Aceeași tendință a fost verificată pe un grup de subiecți transsexuali "de la mascul la femelă" (MF), înregistrându-se o agresivitate mai puțin pronunțată. Unele studii au semnalat corelații între nivelul testosteronului și comportamentul agresiv doar în cazul unor populații și condiții specifice. Dabbs, Frady, Carr și Besch (1987 citat de Dabbs și Morris, 1990) au constatat un nivel mai ridicat de testosteron liber la deținuții declarați vinovați de crime violente decât
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
puțin pronunțată. Unele studii au semnalat corelații între nivelul testosteronului și comportamentul agresiv doar în cazul unor populații și condiții specifice. Dabbs, Frady, Carr și Besch (1987 citat de Dabbs și Morris, 1990) au constatat un nivel mai ridicat de testosteron liber la deținuții declarați vinovați de crime violente decât la cei care au comis crime non violente. Studiul lui Dabbs și Morris (1990) pe 4 000 de veterani ai războiului din Vietnam stabilește o corelație pozitivă între nivelul testosteronului și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de testosteron liber la deținuții declarați vinovați de crime violente decât la cei care au comis crime non violente. Studiul lui Dabbs și Morris (1990) pe 4 000 de veterani ai războiului din Vietnam stabilește o corelație pozitivă între nivelul testosteronului și rata actelor antisociale doar la cei proveniți dintr-un mediu socio-economic foarte precar. Aceeași corelație nu apare la indivizii din clasa medie, ei având probabil la dispoziție alte mijloace pentru a-și rezolva conflictele personale într-o manieră mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
din clasa medie, ei având probabil la dispoziție alte mijloace pentru a-și rezolva conflictele personale într-o manieră mai constructivă și mai puțin violentă. Mazur și Lamb (1980) au înregistrat la câștigătorii competițiilor de tenis o creștere a nivelului testosteronului în timpul primei ore de după concurs, în timp ce perdanții suferă o diminuare a nivelului. Faptul nu este foarte evident decât în cazul competițiilor de distanțare clară. Atunci când rezultatele sunt foarte strânse, creșterea nu poate fi verificată. Gladue, Boechler și McCaul (1989) extind
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
evident decât în cazul competițiilor de distanțare clară. Atunci când rezultatele sunt foarte strânse, creșterea nu poate fi verificată. Gladue, Boechler și McCaul (1989) extind interpretările rezultatelor, demonstrând că în timpul realizării unor sarcini în laborator câștigătorii prezintă o creștere a nivelului testosteronului chiar după competiție. Acest lucru sugerează că nivelul mai ridicat de testosteron nu e legat de natura competitivă a sarcinii, ci de percepția unei victorii nete. Un alt rezultat interesant al studiului lui Mazur și Lamb (1980) se referă la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
strânse, creșterea nu poate fi verificată. Gladue, Boechler și McCaul (1989) extind interpretările rezultatelor, demonstrând că în timpul realizării unor sarcini în laborator câștigătorii prezintă o creștere a nivelului testosteronului chiar după competiție. Acest lucru sugerează că nivelul mai ridicat de testosteron nu e legat de natura competitivă a sarcinii, ci de percepția unei victorii nete. Un alt rezultat interesant al studiului lui Mazur și Lamb (1980) se referă la corelația dintre nivelul testosteronului și starea afectivă a subiecților. În opinia autorilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Acest lucru sugerează că nivelul mai ridicat de testosteron nu e legat de natura competitivă a sarcinii, ci de percepția unei victorii nete. Un alt rezultat interesant al studiului lui Mazur și Lamb (1980) se referă la corelația dintre nivelul testosteronului și starea afectivă a subiecților. În opinia autorilor, victoria decisivă declanșează o stare afectivă pozitivă care poate crește la rândul ei nivelul testosteronului. McCaul, Gladue și Joppa (1992) formulează aceleași concluzii pentru câștigătorii la loto, joc complet aleatoriu. Activitatea hormonală
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Un alt rezultat interesant al studiului lui Mazur și Lamb (1980) se referă la corelația dintre nivelul testosteronului și starea afectivă a subiecților. În opinia autorilor, victoria decisivă declanșează o stare afectivă pozitivă care poate crește la rândul ei nivelul testosteronului. McCaul, Gladue și Joppa (1992) formulează aceleași concluzii pentru câștigătorii la loto, joc complet aleatoriu. Activitatea hormonală pare să influențeze declanșarea agresivității în situații de relații interpersonale conflictuale. În acest caz este mai corect să spunem că activitățile hormonale constituie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Tehnici de observare 101 proiective 158 Televiziunea 81 Teoria biologice 128-132 cognitiv 122-123, 194 învățării sociale 127-128, 191, 195 socio-cognitive 134-148 transferul activării fiziologice 64-68 Teorie explicativă 15 mecanicistă 121, 122-125 unidimensională 130, 135 Testul Rorschach 158 Rosenwieg 159 TAT Testosteron 22, 28, 104-106 Trans-sexual 105, 106 Trăire personală 33 V Valoare afectivă 23 instrumentală 23 Variabilă dependentă 154 independentă 154 moderatoare 31 Victimă 12, 14, 17, 27, 58-60, 193, 199, 204 pasivă 77, 171 provocatoare 77 Viol 15, 68, 174
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și atingerea taliei finale. Se cunoaște faptul că în lanțul steroidian de sinteză androgenii sunt precursorii estrogenilor atât în gonade, cât și în alte țesuturi, ca, de exemplu, în țesutul adipos sau creier. Transformarea androgenilor în estrogeni (de pildă a testosteronului în estradiol) are loc printr-o reacție de aromatizare, sub acțiunea unor enzime numite aromataze (planșa 11). Există astăzi suficiente dovezi care pledează în favoarea unei conversii inițiale obligatorii a androgenilor în estrogeni la nivelul cartilagiilor de creștere pentru a se
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
GH joacă un rol minor, dar semnificativ asupra creșterii în perioada intrauterină . Hormonii gonadici nu au nici ei importanță în creșterea intrauterină, deoarece nu există o diferență semnificativă a taliei între nou-născuții fete și băieți, în pofida faptului că băieții secretă testosteron în viața intrauterină. în același timp, nu există diferențe de talie la naștere între băieții cu anorhidie sau hipogonadism central și cei cu axă gonadotropă normală . GH fetal începe să fie secretat în a doua jumătate a primului trimestru, atingând
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
cașectic . Talia sau viteza de creștere a copiilor infectați cu HIV nu reprezintă indicatori de supraviețuire. Dacă supraviețuiesc, ei vor avea semne de pubertate întârziată, mai ales dacă infecția cu HIV e asociată altor afecțiuni, precum hemofilia, chiar dacă nivelul de testosteron corespunde declanșării pubertății. în anumite regiuni ale globului persistă infecțiile parazitare (schistosomiază, infecții helmintice), care pot duce la deficiențe nutriționale majore și întârzierea creșterii . j. Efecte secundare ale unor tratamente Copiii care suferă de sindroame de hiperactivitate sunt tratați frecvent
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]