1,430 matches
-
de la închise sau parțial deschise la cele deschise. Rezultatele au fost prelucrate cu ajutorul programului Microsoft Excel. Programul a permis prelucrarea și gruparea materialului obținut (metodele de grupare - simplă, complexă, repetată), iar în funcție de felul semnelor de evidență s-a efectuat gruparea tipologică (incluzând semnele calitative) și cea variațională (gruparea semnelor cantitative, exprimate prin cifre) sub formă de tabele. S-au calculat indicatorii relativi și valorile medii. La prelucrarea datelor, pe lângă metodele parametrice, au fost aplicate și teste neparametrice de analiză - testarea diferențelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Comunicarea interromanică / 247 Comunicarea intergermanică / 253 Adstratul latin și romanic al limbilor germanice / 257 Aportul limbilor romanice la tezaurul lexical general european / 263 Convergențe romanice și germanice pe baza împrumutului latin / 268 Interferența influențelor lingvistice în spațiul european / 275 Clasificarea tipologică a limbilor romanice și germanice / 283 Raporturi între cuvinte coradicale moștenite și împrumutate în limbile romanice / 296 Apariția textelor scrise și a limbilor literare romanice / 302 Formarea și evoluția limbilor literare romanice / 308 Limbile literare germanice / 317 Comunicarea culturală prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a fost părăsită de multe ori fără inconveniente, fiind înlocuită de procedee mai simple, dar mai relevante. Această evoluție a făcut ca limbile corespunzătoare focarelor culturale europene din epoca modernă (adică limbile romanice vestice și limbile germanice) să se deosebească tipologic de limbile corespunzătoare focarelor culturale antice (greaca și latina). Deși în secțiunile a doua și a treia ale lucrării de față, care au o pronunțată componentă lingvistică, fenomenele adu-se în atenție sînt abordate din perspectiva comunicării europe-ne, ele beneficiază
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
trăsături sînt elementele prin-cipale de raportare și de delimitare între limbi, similitudinile și deosebirile constatate din analiza lor comparativă contribuind în mare măsură la fundamentarea opiniilor în legătură cu clasificarea limbilor și cu înrudirile dintre ele. În acest sens, înrudirea genealogică sau tipologică dintre limbi se reflectă în diferite grade la nivelul arhitecturii și structurii lor. Configurația lingvistică actuală a Europei Evoluția istorică (ce cuprinde evoluția socială, politică și culturală) este singura care explică uneori statutul de limbă acordat unui dialect sau unui
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din grupul nordic (daneza, suedeza și norvegiana), care nici nu sînt în vecinătatea limbilor balcanice și nici nu au avut agenți de influențare comuni cu ele. Un al treilea criteriu de clasificare, după cel genetic și cel areal, este criteriul tipologic, care vizează trăsăturile specifice de structurare ale limbilor, indiferent de origine și indiferent de contactele dintre ele, dar care uneori se corelează cu acestea, căci limbile romanice, de exemplu, luate împreună, constituie un tip lingvistic diferit de cel reprezentat de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și prin evoluția socială și culturală. Gramatica însă, chiar dacă este alta la fiecare dintre urmașele unei limbi-bază, reprezintă în cazul fiecăreia o reorganizare a materialului originar, încît poate constitui criteriul hotărîtor în clasificarea genealogică a limbilor. De altfel, și clasificarea tipologică realizează gruparea limbilor uzînd în mare parte tot pe trăsăturile și tendințele gramaticii, căci asemenea trăsături și tendințe caracterizează principiile de structurare conceptuală și funcțională, iar încercarea de a stabili care sînt fundamentele gramaticale în cazul grupurilor de limbi ce
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de reguli relativ stabile de pronunție a literelor sau a grupurilor de litere. Prin influența limbii literare asupra celei populare, engleza s-a revoluționat în întregime, încît reprezintă un aspect particular al limbilor germanice, apropiindu-se, din punct de vedere tipologic, mai mult de franceză decît de acestea. De altfel, la rîndul ei, franceza însăși este divergentă în raport cu celelalte limbi romanice, fiindcă, datorită amestecului cu ele-mentul germanic, cunoaște schimbări care o îndepărtează mult și de latină, dar și de celelalte limbi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
germanică (germana și, rar, engleza). Prin aceasta, unele dintre limbile romanice și germanice au putut contribui la patrimoniul european nu numai prin elementele proprii, ci și prin această mijlocire în continuarea și în răspîndirea valorilor antice în lumea modernă. Clasificarea tipologică a limbilor romanice și germanice Gruparea limbilor în funcție de limba-bază din care au evoluat reprezintă clasificarea lor genetică, iar faptul că moștenesc trăsăturile principale din aceeași limbă-bază face ca între limbile din aceeași clasă genetică să existe numeroase puncte de apropiere
