1,495 matches
-
din viața sa. A avut, Între altele, parte de marea satisfacție să observe că populația din Basarabia Începuse să participe activ la viața României, că tânăra ei generație, precumpănitor rurală, se lepădase de tarele Înaintașilor ei, de aceea reținere și timiditate În raporturile cu târgoveții, În majoritate ruși, că Își formase o conștiință a egalității cu toți ceilalți oameni ți Începuse să se simtă stăpână la ea acasă. Din nefericire insă, În 1940, Basarabia a fost din nou răpita, iar avocații
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
cea mai importantă figură politică care a abandonat puterea voluntar de la reîntoarcerea lui Cincinatus la plug în anul 458 î.H., după înfrângerea inamicilor Romei antice. Modestia lui Washington privind aspectele ceremoniale ale funcției sale nu s-a tradus în timiditate în exercitarea puterii. Asumându-și dreptul de a recunoaște guvernele străine, de a ura bun-venit ambasadorilor și de a-i destitui, de a negocia tratate, a stabilit prioritatea președintelui în conducerea afacerilor internaționale. El a respins o cerere a Congresului
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
s-au decis să invadeze o altă țară fără o punere în balanță minuțioasă a potențialelor riscuri și beneficii. Lecția principală este că încrederea exagerată poate fi, pentru un președinte, un handicap cel puțin la fel de mare ca și excesul de timiditate. Asemenea liderilor atenieni, Bush a decis asupra cursului de urmat fără să se mai deranjeze să analizeze factorii obiectivi sau să ia în calcul posibilitatea că s-ar putea înșela. În loc să folosească procesul de luare a deciziilor, l-a ocolit
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
săracilor și să plece în pustiu. Își amintea de multe ori că a văzut-o pe comediana Thaïs, că a fost tulburat de ființa ei. Era cât pe ce să cadă în capcana relației cu ea. S-a apropiat cu timiditate și fără bani de casa curtezanei ce avea 15 ani, s-a temut însă că va fi refuzat. Ulterior, gândul la Thaïs a devenit păcatul lui cu care urma să se lupte. Lui Pafnutie îi apărea ca o ispită care
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nu o cunoștea? Eu unul nu exclud această posibilitate, căci iată cum se încheie acest omagiu: "Ultimele imagini ale mareșalului Stalin în uniformă ne aduc o fizionomie din ce în ce mai părintească, cu o privire timidă și pură". Gesturile sale sunt "de suavă timiditate", iar noi, românii, i-am fi datorat "gratitudine pentru generozitatea cu care ne-a absolvit de trecutele erori". Aici e cheia problemei: înțelegea Călinescu, poate mai senin decât ar fi fost cazul, că nu aveam cum să ne punem rău
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în plus, ca o reacție la ipotezele aventuroase (de exemplu, aceea a lui Șir Grafton Eliott Smith, care deriva toate construcțiile megalitice dintr-o singură sursă, Egiptul faraonic), cercetătorii nu îndrăznesc să mai abordeze problema în ansamblul său. Or, această timiditate este regretabilă, căci "megalitismul" constituie un subiect de studiu exemplar și, probabil, unic. Într-adevăr, un studiu comparativ ar fi în stare să arate în ce măsură analiza numeroaselor culturi megalitice, încă înfloritoare în secolul al XlX-lea, poate să contribuie la
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
urmă este o mărturisire ce își are gradul ei de subiectivitate, dar ea nu trebuie ignorată în totalitate. În demersul său demitizant, Lucian Valea își alege ca material argumentativ numărul dublu 3-4 "considerând că toate începuturile sunt cu dibuiri și timidități"93 și numărul 7. Se oprește astfel pentru a realiza o analiză și asupra poeziei publicate în cele două numere amintite: elimină textele situate, după opinia sa, "artisticește, la un nivelul bun, la care se găsea poezia epocii", adică cele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
creația unor autori, focalizându-se doar pe producția lor de după 1948, fie conferind greutate, majoritatea, de nu chiar toți, dimensiunii paraliterare a operei, în speță politicului, vădind uneori înverșunări justițiare, inflamări extraestetice, apropiidu-se însă, când o fac, cu o oarecare timiditate sau chiar rigiditate axiologică de lăuntrul intim al acesteia. Nici aceia dintre ei care se dedică perioadei de până în 1948, nici cei ce-o revendică întru cercetare pe cea următoare, nu par să țină prea mult seama de această generație
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și alternează cu expresia „perfectă curățenie”.16) „Abatorul și piețele comunei vor fi ținute în perfectă stare de curățenie”17). „Frizeriile vor fi ținute în perfectă stare de curățenie.18) Etc. în poem, Bacovia dă cuvîntului înțelesul de „precauție”, de „timiditate indusă de teama de boală”. Și, într-o altă împrejurare, pe cel de „posibilitate de îngrijire”. întrebat de Mircea Damian (la care, în treacăt fie spus, chestiunea a revenit de mai multe ori sub condeiul său), la o anchetă a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