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
alte clase, din alte familii. De aceea, există posibilitatea și a altor clasificări decît cea din punct de vedere genetic, în acest sens relevîndu-se cea care are în vedere anumite tipuri de trăsături, manifestate îndeosebi la nivel gramatical, denumită clasificarea tipologică. Din această perspectivă, limbile se pot grupa în aceeași categorie fie că sînt înrudite din punct de vedere genealogic, fie că nu sînt înrudite. Deși bazată îndeosebi pe structura gramaticală (pe morfologie), clasificarea tipologică reflectă și anumite particularități ale vocabularului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
îndeosebi la nivel gramatical, denumită clasificarea tipologică. Din această perspectivă, limbile se pot grupa în aceeași categorie fie că sînt înrudite din punct de vedere genealogic, fie că nu sînt înrudite. Deși bazată îndeosebi pe structura gramaticală (pe morfologie), clasificarea tipologică reflectă și anumite particularități ale vocabularului, ale sintaxei și chiar ale sistemului fonetic. Cea mai cunoscută clasificare tipologică a limbilor este cea care are în vedere structura morfologică a cuvîntului și care face printre altele distincția între limbile flexionare și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
că sînt înrudite din punct de vedere genealogic, fie că nu sînt înrudite. Deși bazată îndeosebi pe structura gramaticală (pe morfologie), clasificarea tipologică reflectă și anumite particularități ale vocabularului, ale sintaxei și chiar ale sistemului fonetic. Cea mai cunoscută clasificare tipologică a limbilor este cea care are în vedere structura morfologică a cuvîntului și care face printre altele distincția între limbile flexionare și limbile aglutinante. Din acest punct de vedere, maghiara este o limbă aglutinantă, întrucît un cuvînt precum kert "grădină
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
numărul plural și cazul acuzativ. Pe lîngă aceasta, o anumită valoare gramaticală este marcată de obicei o singură dată în limbile aglutinante, dar în limbile flexionare poate fi marcată de mai multe ori: casele frumoase. În cadrul familiei limbilor indo-europene clasificarea tipologică cea mai cunoscută distinge limbile sintetice de cele analitice, primele, cele sintetice, avînd o flexiune bogată, iar celelalte, cele analitice, o flexiune redusă, datorită recurgerii la cuvinte ajutătoare. Se poate vorbi de analitism și de sintetism și în vocabular, deoarece
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
În general însă, în trecerea de la latină la limbile romanice, s-au produs și schimbări de conținut, încît viitorul romanic exprimă altceva decît cel latin, iar diateza pasivă are altă valoare în aceste limbi decît în latină. Constatările în legătură cu clasificarea tipologică a limbilor se întîlnesc uneori cu cele referitoare la factorii care explică existența unor situații speciale în limbile din aceeași familie sau în dialectele și graiurile unei limbi. Astfel, după apariția geografiei lingvistice, s-a emis teoria potrivit căreia ariile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
latinei literare, nu și-a însușit formarea superlativului cu -issimus, precum italiana, spaniola și portugheza. Prin urmare, dintre limbile romanice, franceza are evoluția cea mai divergentă în raport cu sistemul latin, dar și deosebită în raport cu sistemele celorlalte limbi romanice, încît, din perspectivă tipologică, limbile care descind din latină alcătuiesc două grupuri distincte: tipul francez și tipul romanic propriu-zis, care cuprinde celelalte limbi romanice. Ca atare, deși există o mare unitate a idiomurilor neolatine, franceza modernă reprezintă o situație aparte din punct de vedere
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbile care descind din latină alcătuiesc două grupuri distincte: tipul francez și tipul romanic propriu-zis, care cuprinde celelalte limbi romanice. Ca atare, deși există o mare unitate a idiomurilor neolatine, franceza modernă reprezintă o situație aparte din punct de vedere tipologic. Ceea ce particularizează această limbă nu se înscrie însă în modelul general de evoluție de la latină la romanitate, încît nu se poate spune că franceza reprezintă o treaptă mai înaintată de evoluție a romanității, treaptă ce ar putea fi atinsă eventual
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
că franceza reprezintă o treaptă mai înaintată de evoluție a romanității, treaptă ce ar putea fi atinsă eventual în viitor și de o altă limbă romanică, căci, ceea ce particularizează franceza nu ține de romanitate, ci apropie, din punct de vedere tipologic, această limbă de idiomuri din alte familii de limbi, îndeosebi din familia germanică, fapt explicabil prin prezența elementului germanic într-un cuantum foarte ridicat în adstratul limbii franceze 92. Pe de altă parte, substratul celtic (galic) ce caracterizează franceza are
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