A tăcut din indiferență, sau de teama escaladărilor? Oricare ar fi răspunsul, răbdarea lui mi se pare un lucru extraordinar, semnul unei formidabile stăpîniri de sine care seamănă cu cea a martirilor creștini. Desigur, ea poate fi pusă și pe seama timidității sale de provincial, dar Bacovia a trăit și în cele două capitale: Iași și București! Unul din nervoșii „decadenți” la care făcea aluzie Ibrăileanu e Al. T. Stamatiad. Spre convingere, transcriu mai jos cîteva rînduri dintr-un portret in aqua
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Valerian,/Stăruința d-voastră, a d-lui Corneliu Moldovanu, sau alte[i] persoane, ar putea face să obțiu o slujbă (ca o concesie) pe lîngă talentul meu de poet./ Al dv. devotat/Gh. Bacovia/Strada B-cii Naționale 12, Bacău”. Cîtă timiditate și eleganță la cineva care deținea premii literare și fusese director de reviste! „Concesie” înseamnă, se știe, „privilegiu”, „favoare”. Și o precizare: casa de pe Băncii era a surorii sale Ecaterina, nu a sa. Munca în redacții m-a învățat, între
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Paiute din Nevada și guvernatorul Earl Long din Louisiana. Lillian Ross a dat dovadă de o versatilitate asemănătoare, printre lucrările ei numărându-se și un portret emoționant al lui Ernest Hemingway, publicat în 1950, ce prezenta un bărbat de o timiditate dureroasă care pretindea a nu fi timid deloc, ce bea în public în mod frecvent și ostentativ dintr-o sticluță de buzunar, în timp ce se angaja într-una din bravadele lui renumite. La fel ca multe alte articole mai lungi publicate
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
precum negarea, furia, împăcarea, depresia și acceptarea și care se succed astfel ca urmare a faptului că lipsa auzului afectează dezvoltarea armonioasă și normală a copilului. Consecințele psihologice ale izolării nu vizează doar întârzierea în planul socializării, ci și apariția timidității excesive, a neîncrederii în forțele proprii și a nesiguranței, încât individul cu deficiență auditivă evită prezența altui individ din proprie inițiativă. În acest context de autoizolare și de egocentrism manifest, Guido Savoldelli (1975) ne aduce în atenție ideea că trăsăturile
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
pericol. În schimb, dacă stă pe scaun cu genunchii mult îndoiți dă dovadă că este pregatită pentru acțiune. Poziția șezând cu coapsele îndepărtate denotă dorința de a sta comod indiferent de impresia pe care o faci celorlalți. Lipirea genunchilor indică timiditate și nesiguranță, este poziția elevului și a subordonatului neajutorat. Când stau picior peste picior, bărbații își plasează de obicei unul dintre picioare în poziție orizontală, conferindu-i astfel o funcție de barieră. Femeile stau picior peste picior în poziție strânsă și
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
obicei unul dintre picioare în poziție orizontală, conferindu-i astfel o funcție de barieră. Femeile stau picior peste picior în poziție strânsă și dacă simultan, țin și brațele încrucișate dezvăluie faptul că nu doresc să converseze. Împletirea gambelor este semn de timiditate și poate arăta că se încearcă un semn de frustrare. La bărbați un înțeles asemănător îl are încrucișarea gleznelor, gest de reprimare a unei atitudini negative. După cum s-a putut ușor constata, marea majoritate a manifestărilor mimico-gestuale trecute sumar în
Mimica ?i gestualitatea by Coca Marlena Vasiliu,Ady Cristian Mihailov () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84347_a_85672]
-
cu o frunză, cu un zmeu etc. Multitudinea de răspunsuri va crește dacă forma respectivă va fi prezentată alternativ în poziții diferite. Caracterul ludic și dinamic al unor astfel de momente are valențe formative reale în cultivarea creativității, în înlăturarea timidității, în formarea capacităților elevilor de a exprima și de a argumenta un punct de vedere. Următoarea verigă a lecției este antrenarea elevilor în realizarea activității, cu ajutorul învățătorului. Este etapa în care elevii execută mișcările explicate și demonstrate de învățător. În
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
Recomandările lui Cicero cu privire la mișcările corpului țin cont de faptul că oratorul se urca pe rostrii, de unde auditoriul îi putea observa cea mai mică șovăială a picioarelor, nervozitatea pașilor, gesticulația dezordonată a mâinilor, mișcări care ar fi putut trăda teama, timiditatea și nesinceritatea. Gesturile oratorului variau în funcție de tonalitatea dicțiunii cu care-și rostea discursul și de caracterul cuvântării sale (întinderea brațului corespundea tonului puternic al vocii, iar îndoirea acestuia tonului mai dulce). Însemnătatea gestului în teatru a fost covârșitoare dintotdeauna, deoarece
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
demonstrează rapiditate și precizie în activitatea cognitivă. Vorbirea discontinuă trădează dificultăți de conceptualizare, care pot avea cauze multiple: tonus neuropsihic scăzut (lipsă de dinamism și motivație, oboseală, tristețe), reactivitate emoțională și neurovegetativă puternică (palpitații, tremurături, lipsă de încredere în sine, timiditate, anxietate) și dificultate în luarea deciziilor și în managementul timpului. Ritmul vorbirii (lent, normal, alert) este un parametru paraverbal care poate să influențeze nivelul calitativ al procesului instructiv-educativ. Astfel, după Constantin Cucoș (2000), un profesor cu abilități de comunicare știe
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu scopul de a fi reținute, de a face analogii, de a medita asupra lor. Mai mult, intonația poate fi considerată drept un indicator al competenței relaționale: dacă intonația plată poate traduce un fond afectiv sărac, inhibiții în comportamentul social, timiditate și incapacitate de exteriorizare a propriilor sentimente, intonația dinamică este specifică profesorului pasionat de cariera didactică, sociabil, expresiv, senzitiv, capabil să-și dezvăluie sentimentele și temerile. Reținem faptul că neutilizarea intonației poate să contribuie la inexpresivitatea vorbirii profesorului și la
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atingerea unei ținte neplăcute); 5) cu ,,pași uriași" (exprimă râvna, zelul persoanelor extravertite); 6) cu ,,pași mici" (specific persoanelor introvertite când doresc să schimbe direcția, pentru a evita orice pericol); 7) împiedicat (arată conflictul interior al persoanelor, lipsa de siguranță, timiditatea); 8) relaxat (atribuit persoanelor dezinteresate, triste, lipsite de un țel); 9) pe vârfuri (oferă posibilitatea de a te apropia pe furiș sau de a începe să fugi după cineva); 10) legănat (este un mers demonstrativ, al persoanelor care afișează siguranță
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
toamna anului 1954. Înfășurat în paltonu-i uzat la mâneci și la coate, bătrânul poet V. Voiculescu urca agale Dealul Spirii, îngândurat, dar și încărcat de gândul bucuriei pe care o va trăi peste câteva minute în tovărășia muzicii. Pășește cu timiditate în încăpere, își agață pălăria și paltonul în cuier, din buzunarul căruia nu uită să scoată câteva bucăți mici de hârtie și un creion. Apoi se îndreaptă timid, în vârful picioarelor, aidoma unui școlar, către locul în care se așează
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
membrii cercului având responsabilități în cadrul acesteia, iar finalitatea să reușească să îndeplinească cerințele lor, adică să îi reprezinte. Un cerc olimpic oferă tânărului porți către cunoaștere și autocunoaștere, redă încrederea în forțele proprii și libertate imaginației și creativității, înfrânge barierele timidității și anonimatului. Acest tip de activitate reușește să pregătească tânărul pentru viață, prezentându-i-se diverse aspecte și situații pe care trebuie să le rezolve - acești tineri putându-se integra în societate fără dificultăți. Înființarea unui cerc olimpic: -se bazează
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
un grup, recunoașterea sa în cadrul acestuia, adaptarea la un nou program școlar (fiecare obiect de studiu are cadru didactic propriu, cu diferite cerințe, nu ca în ciclul primar doar învățătorul). Deseori sunt întâlnite manifestările gălăgioase, teribiliste, care maschează de fapt timiditatea tânărului, în încercarea sa de integrare socială, de comunicare cu sine și cu cei din jurul său. Noile informații se bazează pe bagajul de cunoștințe dobândit anterior, tânărul are concepții personale despre ceea ce îl înconjoară, elaborează idei. Se îmbunătățește vocabularul, nu
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
exercițiu propus de tehnicile psihodramei (trecerea peste o traumă psihică prin asumarea jocului de rol) o cere. Nicoleta Lefter (hipersensibilitatea din Inimi cicatrizate în care Afrim a distribuit-o în rolul senzualei Solange e și în And Björk... activă) combină timiditatea și starea depresivă a scriitoarei de succes abuzate în copilărie cu dezinvoltura unei tipe mondene. Ada Simionică ține excelent sub control tensiunile din cuplul pe care își propune să-l protejeze cu orice preț. „Artista-ceramistă“ vrea doar să fie fericită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
toate mamiferele superioare de altfel, are tendința naturală de a se comporta conform instinctelor înnăscute. William James (150) descrie 17 instincte ce stau la baza comportamentului uman și anume: imitație, rivalitate, agresivitate, simpatie, vânătoare, frică, acumulare, constructivitate, joacă, curiozitate, sociabilitate, timiditate, secretomanie, curățenie, religie, dragoste și instinctul matern. Descoperirea reflexelor condiționate prin stimuli asociați (Pavlov 127) i-au făcut pe materialiști să nege existența instinctelor, considerând că întreaga evoluție umană este rezultatul formării reflexelor condiționate, reflexe ce ar sta la baza
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]