reverențială, care nu poate realiza această valoare fără concursul indicilor contextuali. Există, prin urmare, numeroase situații care distanțează limba engleză de tipul reprezentat de celelalte limbi ale familiei germanice, încît această familie se disociază, în principiu, din punct de vedere tipologic în tipul englez și tipul germanic propriu-zis, care cuprinde celelalte limbi germanice. O situație asemănătoare cu cea a englezei este reprezentată în cazul familiei limbilor romanice de limba franceză, care formează și ea aici un tip aparte. Pe de altă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și tipul germanic propriu-zis, care cuprinde celelalte limbi germanice. O situație asemănătoare cu cea a englezei este reprezentată în cazul familiei limbilor romanice de limba franceză, care formează și ea aici un tip aparte. Pe de altă parte, evaluarea trăsăturilor tipologice ale englezei și ale francezei duce la constatarea a foarte multe similitudini și identități, încît se poate conchide că, de fapt, aceste două limbi reprezintă același tip lingvistic, distinct de cel romanic propriu-zis și de cel germanic pro priu-zis. Raporturi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ai vrea să îi mulțumești pentru ce ești azi? Mama a fost o bucovineancă foarte harnică și devotată la modul clasic românesc, o femeie înțeleaptă și dedicată până la sacrificiu familiei și muncii ei. Iubitoare, demnă, cuminte și onestă, cum sunt tipologic oamenii Bucovinei. De la ea am învățat să știu să aștept, în spiritul cel mai creștin și omenesc. Timpul lui Dumnezeu este infinit, numai noi construim idealuri imediate. Dar cu răbdarea treci marea. Răbdare, răbdare, răbdare, îmi spunea și mama, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în perioada 1948-1959 și subîntinzând un arc temporal de jumătate de secol (1927-1977). Iar ediția recentă a corespondenței inedite Culianu-Eliade6, cel mai întins corpus epistolar din corespondența științifică și semnificativă a lui Eliade, aduce elementul substanțial care rotunjește o triadă tipologică, anume: corespondența cu un maestru (Pettazzoni), cea cu un coleg de generație (Wikander) și cea cu un discipol (Culianu). Până acum, exegeza eliadiană occidentală a înregistrat de foarte puține ori, dacă nu deloc, relevanța legăturii lui Eliade cu Wikander, fapt
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
apar nici la noi, nici În Apus, volume de nuvele, gen răspândit și gustat Între războaie și Înainte. Intitulându-și „roman” unele povestiri, unele dintre ele depășind cu puțin suta de pagini și ne-atingând măcar statutul, tensiunea și capacitatea tipologică ale unei nuvele, mulți tineri sau mai puțin tineri prozatori, de la noi sau de aiurea, ruinează de fapt prestigiul adevăratului roman și Îndepărtează publicul de acest gen. Slaba, diletanta, improvizata lor capacitate epică se conjugă nefericit cu ignorarea „științei romanești
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
suferă un declin În toată Europa literelor! -, o mostră de creație genială absolută și, mai ales - da, există și un „mai ales”! -, o absolut inovatoare, revoluționară perspectivă asupra unui personaj literar complex, aflat În „criză” existențială și morală, o inovație tipologică uriașă care aliază pentru prima oară În istoria romanului modern pulsiunile „negative” cu cele „pozitive” În „cutia caracterială a unui singur individ”, distrugând pentru totdeauna acel „maniheism tipologic” ce făcuse carieră amplă Începând din medievalitate - și care face și azi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
unui personaj literar complex, aflat În „criză” existențială și morală, o inovație tipologică uriașă care aliază pentru prima oară În istoria romanului modern pulsiunile „negative” cu cele „pozitive” În „cutia caracterială a unui singur individ”, distrugând pentru totdeauna acel „maniheism tipologic” ce făcuse carieră amplă Începând din medievalitate - și care face și azi, În nu puțin opuri epice ce apar mai peste tot! - și propunând acel „personaj amoral”, de fapt insul uman posedat și copleșit adeseori de o insuportabilă povară morală
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
opuri epice ce apar mai peste tot! - și propunând acel „personaj amoral”, de fapt insul uman posedat și copleșit adeseori de o insuportabilă povară morală, nod al unor deșirante și agresive pulsiuni contrarii, surse de fapt nu numai ale „viului tipologic”, dar și ale Viului, tout court! Doar la divinul Shakespeare, În operele sale mari - Hamlet, Richard al III-lea, Macbeth, Furtuna și poate și În cu adevărat divina feerie Visul unei nopți de vară - mai Întâlnim această „topire” a calităților
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mi s-a făcut pur și simplu rău. Rău fizic, și dacă aș fi fost mai puțin stăpân și mai puțin exersat În reflexele mele fizice, aș fi vomat. Trăind cu atâta intensitate nu o performanță genială, nouă, absolut nouă, tipologică, În istoria romanului, ci „crezând” a-i substitui figurii ofițerului rus, dezordonat, generos și naiv până la imbecilitate, „schița viitoare de reflexivitate morală și caracterială” a prietenului meu. „Iluzia” a fost atât de „prezentă” și de șocantă, Încât, apărându-mă pe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]